1ra-982/16 — Art. 287 alin.3 CP

Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 17 noiembrie 2015 Ungureanu Victor a fost declarat vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la de 3 (trei) ani închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal,pedeapsa stabilită fiindu-i suspendată condiționat pe un termen de probă 2 (doi) ani. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Țurcanu Maxim s-a admis în principiu, iar asupra sumei despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Pentru a se pronunța cu sentință, instanța de fond a stabilit că la 11.02.2014 în jurul orelor 14.30 minute, Ungureanu Victor, aflîndu-se în loc public, în fața magazinului „Unimarket" str. Alexandru cel Bun or. Ialoveni, în urma unui conflict neînsemnat avut anterior cu Maxim Țurcanu Valeriu, încîlcind ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, în prezența altor persoane, i-a aplicat lui Țurcanu Maxim mai multe lovituri cu pumnii în 1 regiunea capului. Astfel, Țurcanu Maxim, simțind că-și pierde echilibrul, în scopul curmării acțiunilor huliganice ale lui Ungureanu Victor, 1-a strîns pe ultimul în brațe și ca urmare ambii au căzut la pămînt, în rezultat al cărui fapt lui Țurcanu Maxim i-a fost cauzată excoriație la nivelul degetului de la mîna stingă. în continuarea acțiunilor sale huliganice, Ungureanu Victor, manifestînd o obrăznicie deosebită, a scos din geanta sa un pistol traumatic de model „Schmeisser AE 790 Gl" calibrul 9 mm, pe care 1-a îndreptat spre Țurcan Maxim, amenințîndu-1 cu răfuială fizică. Ca consecință a agresării huliganice, la Țurcanu Maxim, potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 697/D din 24.03.2014 s-au constatat echimoze pe față, excoriație la nivelul degetului la mîna stingă, care se califică ca vătămare corporală neînsemnată.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul Ungureanu Victor și avocatul acestuia Gantea Vasile, solicitînd casarea, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie achitat. În motivarea apelului s-a indicat că: - instanța de fond nu a expus motivele în baza cărora a respins probele apărării, nu a apreciat separat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu- din punct de vedere al coroborării, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept incriminate inculpatului în rechizitoriu; -instanța de fond nu a apreciat separat fiecare probă, nu a ținut cont de faptul că raportul de expertiză complexă în domeniul balisticii judiciare și fizico-chimice nr. 3779, 3780 din 14.05.2014 nu demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 al. (3) Cod penal; - vinovăția lui Ungureanu Victor nu este confirmată prin probe, iar sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, dubiile în probarea învinuirii urmînd a fi interpretate în favoarea inculpatului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 ianuarie 2016 a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința fără modificări. 4.1. Instanța de apel a conchis că, la pronunțarea sentinței, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că inculpatul Ungureanu Victor este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 al. (3) Cod penal, or, aceste împrejurări au fost elucidate și constatate din totalitatea de probe acumulate la dosarul respectiv, fiind corect apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. 2 Necătînd la faptul că inculpatul atît în cadrul instanței de fond și în apel nu a recunoscut vina, vinovăția lui în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 al. (3) Cod penal, adică huliganismul- comiterea acțiunilor intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni care se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvîrșite cu încercarea aplicării armei, a fost dovedită prin probele prezentate de către procuror, administrate, cercetate de către instanța de fond, cercetate suplimentar și verificate prin citire în ședința instanței de apel și anume: - declarațiile părții vătămate Țurcanu Maxim date în cadrul urmăririi penale, pe motiv că acuzatorul de stat a înaintat demers de a fi date citire declarațiilor părții vătămate dincadrul urmăririi penale, deoarece acuzarea este in imposibilitate de a asigura prezența lui în ședința de judecată ultimul fiind plecat peste hotarele Republicii Moldova, fapt confirmat prin extrasul eliberat de Poliția de Frontieră a Republicii Moldova (f.d. 131-133). Totodată, partea vătămată Țurcanu Maxim, în instanța de fond, a depus