ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 13.04.2016

1ra-831/16 — art.287 alin.3 CP

HOTĂRÂRE
13.04.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.287 alin.3 CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.6, 8 Cod de procedură penală
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-831/16 — art.287 alin.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr.1ra-831/16

Curtea Supremă de Justiție

13 aprilie 2016 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecătorii Elena Covalenco,

Iurie Diaconu,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Ialoveni din 19 octombrie 2015 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2015, declarat de avocatul Amihalachioaie

Gheorghe în numele inculpatului

Știrbu Vasile Gheorghii, născut la 28 decembrie

1945, originar din mun.Chișinău, domiciliat în

s.Puhoi, r-nul Ialoveni, cu viza de reședință în

mun.Chișinău, str.Cuza Vodă 42, ap.51

Termenul examinării cauzei:

2.Instanța de apel: 13.11.2015 - 15.12.2015,

3.Instanța de recurs: 11.03.2016 - 13.04.2016.

recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(3) Cod penal la 3 ani închisoare.

Potrivit art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei

închisorii pe un termen de probă de 3 ani.

Acțiunea civilă înaintată de Știrbu Nicolai a fost admisă în principiu, urmînd ca

asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

scopul încălcării grosolane a ordinii publice și manifestînd o vădită lipsă de respect față de

societate, aflîndu-se în incinta magazinului alimentar ÎI „Romanița Îndoetu” din s.Puhoi, r-

nul Ialoveni, fară motive întemeiate și în prezența altor persoane, i-a aplicat lui Știrbu

Nicolai două lovituri cu un pahar din sticlă în regiunea capului cauzîndu-i, conform

raportului de expertiză medico-legală nr.1648/D din 23.07.2014, traumă cranio-cerebrală

închisă manifestată prin comoție cerebrală, plăgi tăiate la nivelul capului, care se califică ca

vătămare corporală ușoară.

V.Știrbu și partea vătămată N.Știrbu, care au solicitat:

- avocatul, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de

achitare, invocînd că nu a fost dovedită vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal; conflictul a fost provocat de partea vătămată care

era în stare de ebrietate avansată; acțiunile inculpatului au avut un caracter de legitimă

apărare, respingînd un atac direct, imediat și real; partea vătămată răsucindu-i mîna

inculpatului a alunecat și a căzut jos unde cioburile de sticlă aflate pe podea i-a provocat

leziunile corporale;

1

- partea vătămată N.Știrbu, casarea sentinței rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărîri, prin care inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa închisorii reală, fără aplicarea

prevederilor art.90 Cod penal și încasarea prejudiciului moral în sumă de 20.000 lei,

invocînd că este pensionar și suma solicitată este una proporțională suferințelor psihice

suportate; - inculpatul l-a lovit intenționat de două ori, nu a recunoscut vina, nu s-a căit în

cele comise, astfel instanța neîntemeiat i-a aplicat o pedeapsă prea blîndă în coraport cu

fapta comisă; - instanța nu a luat în considerație faptul că inculpatul anterior a săvîrșit o

infracțiune similară fiind condamnat.

fost respins, ca nefondat, apelul avocatului în numele inculpatului, iar apelul părții vătămate

a fost admis, casată parțial sentința în latura civilă și pronunțată în această parte o nouă

hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care s-a încasat de la Știrbu

Vasile în folosul lui Știrbu Nicolai prejudiciul moral în sumă de 3000 lei. În rest, sentința a

fost menținută.

Instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul că, probele cercetate de prima

instanță, cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, confirmă vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii imputate și acțiunile lui corect au fost încadrate în

prevederile art.287 alin.(3) Cod penal - ca huliganism, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, ce se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, cu aplicarea unui obiect pentru vătămarea

integrității corporale și a sănătății.

