1ra-982/16 — art. 287 alin.3 CP

1ra-982/16 — art. 287 alin.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-982/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 mai 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Ialoveni din 17 noiembrie 2015 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 ianuarie 2016, declarat de către

inculpatul

Ungureanu Victor Vasilii, născut la

12.09.1987, originar din mun. Chișinău,

domiciliat în or. Ialoveni, str. Codru 18,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.07.2015-17.11.2015;

Instanța de apel: 11.12.2015-14.01.2016;

Instanța de recurs: 12.04.2016-18.05.2016.

C O N S T A T Ă :

Victor a fost declarat vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la

de 3 (trei) ani închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 90 alin. (1) Cod

penal,pedeapsa stabilită fiindu-i suspendată condiționat pe un termen de probă 2

(doi) ani.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Țurcanu Maxim s-a admis în

principiu, iar asupra sumei despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

11.02.2014 în jurul orelor 14.30 minute, Ungureanu Victor, aflîndu-se în loc

public, în fața magazinului „Unimarket" str. Alexandru cel Bun or. Ialoveni, în

urma unui conflict neînsemnat avut anterior cu Maxim Țurcanu Valeriu, încîlcind

ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, în prezența

altor persoane, i-a aplicat lui Țurcanu Maxim mai multe lovituri cu pumnii în

1

regiunea capului. Astfel, Țurcanu Maxim, simțind că-și pierde echilibrul, în scopul

curmării acțiunilor huliganice ale lui Ungureanu Victor, 1-a strîns pe ultimul în

brațe și ca urmare ambii au căzut la pămînt, în rezultat al cărui fapt lui Țurcanu

Maxim i-a fost cauzată excoriație la nivelul degetului de la mîna stingă. în

continuarea acțiunilor sale huliganice, Ungureanu Victor, manifestînd o obrăznicie

deosebită, a scos din geanta sa un pistol traumatic de model „Schmeisser AE 790

Gl" calibrul 9 mm, pe care 1-a îndreptat spre Țurcan Maxim, amenințîndu-1 cu

răfuială fizică. Ca consecință a agresării huliganice, la Țurcanu Maxim, potrivit

concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 697/D din 24.03.2014 s-au

constatat echimoze pe față, excoriație la nivelul degetului la mîna stingă, care se

califică ca vătămare corporală neînsemnată.

acestuia Gantea Vasile, solicitînd casarea, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărîri, prin care inculpatul să fie achitat.

În motivarea apelului s-a indicat că:

- instanța de fond nu a expus motivele în baza cărora a respins probele

apărării, nu a apreciat separat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu- din punct de

vedere al coroborării, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept incriminate

inculpatului în rechizitoriu;

-instanța de fond nu a apreciat separat fiecare probă, nu a ținut cont de faptul

că raportul de expertiză complexă în domeniul balisticii judiciare și fizico-chimice

nr. 3779, 3780 din 14.05.2014 nu demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 al. (3) Cod penal;

- vinovăția lui Ungureanu Victor nu este confirmată prin probe, iar sentința

de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, dubiile în probarea învinuirii

urmînd a fi interpretate în favoarea inculpatului.

ianuarie 2016 a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința fără

modificări.

4.1. Instanța de apel a conchis că, la pronunțarea sentinței, instanța de fond

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că

inculpatul Ungureanu Victor este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 al. (3) Cod penal, or, aceste împrejurări au fost elucidate și constatate din

totalitatea de probe acumulate la dosarul respectiv, fiind corect apreciate, cu

respectarea prevederilor art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu -

din punct de vedere al coroborării lor.