o cerere prin care solicită examinarea cauzei penale în lipsa sa, deoarece este în imposibilitate de a se prezenta în judecată, indicînd că susține integral declarațiile date în cadrul urmăriți penale, solicitnd ca Ungureanu Victor să fie pedepsit conform legii (f.d. 123) și că în cadul urmării penale a fost efectuate acțiuni de confruntare între partea vătămată Țurcanu Maxim și inculpatul Ungureanu Victor la care a participat și avocatul inculpatului (f.d. 82-84), partea apărării a avut posibilitate să formuleze întrebări părții vătămate, astfel fiind respectate întru totul prevederile art. 369, art. 371 al. (2), pct. 2) Cod de procedură penală la cercetarea prin citirea declarațiilor părții vătămate depuse în cadrul urmăririi penale și în procesul verbal de confruntare; - declarațiile martorilor Costaș Ion, Boțoc Maxim, Railean Mihail, Plugaru Daniel, Batrac Oleg, Teacă Valentin, Petrașcu Vasile; - plîngerea lui Țurcanu Maxim, datată cu 11.02.2014, adresată IP Ialoveni. prin care acesta solicită întreprinderea măsurilor necesare față de Ungureanu Victor care Ia 11.02.2014 în fața magazinului „ Unimarket", din or. Ialoveni Ia agresat fizic (f.d.3); - procesul-verbal datat cu 20.02.2014 de constatare a infracțiunii a IP Ialoveni, prin care s-a constatat că la 11.02.2014 Țurcanu Maxim Vasile a avut un conflict în fața magazinului „ Unimarket" din or. Ialoveni fiind amenințat cu o armă de foc de către Ungureanu Victor /f.d.4); - raportul de constatare tnedico-Legală nr. 704 din 11.02.2014 .prin care se confirmă cu certitudine că la Țurcanu Maxim s-au constatat echimoze pe față, excoriație la nivelul degetului 1 mîna stingă, care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur si care se califică ca vătămare neînsemnată, posibil în circumstanțeler indicate că la 11.02.2014, în jurul orele 3 15:00: în stradă, a fost agresat de către o persoană, Sind lovit cu pumnul peste, cap, față, corp, doborît la pămînt ( f.d. 9); - Procesul-verbal de ridicare a obiectului din ÎS.02.2014, prin care se confirmă cu certitudine că de la Ungureanu Victor a fost ridicat pistolul de model „ Schmeisser ", calibru! 9 mm. cu care l-a amenințat pe partea vătămată Țurcanu Maxim (f.d. 13); - procesul-verbal dia 20.02.2014 de examinare a obiectului, obiectul supus examinării constituie pistolul de mode! Schmeisser calibrul 9 тт., de culoare neagră, ridicat de la Ungureanu Victor (f.d. 17,18); - raportul de expertiză medico-legală nr. 6867D din 20.03.2014, prin care se confirmă că lui Țurcanu Maxim i-au fost cauzate: echimoze pe față, excoriație la nivelul degetului 1 mîna stingă, care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur și care se califică ca vătămare neînsemnată, leziunile descrise nu puteau fi provocate la căderea de la înălțimea corpului, luînd în considerație localizarea anatomică a lor. (f.d.36); - raportul de expertiză complex în domeniul balisticii judiciare și fizico- chimice nr. 3779,3780 din 14.05.2014, conform căruia pistolul cu seria si numărul КО 018572 prezentat la examinare nu se referă la categoria armelor de foc, dar este un pistol pentru autoapărare cu lovitură centrală de calibru 9 mm, cu țeava lisă de model „Schmeisser AE 790G1" confecționată industrial la uzina Șmaizer Ukraina destinată pentru efectuarea de trageri cu cartușe de alarmă, cu gaze si cu gloanțe de cauciuc cu efect traumatic de calibru 9mm. Este în stare de funcționare și util pentru tragere (f.d.64). Analizînd solicitarea apelanților privind achitarea lui Ungureanu Victor, instanța de apel a considerat-o nejustificată și neîntemeiată, invocînd că conform doctrinei juridice obiectul juridic special al infracțiumi de huliganism are un caracter simplu atunci cînd această infracțiune se exprimă în acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. în cazul dat, obiectul juridic special îl constituie relațiile sociale cu privire la ordinea publică, apărate împotriva infracțiunii de huliganism. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 287 Cod penal constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violente, de opunere de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, ori în acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Reiese că fapta prejudiciabilă examinată cunoaște patru modalități normative cu caracter alternativ: 4 1) acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor; 2) acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor; 3) acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice; 4) acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Conform Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.4 din 19.06.2006 cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism, ordine publică înseamnă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice. Încălcarea grosolană a ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă de respect se consideră săvirșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității persoanei, încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice, zădărnicire a activităților de masă, suspendare temporară a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, transportului obștesc etc. Prin exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate se au în vedere acțiunile evidente ce ating interesele legitime ale unui grup ori chiar ale unei persoane care se află la locul infracțiunii (proferarea de expresii indecente, abordarea unei ținute lipsite de pudoare, efectuarea de gesturi obscene etc.) Sub obrăznicie deosebită se înțeleg acțiunile de încălcare grosolană a ordinii publice însoțite de acte de violență asupra persoanei, de distrugere și degradare a bunurilor proprietarului. Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează, în primul rînd, prin intenție directă. Motivele acestei infracțiuni sunt motive huliganice. În acest sens, instanța a subliniat că una dintre condițiile necesare (nu și suficiente) pentru aplicarea răspunderii conform art. 287 Cod penal este ca inițiator al încăierării sau al certei să fie nu victima, dar făptuitorul; făptuitorul să provoace conflictul pentru a se răfui cu victima. Totodată, motivele huliganice trebuie să fie condiționate de dorința făptuitorului de a se opune celor din jur, de a-și demonstra atitudinea sfidătoare față de ei. Subiectul infracțiunii specificate la art. 287 Cod penal este persoana fizică responsabilă care la momentul săvîrșirii infracțiunii a atins vîrsta de 14 ani. 5 Potrivit Hotăririi Plenului Curtii Supreme de Justiție nr.4 din 19.06.2006 cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism huliganismul agravat înseamnă săvirșirea acțiunilor prevăzute la alin. (1) art. 287 Cod penal în circumstanțe agravante, cu aplicarea sau încercarea aplicării armei de foc, a cuțitelor, boxelor sau a altor arme albe, precum și a obiectelor special adaptate pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății (art. 287 alin. (3) CP). Sub incidența alin. (3) art. 287 CP cade orice armă albă care va fi recunoscută ca atare în raportul expertului. Analizînd cele expuse supra în raport cu circumstanțele speței, instanța de apel a constatat cert săvirșirea infracțiunii de huliganism agravat de către Ungureanu Victor, în acțiunile inculpatului Ungureanu Victor fiind prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. Instanța de apel a respins argumentele apelanților precum că instanța de fond nu a ținut cont de probele prezentate de apărare, or, prima instanță a analizat minuțios fiecare probă prezentată de partea apărării și in mod justificat le-a dat o apreciere critică acestora, estimînd la justa valoare declarațiile martorilor Teacă Valentin și Petrașcu Vasile, deoarece, ei, la fel ca și martorii Batrac Oleg, Plugaru Daniel, Răilean Mihail au fost după cum aceștia relatează, pînă la finisarea conflictului între Ungureanu Victor și Țurcanu Maxim, însă nu au văzut la nimeni în mîini pistol și nu au văzut ca inculpatul să caute pistolul pe jos, fapt combătut prin declarațiile inclusiv a inculpatului date în ședința de judecată, care a comunicat că: ,, cînd s-a apropiat de mine vorbea cu un ton ridicat,, , cind mi-am revenit am observat că pistolul nu mai era asupra mea, m-am speriat și am început să-l caut, l-am observat murdar pe jos, m-am apropiat l-am ridicat și în mod discret l-am pus în gentuța care era la mine… ” Instanța de apel a reținut că nici inculpatul nici avocatul nu au solicitat în cadrul urmării penale ca să fie audiați martorii apărării Răilean Mihail, Plugaru Daniel, Batrac Oleg, Teacă Valentin, Petrașcu Vasile, solicitînd de a fi audiați tocmai în cadrul ședinței de judecată, fiind o modalitate a apărării de a favoriza versiunea inculpatului precum că el nu a încercat aplicarea armei, nu a îndreptat arma spre partea vătămată amenințînd-1 cu răfuiala fizică, fapte combătute în ședința de judecată prin celelalte probe pertinente, concludente și veridice - declarațiile părții vătămate Țurcanu Maxim, martorilor Costaș Ion și Boțoc Maxim și probele scrise expuse și analizate supra. Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiat și argumentul apelanților precum că raportul de expertiză complex în domeniul balisticii judiciare și fizico- chimice nr. 3779, 3780 din 14.05.2014, nu confirmă comiterea infracțiunii de către Ungureanu Victor deoarece pistolul cu seria și numărul KO 018572 prezentat la examinare este un pistol pentru autoapărare cu lovitură centrală de calibru 9 mm, 6 cu țeava lisă de model „Schmeisser AE 790G1" confecționată industrial la uzina Șmaizer Ukraina destinată pentru efectuarea de trageri cu cartușe de alarmă, cu gaze și cu gloanțe de cauciuc cu efect traumatic de calibru 9 mm. Este în stare de funcționare și util pentru tragere (f.d.64). În acest context, s-a reținut că sub incidența alin. (3) art. 287 Cod penal cade orice armă albă care va fi recunoscută ca atare în raportul expertului, astfel încît raportul nominalizat prezintă valoare probantă relevantă pentru circumstanțele cauzei și demonstrează comiterea de către Ungureanu Victor a huliganismului agravat. Colegiul Penal analizînd declarațiile părții vătămate Țurcanu Maxim, ale martorilor Costaș Ion, Boțoc Maxim, coroborîndu-le cu probele scrise și material, corpurile delicte ale dosarului, conform prevederilor art 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, a constatat că ele demonstrează cu certitudine vina inculpatului Ungureanu Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 al. (3) Cod penal, astfel încît temeiurile invocate de către autorii apelurilor în interesele inculpatului nu și-au găsit confirmare în speță, neexistînd nici un motiv de achitare a acestuia. La soluționarea chestiunii privind stabilirea categoriei, mărimii și termenului de pedeapsă aplicate inculpatului Ungureanu Victor, instanța de apel a conchis că instanța de fond a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii incriminate, care se califică ca infracțiune gravă conform art. 16 Cod penal, de personalitatea inculpatului, care anterior nu a fost judecat, se caracterizează pozitiv la locul de trai, de lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, considerînd posibilă corectarea și reeducarea inculpatului prin aplicarea unei pedepse penale sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu aplicarea prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal, pedeapsa stabilită fiindu-i suspendată condiționat pe un termen de probă 2 (doi) ani, considerînd-o drept una echitabilă, în termeni în care se poate obține corectarea și reeducarea acestuia.

Recurs ordinar împotriva decizeiei declară inculpatului Ungureanu Victor, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct.6), 8) și 12) Cod de procedură penală solicită casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. În motivarea recursului invocă: 1) instanța de apel nu s-a expus concret la motivul apelului în ce privește faptul că nu inculpatul ci partea vătămată este inițiatorul conflictului, prin urmare punînd la baza condamnării declarațiile părții vătămate depuse la urmărirea penală, pe cînd împrejurările apariției conflictului urmau a fi verificate numai cu prezența acestuia, prin urmare judecarea cauzei în lipsa părții vătămate a lezat dreptul inculpatului de a-i pune întrebări, indiferent de faptul că între inculpat și partea 7 vătămată a fost efectuată confruntarea, or această acțiune nu înlocuiește dreptul inculpatului la un proces echitabil; 2) deoarece partea vătămată a fost inițiatorul conflictului, inculpatul a fost impus să se apere de acțiunile agresive de huliganice a lui Țurcan M., astfel acțiunile lui nu conțin elementele faptei de huliganism; 3) pistolul, care inculpatul îl deținea legal și se afla la el la momentul conflictului nu se consideră armă de foc și nici armă albă, prin urmare avînd în vedere raportul de expertiză balistică chiar și în situație de dovedire a vinovăției în aplicarea acestui pistol ori amenințarea cu aplicarea lui nici de cum nu poate fi temei de încadrare a acțiunilor făptuitorului în baza art.287 alin. (3) Cod penal ca huliganism cu încercarea aplicării armei de foc; 4) în circumstanțele derulate în momentul conflictului pistolul nu a fost utilizat în sensul creării pericolului pentru viața ori sănătatea celor prezenți, chiar dacă s-ar dovedi declarațiile părții vătămate că inculpatul se afla la distanța de 3 m și îl amenința cu împușcarea, trebuia să se dovedească că inculpatul a dorit efectuarea acestei împușcături.