La fel,instanța de apel a menționat că, cu toate că inculpatul nu recunoaște vina în

comiterea infracțiunii, vinovăția acestuia este integral dovedită prin probele cercetate în

cadrul ședințelor de judecată, și anume declarațiile inculpatului, ale părții vătămate N.Știrbu,

a martorilor C.Toma, O.Mamei, C.Carajea, C.Botezatu, C.Ungureanu și actele cauzei -

procesele-verbale de cercetare la fața locului din 02.07.2014, de examinare a obiectului din

10.07.2014, potrivit căruia a fost examinat un CD cu înregistrarea video de la fața locului,

prin care se confirmă faptul aplicării de către V.Știrbu a două lovituri cu un pahar de sticlă

lui N.Știrbu, raportul de expertiză medico-legală nr.1648/D din 23.07.2014 în privința lui

N.Știrbu.

De asemenea, instanța de apel a constatat că latura obiectivă a infracțiunii manifestată

prin aplicarea violenței în privința părții vătămate, cauzîndu-i vătămări corporale ușoare și

latura subiectivă manifestată prin intenția directă a lui V.Știrbu în cauzarea acestor vătămări,

a fost demonstrată pe deplin prin probele administrate la dosar. Mai mult, partea vătămată

N.Știrbu și martorii C.Toma, C.Ungureanu și O.Mamei, au confirmat prezența paharului din

sticlă la inculpat, inclusiv și momentul în care acesta i-a aplicat lovituri în cap părții

vătămate, comportamentul acestuia, care se deosebește printr-o obrăznicie deosebită,

însoțită de neglijența față de normele morale unice, batjocură față de N.Știrbu, manifestată

în prezenta consătenilor acestuia și vecinilor, cărora le-a creat o atmosferă de teamă pentru

siguranța lor și a părții vătămate, în privința căruia a fost aplicată violență fizică și psihică.

Instanța de apel a conchis că, careva circumstanțe de legitimă apărare sau stare de

extremă necesitate, ce ar îndreptăți acțiunile lui V.Știrbu în folosirea obiectului pe care l-a

utilizat la aplicarea loviturilor părții vătămate, nu au fost stabilite, inculpatul acționînd cu o

deosebită obrăznicie, lipsă de respect față de societate și de normele de conviețuire. De

aceea, fapta lui se consideră ca fiind una intenționată și caracterizată prin intenție directă,

îndreptată spre încălcarea grosolană a ordinii publice, însoțită de aplicarea violenței asupra

părții vătămate, cu aplicarea unui obiect în scopul vătămării integrității corporale a acestuia.

La fel, instanța a menționat că, criticile cu privire la aprecierea probelor efectuată de

2

instanța de judecată exprimă opinia subiectivă a apelantului, care nu are suport legal și

temeinic, în sensul de a da o nouă apreciere probelor puse la baza condamnării inculpatului,

în vederea achitării acestuia.

De asemenea, instanța a constatat că, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei

inculpatului, prima instanță a ținut cont de prevederile art.7, 61, 75, 90 Cod penal, de

gravitatea infracțiunii săvîrșite, care se atribuie la categoria celor grave, comisă cu intenție, de

persoana acestuia, de circumstanțele cauzei care atenuează pedeapsa, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, precum și de condițiile de viață ale

acestuia, de lipsa circumstanțelor agravante, și, apreciind aceste împrejurări, corect a

conchis de a-i aplica lui V.Știrbu pedeapsa sub formă de închisoare, în termenul minim

prevăzut de sancțiunea legii penale, cu aplicarea art.90 Cod penal, considerînd-o drept una

echitabilă.

Referitor la argumentul părții vătămate privind recuperarea prejudiciului moral,

instanța de apel a conchis că prima instanță eronat a admis în principiu acțiunea civilă în

această parte, și din aceste motive apelul a fost admis în latura civilă, cu încasarea din contul

inculpatului V.Știrbu în beneficiul lui N.Știrbu a sumei de 3000 lei cu titlul de prejudiciu

moral, considerînd că suma dată este în corespundere cu caracterul și gravitatea suferințelor

psihice și fizice suportate de către acesta. În ce privește pretențiile părții vătămate referitor

la încasarea prejudiciului material, instanța a considerat corectă concluzia primei instanțe

privind admiterea acestora în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se

expună instanța de drept comun.