2

Necătînd la faptul că inculpatul atît în cadrul instanței de fond și în apel nu a

recunoscut vina, vinovăția lui în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 al. (3)

Cod penal, adică huliganismul- comiterea acțiunilor intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanei, precum

și acțiuni care se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvîrșite cu încercarea

aplicării armei, a fost dovedită prin probele prezentate de către procuror,

administrate, cercetate de către instanța de fond, cercetate suplimentar și verificate

prin citire în ședința instanței de apel și anume:

- declarațiile părții vătămate Țurcanu Maxim date în cadrul urmăririi penale,

pe motiv că acuzatorul de stat a înaintat demers de a fi date citire declarațiilor părții

vătămate dincadrul urmăririi penale, deoarece acuzarea este in imposibilitate de a

asigura prezența lui în ședința de judecată ultimul fiind plecat peste hotarele

Republicii Moldova, fapt confirmat prin extrasul eliberat de Poliția de Frontieră a

Republicii Moldova (f.d. 131-133). Totodată, partea vătămată Țurcanu Maxim, în

instanța de fond, a depus o cerere prin care solicită examinarea cauzei penale în

lipsa sa, deoarece este în imposibilitate de a se prezenta în judecată, indicînd că

susține integral declarațiile date în cadrul urmăriți penale, solicitnd ca Ungureanu

Victor să fie pedepsit conform legii (f.d. 123) și că în cadul urmării penale a fost

efectuate acțiuni de confruntare între partea vătămată Țurcanu Maxim și inculpatul

Ungureanu Victor la care a participat și avocatul inculpatului (f.d. 82-84), partea

apărării a avut posibilitate să formuleze întrebări părții vătămate, astfel fiind

respectate întru totul prevederile art. 369, art. 371 al. (2), pct. 2) Cod de procedură

penală la cercetarea prin citirea declarațiilor părții vătămate depuse în cadrul

urmăririi penale și în procesul verbal de confruntare;

- declarațiile martorilor Costaș Ion, Boțoc Maxim, Railean Mihail, Plugaru

Daniel, Batrac Oleg, Teacă Valentin, Petrașcu Vasile;

- plîngerea lui Țurcanu Maxim, datată cu 11.02.2014, adresată IP Ialoveni.

prin care acesta solicită întreprinderea măsurilor necesare față de Ungureanu

Victor care Ia 11.02.2014 în fața magazinului „ Unimarket", din or. Ialoveni Ia

agresat fizic (f.d.3);

- procesul-verbal datat cu 20.02.2014 de constatare a infracțiunii a IP

Ialoveni, prin care s-a constatat că la 11.02.2014 Țurcanu Maxim Vasile a avut un

conflict în fața magazinului „ Unimarket" din or. Ialoveni fiind amenințat cu o

armă de foc de către Ungureanu Victor /f.d.4);

- raportul de constatare tnedico-Legală nr. 704 din 11.02.2014 .prin care se

confirmă cu certitudine că la Țurcanu Maxim s-au constatat echimoze pe față,

excoriație la nivelul degetului 1 mîna stingă, care au fost produse prin acțiunea

traumatică a unui obiect contondent dur si care se califică ca vătămare

neînsemnată, posibil în circumstanțeler indicate că la 11.02.2014, în jurul orele

3

15:00: în stradă, a fost agresat de către o persoană, Sind lovit cu pumnul peste,

cap, față, corp, doborît la pămînt ( f.d. 9);

- Procesul-verbal de ridicare a obiectului din ÎS.02.2014, prin care se

confirmă cu certitudine că de la Ungureanu Victor a fost ridicat pistolul de model

„ Schmeisser ", calibru! 9 mm. cu care l-a amenințat pe partea vătămată Țurcanu

Maxim (f.d. 13);

- procesul-verbal dia 20.02.2014 de examinare a obiectului, obiectul supus

examinării constituie pistolul de mode! Schmeisser calibrul 9 тт., de culoare

neagră, ridicat de la Ungureanu Victor (f.d. 17,18);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 6867D din 20.03.2014, prin care se

confirmă că lui Țurcanu Maxim i-au fost cauzate: echimoze pe față, excoriație la

nivelul degetului 1 mîna stingă, care au fost produse prin acțiunea traumatică a

unui obiect contondent dur și care se califică ca vătămare neînsemnată, leziunile

descrise nu puteau fi provocate la căderea de la înălțimea corpului, luînd în

considerație localizarea anatomică a lor. (f.d.36);