Procurorul în baza art. 431 alin.(1) pct.1)1 Cod de procedură penală depune referință asupra recursului declarat prin care solicită respingerea acestora deoarece temeiurile de casare invocate de recurent nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală care au dus la respingerea apelului declarat cu menținerea sentinței.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească definitivă. 8 În recursul declarat se invocă drept temei art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12 Cod de procedură penală. Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține, că temeiurile invocate nu și-au găsit confirmarea în cauza dată. Starea de fapt reținută și de drept apreciată de către instanțele de fond, concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relatate și examinate în cuprinsul hotărîrii atacate. Cu referire la temeiul invocat de recurenți, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în care se specifică că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței, Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală corect fiind condamnat inculpatul Ungureanu Victor în baza art. 287 alin.(3) Cod penal. Colegiul reține că, instanța de apel verificînd minuțios probele administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludentei, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungînd la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului Ungureanu Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de 287 alin.(3) Cod penal. Tot la acest capitol, Colegiul va respinge și argumentele inculpatului precum că: - instanța de apel nu s-a expus concret la motivul apelului în ce privește faptul că nu inculpatul ci partea vătămată este inițiatorul conflictului, deoarece acest motiv nici nu a fost invocat în cererea de apel, or contrariul a fost dovedit atît prin declarațiile părții vătămate Țurcanu Maxim, ale martorilor Costaș Ion și Boțoc Maxim, potrivit cărora se confirmă că inițial inculpatul și partea vătămată vorbeau cu glas ridicat, apoi Ungureanu primul l-a lovit cu pumnul în regiunea feței; - judecarea cauzei în lipsa părții vătămate a lezat dreptul inculpatului de a-i pune întrebări, indiferent de faptul că între inculpat și partea vătămată a fost efectuată confruntarea, iar această acțiune nu înlocuiește dreptul inculpatului la un proces echitabil, deoarece instanța de apel în decizie argumentat și fondat s-a expus asupra declarațiilor acestuia date în cadrul urmării penale și puse la baza condamnării, or potrivit procesului verbal al ședinței de judecată în instanța de apel (f.d.219), fiind pusă în discuție posibilitatea examinări cauzei în lipsa părții 9 vătămate, inculpatul și avocatul acestuia au considerat posibil. Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Colegiul penal reține că aceste temei invocat de recurent constituie o interpretare subiectivă a acestuia, or instanța de apel în decizie corect a constatat că în acțiunile inculpatului sunt prezente toate elementele constitutive a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal descriindu-le detaliat, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește. Motivul invocat de recurent precum că inculpatul a fost impus să se apere de acțiunile agresive de huliganice a lui Țurcan M., este unul declarativ deoarece partea vătămată s-a apropiat de inculpat cu scopul de a discuta referitor la obiectul procurat de la ultimul și care era deteriorat, sugerîndu-i să-i restituie banii, la ce inculpatul refuzînd a început să-l numească pe partea vătămată cu cuvinte necenzurate, ulterior lovindu-l. Concluzia instanțelor de fond privind vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii imputate, în opinia instanței de recurs, este justă și întemeiată, deoarece legislația în vigoare expres prevede că infracțiunea de huliganism în afară de prezența acțiunii principale – încălcarea grosolană a ordinii publice, presupune și prezența unei acțiuni adiacente – acțiune exprimată, alternativ, în aplicarea violenței cu un obiect pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății persoanelor, menințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. În cazul concret, acțiunile inculpatului de huliganism s-au petrecut în fața magazinului „Unimarket" str. Alexandru cel Bun or. Ialoveni, care este loc public, fiind încălcată ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței asupra părții vătămate Țurcanu M. și cu încercarea aplicării armei, manifestîndu-se printr-o obrăznicie deosebită, în prezența altor persoane. Astfel, cert s-a constatat că Ungureanu V. pe lîngă încălcarea ordinii publice, a aplicat violență asupra părții vătămate, căruia i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate și l-a amenințat și cu pistolul, deci, în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii incriminate acestuia. 