Gh.Amihalachioaie în numele inculpatului care, invocînd temeiurile prevăzute de art.427

alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora și pronunțarea unei

hotărîri de achitare, pe motiv că instanța de apel nu s-a expus referitor la calificarea

acțiunilor inculpatului, nu a concretizat acțiunile acestuia care se referă la latura subiectivă a

huliganismului imputat în speță, nu s-a expus asupra motivelor huliganice și nu a indicat

cine anume a fost inițiatorul conflictului, condiție necesară pentru răspunderea conform

art.287 Cod penal; - instanța a interpretat incorect și eronat probele administrate în baza

cărora și-a întemeiat soluția; - instanțele eronat au admis ca probe declarațiile martorilor

O.Mamei și C.Ungureanu fiind încălcat dreptul inculpatului la apărare și la un proces

echitabil; - în acțiunile inculpatului lipsesc elementele constitutive ale componenței

infracțiunii de huliganism;.

dosarului și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă în referință, care a

solicitat declararea inadmisibilă a recursului, ca fiind neîntemeiat, Colegiul penal decide

asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de apel poate fi

supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel.

Recurentul în recurs a invocat ca temeiuri de casare a hotărîrelor judecătorești pct.6)

și 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, considerînd că în acțiunile inculpatului

lipsesc elementele infracțiunii de huliganism, solicitînd să fie achitat.

Recurentul în recurs a invocat ca temeiuri de casare a deciziei instanței de apel

prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazul cînd instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau cînd nu au

fost întrunite elementele infracțiunii.

Analizînd aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recursul declarat, Colegiul

penal constată că nici unul din ele nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului.

3

După cum rezultă din conținutul recursului, autorul acestuia nu este de acord cu

condamnarea lui V.Știrbu în baza art.287 alin.(3) Cod penal, considerînd că în acțiunile

inculpatului lipsesc elementele constitutive ale componenței infracțiunii de huliganism

imputate acestuia.

Colegiul penal atestă că, conform teoriei dreptului penal și practicii judiciare, prin

„încălcare grosolană a ordinii publice” se înțelege săvîrșirea unor acțiuni intenționate ce

atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, care sînt încălcate într-un mod

grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice, prin necuviință, neobrăzare,

comportarea batjocoritoare cu cetățenii, cauzarea leziunilor corporale ș.a..

În situațiile de huliganism, făptuitorul înțelege că încalcă grosolan ordinea publică,

însoțită de aplicarea violenței cu un obiect pentru vătămarea integrității corporale sau a

sănătății, asupra persoanelor cu o deosebită obrăznicie. Făptuitorul nu numai că înțelege

caracterul infracțional al faptei, dar și dorește săvîrșirea acestor acțiuni și survenirea

consecințelor.

Cele menționate caracterizează latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii de

huliganism, prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal, pentru care inculpatul corect a fost

supus pedepsei penale.

Colegiul penal constată că instanțele de fond, în baza probelor administrate legal de

către organul de urmărire penală și verificate în ședințele de judecată, cu respectarea

prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-au dat o apreciere justă, potrivit

art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,

veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept,

corect ajungînd la concluzia privind vinovăția lui V.Știrbu în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal - huliganism, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, ce se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, cu aplicarea unui obiect pentru vătămarea

integrității corporale și a sănătății, încadrarea juridică a acțiunilor acestuia fiind justă.