- raportul de expertiză complex în domeniul balisticii judiciare și fizico-

chimice nr. 3779,3780 din 14.05.2014, conform căruia pistolul cu seria si numărul

КО 018572 prezentat la examinare nu se referă la categoria armelor de foc, dar

este un pistol pentru autoapărare cu lovitură centrală de calibru 9 mm, cu țeava

lisă de model „Schmeisser AE 790G1" confecționată industrial la uzina Șmaizer

Ukraina destinată pentru efectuarea de trageri cu cartușe de alarmă, cu gaze si cu

gloanțe de cauciuc cu efect traumatic de calibru 9mm. Este în stare de funcționare

și util pentru tragere (f.d.64).

Analizînd solicitarea apelanților privind achitarea lui Ungureanu Victor,

instanța de apel a considerat-o nejustificată și neîntemeiată, invocînd că conform

doctrinei juridice obiectul juridic special al infracțiumi de huliganism are un

caracter simplu atunci cînd această infracțiune se exprimă în acțiuni care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. în cazul dat,

obiectul juridic special îl constituie relațiile sociale cu privire la ordinea publică,

apărate împotriva infracțiunii de huliganism.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 287 Cod penal constă în fapta

prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite

de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violente, de opunere de rezistență violentă reprezentanților autorităților

sau altor persoane care curmă actele huliganice, ori în acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

Reiese că fapta prejudiciabilă examinată cunoaște patru modalități normative

cu caracter alternativ:

4

1) acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor;

2) acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu

aplicarea violenței asupra persoanelor;

3) acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de opunerea de

rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă

actele huliganice;

4) acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită.

Conform Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.4 din 19.06.2006 cu

privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism, ordine publică

înseamnă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire

în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului, precum și

activitatea normală a instituțiilor de stat și publice.

Încălcarea grosolană a ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă de respect se

consideră săvirșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și

morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de

către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare

batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității persoanei, încălcare

îndelungată și insistentă a ordinii publice, zădărnicire a activităților de masă,

suspendare temporară a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor,

organizațiilor, transportului obștesc etc.

Prin exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate se au în vedere

acțiunile evidente ce ating interesele legitime ale unui grup ori chiar ale unei

persoane care se află la locul infracțiunii (proferarea de expresii indecente,

abordarea unei ținute lipsite de pudoare, efectuarea de gesturi obscene etc.)

Sub obrăznicie deosebită se înțeleg acțiunile de încălcare grosolană a ordinii

publice însoțite de acte de violență asupra persoanei, de distrugere și degradare a

bunurilor proprietarului.

Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează, în primul

rînd, prin intenție directă. Motivele acestei infracțiuni sunt motive huliganice.

În acest sens, instanța a subliniat că una dintre condițiile necesare (nu și

suficiente) pentru aplicarea răspunderii conform art. 287 Cod penal este ca inițiator

al încăierării sau al certei să fie nu victima, dar făptuitorul; făptuitorul să provoace

conflictul pentru a se răfui cu victima. Totodată, motivele huliganice trebuie să fie

condiționate de dorința făptuitorului de a se opune celor din jur, de a-și demonstra

atitudinea sfidătoare față de ei.

Subiectul infracțiunii specificate la art. 287 Cod penal este persoana fizică

responsabilă care la momentul săvîrșirii infracțiunii a atins vîrsta de 14 ani.

5

Potrivit Hotăririi Plenului Curtii Supreme de Justiție nr.4 din 19.06.2006 cu

privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism huliganismul

agravat înseamnă săvirșirea acțiunilor prevăzute la alin. (1) art. 287 Cod penal în

circumstanțe agravante, cu aplicarea sau încercarea aplicării armei de foc, a

cuțitelor, boxelor sau a altor arme albe, precum și a obiectelor special adaptate

pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății (art. 287 alin. (3) CP).