10 Prin urmare, instanțele de judecată corect au constatat faptele și circumstanțele săvîrșirii infracțiunii incriminate inculpatului, descriindu-le în partea descriptivă, ulterior motivîndu-se concluzia de vinovăție prin cumulul de probe administrate în cauză, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de către recurent. Referitor la prevederile pct.12) alin.1) art.427 Cod de procedură penală care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, Colegiul remarcă că nici acest temei nu și-a găsit confirmare, or temeiul dat se invocă numai în cazul cînd faptei săvîrșite i s-a dat o altă încadrare juridică greșită, iar în cazul supus judecării recurentul solicită achitarea și nu reîncadrarea acțiunilor, or invocînd acest temei nici nu concretizează în baza cărei norme juridice urmează să fie încadrate acțiunile sale. Totodată, Colegiul nu va reține nici argumentul inculpatului precum că pistolul, care inculpatul îl deținea legal și se afla la el la momentul conflictului nu se consideră armă de foc și nici armă albă nici de cum nu poate fi temei de încadrare a acțiunilor făptuitorului în baza art.287 alin. (3) Cod penal ca huliganism cu încercarea aplicării armei de foc, din considerentul că potrivit acestui articol se specifică - huliganismul agravat, adică acțiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), dacă au fost săvîrșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății. Astfel, conform raportului de expertiză complex în domeniul balisticii judiciare și fizico-chimice nr. 3779, 3780 din 14.05.2014, pistolul cu seria și numărul KO 018572 prezentat la examinare este un pistol pentru autoapărare cu lovitură centrală de calibru 9 mm, cu țeava lisă de model „Schmeisser AE 790G1" confecționată industrial la uzina Șmaizer Ukraina destinată pentru efectuarea de trageri cu cartușe de alarmă, cu gaze și cu gloanțe de cauciuc cu efect traumatic de calibru 9 mm. Or, armă se consideră orice obiect sau dispozitiv a cărui funcționare determină aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substanțe explozive, aprinse sau luminoase, amestecuri incendiare ori împrăștierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare. De asemenea, pistolul pentru autoapărare este inclus în lista modelelor de arme individuale și muniții aferente care se includ în Cadastrul de stat al armelor Aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1173 din 19 decembrie 1997. Nu se regăsește nici argumentul inculpatului precum că pistolul nu a fost utilizat în sensul creării pericolului pentru viața ori sănătatea celor prezenți, chiar dacă s-ar dovedi declarațiile părții vătămate că inculpatul se afla la distanța de 3 m și îl amenința cu împușcarea, și trebuia să se dovedească că inculpatul a dorit 11 efectuarea acestei împușcături, deoarece Colegiul din aceste argumente prezumă recunoașterea tacită a utilizării pistolului de către inculpat, iar amenințarea presupune orice act prin care se realizează o constrîngere morală, de natură să insufle temere. Colegiul remarcă că fiind dovedită amenințarea părții vătămate cu arma, din declarațiile părții vătămate Țurcanu Maxim, ale martorilor Costaș Ion, Boțoc Maxim, care în consecință cu certitudine dovedesc vina inculpatului Ungureanu Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 al. (3) Cod penal. Din cele expuse se conchide că, de fapt, în cauză nu s-au comis erorile de drept prevăzute în pct. 6), 8) și 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală la care se face referință, deci, nu persistă temeiuri de casare a soluției adoptate. În acest context, Colegiul conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante prescrise de art.414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărîre motivată și întemeiată, astfel că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de inculpat și potrivit legii se dispune inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Ungureanu Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău 14 ianuarie 2016, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 16 iunie 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun 12