Sub incidența alin. (3) art. 287 CP cade orice armă albă care va fi recunoscută

ca atare în raportul expertului.

Analizînd cele expuse supra în raport cu circumstanțele speței, instanța de

apel a constatat cert săvirșirea infracțiunii de huliganism agravat de către

Ungureanu Victor, în acțiunile inculpatului Ungureanu Victor fiind prezente toate

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal.

Instanța de apel a respins argumentele apelanților precum că instanța de fond

nu a ținut cont de probele prezentate de apărare, or, prima instanță a analizat

minuțios fiecare probă prezentată de partea apărării și in mod justificat le-a dat o

apreciere critică acestora, estimînd la justa valoare declarațiile martorilor Teacă

Valentin și Petrașcu Vasile, deoarece, ei, la fel ca și martorii Batrac Oleg, Plugaru

Daniel, Răilean Mihail au fost după cum aceștia relatează, pînă la finisarea

conflictului între Ungureanu Victor și Țurcanu Maxim, însă nu au văzut la nimeni

în mîini pistol și nu au văzut ca inculpatul să caute pistolul pe jos, fapt combătut

prin declarațiile inclusiv a inculpatului date în ședința de judecată, care a

comunicat că: ,, cînd s-a apropiat de mine vorbea cu un ton ridicat,, , cind mi-am

revenit am observat că pistolul nu mai era asupra mea, m-am speriat și am început

să-l caut, l-am observat murdar pe jos, m-am apropiat l-am ridicat și în mod

discret l-am pus în gentuța care era la mine....”

Instanța de apel a reținut că nici inculpatul nici avocatul nu au solicitat în

cadrul urmării penale ca să fie audiați martorii apărării Răilean Mihail, Plugaru

Daniel, Batrac Oleg, Teacă Valentin, Petrașcu Vasile, solicitînd de a fi audiați

tocmai în cadrul ședinței de judecată, fiind o modalitate a apărării de a favoriza

versiunea inculpatului precum că el nu a încercat aplicarea armei, nu a îndreptat

arma spre partea vătămată amenințînd-1 cu răfuiala fizică, fapte combătute în

ședința de judecată prin celelalte probe pertinente, concludente și veridice -

declarațiile părții vătămate Țurcanu Maxim, martorilor Costaș Ion și Boțoc Maxim

și probele scrise expuse și analizate supra.

Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiat și argumentul apelanților

precum că raportul de expertiză complex în domeniul balisticii judiciare și fizico-

chimice nr. 3779, 3780 din 14.05.2014, nu confirmă comiterea infracțiunii de către

Ungureanu Victor deoarece pistolul cu seria și numărul KO 018572 prezentat la

examinare este un pistol pentru autoapărare cu lovitură centrală de calibru 9 mm,

6

cu țeava lisă de model „Schmeisser AE 790G1" confecționată industrial la uzina

Șmaizer Ukraina destinată pentru efectuarea de trageri cu cartușe de alarmă, cu

gaze și cu gloanțe de cauciuc cu efect traumatic de calibru 9 mm. Este în stare de

funcționare și util pentru tragere (f.d.64). În acest context, s-a reținut că sub

incidența alin. (3) art. 287 Cod penal cade orice armă albă care va fi recunoscută ca

atare în raportul expertului, astfel încît raportul nominalizat prezintă valoare

probantă relevantă pentru circumstanțele cauzei și demonstrează comiterea de către

Ungureanu Victor a huliganismului agravat.

Colegiul Penal analizînd declarațiile părții vătămate Țurcanu Maxim, ale

martorilor Costaș Ion, Boțoc Maxim, coroborîndu-le cu probele scrise și material,

corpurile delicte ale dosarului, conform prevederilor art 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei,

iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte

probe, a constatat că ele demonstrează cu certitudine vina inculpatului Ungureanu

Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 al. (3) Cod penal, astfel încît

temeiurile invocate de către autorii apelurilor în interesele inculpatului nu și-au

găsit confirmare în speță, neexistînd nici un motiv de achitare a acestuia.

La soluționarea chestiunii privind stabilirea categoriei, mărimii și termenului

de pedeapsă aplicate inculpatului Ungureanu Victor, instanța de apel a conchis că

instanța de fond a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

incriminate, care se califică ca infracțiune gravă conform art. 16 Cod penal, de

personalitatea inculpatului, care anterior nu a fost judecat, se caracterizează pozitiv

la locul de trai, de lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, considerînd

posibilă corectarea și reeducarea inculpatului prin aplicarea unei pedepse penale

sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu aplicarea prevederilor art.

90 alin. (1) Cod penal, pedeapsa stabilită fiindu-i suspendată condiționat pe un

termen de probă 2 (doi) ani, considerînd-o drept una echitabilă, în termeni în care

se poate obține corectarea și reeducarea acestuia.

Victor, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct.6), 8) și 12) Cod de procedură

penală solicită casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

În motivarea recursului invocă:

1) instanța de apel nu s-a expus concret la motivul apelului în ce privește

faptul că nu inculpatul ci partea vătămată este inițiatorul conflictului, prin urmare

punînd la baza condamnării declarațiile părții vătămate depuse la urmărirea penală,

pe cînd împrejurările apariției conflictului urmau a fi verificate numai cu prezența

acestuia, prin urmare judecarea cauzei în lipsa părții vătămate a lezat dreptul

inculpatului de a-i pune întrebări, indiferent de faptul că între inculpat și partea

7

vătămată a fost efectuată confruntarea, or această acțiune nu înlocuiește dreptul

inculpatului la un proces echitabil;

2) deoarece partea vătămată a fost inițiatorul conflictului, inculpatul a

fost impus să se apere de acțiunile agresive de huliganice a lui Țurcan M., astfel

acțiunile lui nu conțin elementele faptei de huliganism;

3) pistolul, care inculpatul îl deținea legal și se afla la el la momentul

conflictului nu se consideră armă de foc și nici armă albă, prin urmare avînd în

vedere raportul de expertiză balistică chiar și în situație de dovedire a vinovăției în

aplicarea acestui pistol ori amenințarea cu aplicarea lui nici de cum nu poate fi

temei de încadrare a acțiunilor făptuitorului în baza art.287 alin. (3) Cod penal ca

huliganism cu încercarea aplicării armei de foc;

4) în circumstanțele derulate în momentul conflictului pistolul nu a fost

utilizat în sensul creării pericolului pentru viața ori sănătatea celor prezenți, chiar

dacă s-ar dovedi declarațiile părții vătămate că inculpatul se afla la distanța de 3 m

și îl amenința cu împușcarea, trebuia să se dovedească că inculpatul a dorit

efectuarea acestei împușcături.

depune referință asupra recursului declarat prin care solicită respingerea acestora

deoarece temeiurile de casare invocate de recurent nu și-au găsit confirmare,

nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate, instanța de apel și-a motivat

decizia în conformitate cu prevederile art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură

penală care au dus la respingerea apelului declarat cu menținerea sentinței.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de

drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar va

ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească definitivă.

8

În recursul declarat se invocă drept temei art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12

Cod de procedură penală.

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține, că temeiurile invocate nu și-au găsit confirmarea în cauza dată. Starea de

fapt reținută și de drept apreciată de către instanțele de fond, concordă cu

circumstanțele stabilite și probele administrate, relatate și examinate în cuprinsul

hotărîrii atacate.

Cu referire la temeiul invocat de recurenți, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, în care se specifică că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt

care a afectat soluția instanței, Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit

confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de

apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1)

pct. 8), 419 Cod de procedură penală corect fiind condamnat inculpatul Ungureanu

Victor în baza art. 287 alin.(3) Cod penal.

Colegiul reține că, instanța de apel verificînd minuțios probele administrate

legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu

respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o

apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al

pertinenței, utilității, concludentei, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungînd la concluzia corectă cu

privire la vinovăția inculpatului Ungureanu Victor în comiterea infracțiunii

prevăzute de 287 alin.(3) Cod penal.

Tot la acest capitol, Colegiul va respinge și argumentele inculpatului precum

că:

- instanța de apel nu s-a expus concret la motivul apelului în ce privește faptul

că nu inculpatul ci partea vătămată este inițiatorul conflictului, deoarece acest

motiv nici nu a fost invocat în cererea de apel, or contrariul a fost dovedit atît prin

declarațiile părții vătămate Țurcanu Maxim, ale martorilor Costaș Ion și Boțoc

Maxim, potrivit cărora se confirmă că inițial inculpatul și partea vătămată vorbeau

cu glas ridicat, apoi Ungureanu primul l-a lovit cu pumnul în regiunea feței;

- judecarea cauzei în lipsa părții vătămate a lezat dreptul inculpatului de a-i

pune întrebări, indiferent de faptul că între inculpat și partea vătămată a fost

efectuată confruntarea, iar această acțiune nu înlocuiește dreptul inculpatului la un

proces echitabil, deoarece instanța de apel în decizie argumentat și fondat s-a expus

asupra declarațiilor acestuia date în cadrul urmării penale și puse la baza

condamnării, or potrivit procesului verbal al ședinței de judecată în instanța de apel

(f.d.219), fiind pusă în discuție posibilitatea examinări cauzei în lipsa părții

9

vătămate, inculpatul și avocatul acestuia au considerat posibil.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg

acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este

subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura

cauzală dintre acestea). Colegiul penal reține că aceste temei invocat de recurent

constituie o interpretare subiectivă a acestuia, or instanța de apel în decizie corect a

constatat că în acțiunile inculpatului sunt prezente toate elementele constitutive a

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal descriindu-le detaliat,

argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le

însușește.

Motivul invocat de recurent precum că inculpatul a fost impus să se apere de

acțiunile agresive de huliganice a lui Țurcan M., este unul declarativ deoarece

partea vătămată s-a apropiat de inculpat cu scopul de a discuta referitor la obiectul

procurat de la ultimul și care era deteriorat, sugerîndu-i să-i restituie banii, la ce

inculpatul refuzînd a început să-l numească pe partea vătămată cu cuvinte

necenzurate, ulterior lovindu-l.

Concluzia instanțelor de fond privind vinovăția inculpatului în săvîrșirea

infracțiunii imputate, în opinia instanței de recurs, este justă și întemeiată, deoarece

legislația în vigoare expres prevede că infracțiunea de huliganism în afară de

prezența acțiunii principale – încălcarea grosolană a ordinii publice, presupune și

prezența unei acțiuni adiacente – acțiune exprimată, alternativ, în aplicarea

violenței cu un obiect pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății

persoanelor, menințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, care prin conținutul

lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

În cazul concret, acțiunile inculpatului de huliganism s-au petrecut în fața

magazinului „Unimarket" str. Alexandru cel Bun or. Ialoveni, care este loc public,

fiind încălcată ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței asupra părții

vătămate Țurcanu M. și cu încercarea aplicării armei, manifestîndu-se printr-o

obrăznicie deosebită, în prezența altor persoane.

Astfel, cert s-a constatat că Ungureanu V. pe lîngă încălcarea ordinii publice,

a aplicat violență asupra părții vătămate, căruia i-au fost cauzate vătămări

corporale neînsemnate și l-a amenințat și cu pistolul, deci, în cauză s-au stabilit

toate elementele componente ale infracțiunii incriminate acestuia.

10

Prin urmare, instanțele de judecată corect au constatat faptele și

circumstanțele săvîrșirii infracțiunii incriminate inculpatului, descriindu-le în

partea descriptivă, ulterior motivîndu-se concluzia de vinovăție prin cumulul de

probe administrate în cauză, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de

către recurent.

Referitor la prevederile pct.12) alin.1) art.427 Cod de procedură penală care

stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, Colegiul

remarcă că nici acest temei nu și-a găsit confirmare, or temeiul dat se invocă numai

în cazul cînd faptei săvîrșite i s-a dat o altă încadrare juridică greșită, iar în cazul

supus judecării recurentul solicită achitarea și nu reîncadrarea acțiunilor, or

invocînd acest temei nici nu concretizează în baza cărei norme juridice urmează să

fie încadrate acțiunile sale.

Totodată, Colegiul nu va reține nici argumentul inculpatului precum că

pistolul, care inculpatul îl deținea legal și se afla la el la momentul conflictului nu

se consideră armă de foc și nici armă albă nici de cum nu poate fi temei de

încadrare a acțiunilor făptuitorului în baza art.287 alin. (3) Cod penal ca

huliganism cu încercarea aplicării armei de foc, din considerentul că potrivit

acestui articol se specifică - huliganismul agravat, adică acțiunile prevăzute la

alin.(1) sau (2), dacă au fost săvîrșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării

armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

Astfel, conform raportului de expertiză complex în domeniul balisticii

judiciare și fizico-chimice nr. 3779, 3780 din 14.05.2014, pistolul cu seria și

numărul KO 018572 prezentat la examinare este un pistol pentru autoapărare cu

lovitură centrală de calibru 9 mm, cu țeava lisă de model „Schmeisser AE 790G1"

confecționată industrial la uzina Șmaizer Ukraina destinată pentru efectuarea de

trageri cu cartușe de alarmă, cu gaze și cu gloanțe de cauciuc cu efect traumatic

de calibru 9 mm.

Or, armă se consideră orice obiect sau dispozitiv a cărui funcționare

determină aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substanțe explozive, aprinse

sau luminoase, amestecuri incendiare ori împrăștierea de gaze nocive, iritante sau

de neutralizare. De asemenea, pistolul pentru autoapărare este inclus în lista

modelelor de arme individuale și muniții aferente care se includ în Cadastrul de

stat al armelor Aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1173

din 19 decembrie 1997.

Nu se regăsește nici argumentul inculpatului precum că pistolul nu a fost

utilizat în sensul creării pericolului pentru viața ori sănătatea celor prezenți, chiar

dacă s-ar dovedi declarațiile părții vătămate că inculpatul se afla la distanța de 3 m

și îl amenința cu împușcarea, și trebuia să se dovedească că inculpatul a dorit

11

efectuarea acestei împușcături, deoarece Colegiul din aceste argumente prezumă

recunoașterea tacită a utilizării pistolului de către inculpat, iar amenințarea

presupune orice act prin care se realizează o constrîngere morală, de natură să

insufle temere.

Colegiul remarcă că fiind dovedită amenințarea părții vătămate cu arma, din

declarațiile părții vătămate Țurcanu Maxim, ale martorilor Costaș Ion, Boțoc

Maxim, care în consecință cu certitudine dovedesc vina inculpatului Ungureanu

Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 al. (3) Cod penal.

Din cele expuse se conchide că, de fapt, în cauză nu s-au comis erorile de

drept prevăzute în pct. 6), 8) și 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală la

care se face referință, deci, nu persistă temeiuri de casare a soluției adoptate.

În acest context, Colegiul conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel,

instanța de apel a respectat prevederile legale relevante prescrise de art.414-419

Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărîre motivată și întemeiată, astfel că

nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de inculpat și

potrivit legii se dispune inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Ungureanu Victor,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău 14 ianuarie 2016, în

propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 16 iunie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

12