Din textul hotărîrilor judecătorești rezultă că această concluzie s-a tras avînd în

vedere depozițiile însăși ale inculpatului V.Știrbu, a părții vătămate N.Știrbu, a martorilor

C.Toma, O.Mamei, C.Carajea, C.Botezatu și actele cauzei - procesele-verbale de cercetare

la fața locului din 02.07.2014, potrivit căruia s-a cercetat incinta magazinului unde a avut

loc infracțiunea, de examinare a unui CD cu înregistrarea video din 10.07.2014, prin care se

confirmă faptul aplicării de către V.Știrbu a două lovituri cu un pahar de sticlă lui N.Știrbu,

raportul de expertiză medico-legală nr.1648/D din 23.07.2014, potrivit căruia la partea

vătămată s-a depistat traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală,

plăgi tăiate la nivelul capului, probe care sînt amănunțit descrise în sentință și decizia

instanței de apel, și aceste probe nu trezesc careva dubii.

Conținutul probelor menționate mai sus, care au fost amplu analizate și obiectiv

apreciate de instanțele de fond, confirmă cu certitudine săvîrșirea de către inculpatul

V.Știrbu a faptei imputate, care întrunește elementele infracțiunii de huliganism, adică atît

latura obiectivă, cît și cea subiectivă a acestei infracțiuni, deoarece acesta, fiind în loc

public, prin acțiunile sale intenționat a încălcat grosolan ordinea publică, în prezența mai

multor persoane, cu cauzarea vătămărilor corporale ușoare părții vătămate.

Concluziile instanțelor de fond privind vinovăția inculpatului V.Știrbu în săvîrșirea

infracțiunii imputate, în opinia instanței de recurs, este justă și întemeiată, deoarece

legislația în vigoare expres prevede că infracțiunea de huliganism în afară de prezența

acțiunii principale – încălcarea grosolană a ordinii publice, presupune și prezența unei

acțiuni adiacente – acțiune exprimată, alternativ, în: aplicarea violenței cu un obiect pentru

vătămarea integrității corporale sau sănătății persoanelor, amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe, care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

4

În cazul concret, acțiunile inculpatului de huliganism s-au petrecut în magazinul

alimentar ÎI „Romanița Îndoetu” din s.Puhoi, r-nul Ialoveni, care este loc public, fiind

încălcată ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței cu un obiect pentru vătămarea

integrității corporale sau sănătății a părții vătămate N.Știrbu, aceasta manifestîndu-se printr-

o obrăznicie deosebită, în prezența altor persoane. Astfel, cert s-a constatat că V.Știrbu pe

lîngă încălcarea ordinii publice, a aplicat violență asupra părții vătămate, căruia i-au fost

cauzate vătămări corporale ușoare, deci, în cauză s-au stabilit toate elementele componente

ale infracțiunii incriminate acestuia.

Prin urmare, instanțele de judecată corect au constatat faptele și circumstanțele

săvîrșirii infracțiunii incriminate inculpatului, descriindu-le în partea descriptivă, ulterior

motivîndu-se concluzia de vinovăție prin cumulul de probe administrate în cauză, nefiind

stabilită presupusa eroare de drept invocată de către recurent.

Argumentele recurentului, precum că instanțele de fond eronat au reținut ca probă

declarațiile lui O.Mamei, care nu poate fi audiat în calitate de martor, declarațiile lui fiind

luate cu încălcarea legislației, este unul nefondat, deoarece dispoziția art.90 alin.(3) pct.4)

Cod de procedură penală, prevede expres că reprezentantul organului de urmărire penală, nu

poate fi audiat în calitate de martor cu privire la circumstanțele care i-au devenit cunoscute

în legătură cu exercitarea de către el a atribuțiilor lui procesuale, cu excepția cazurilor de

participare la reținere în flagrant delict, de cercetare a probelor dobîndite prin intermediul

lui. Din materialele cauzei reiese că O.Mamei a participat în calitate de specialist cînd a avut

loc cercetarea la fața locului și la examinarea CD-lui cu înregistrarea video de la locul

infracțiunii, prin urmare acesta a dat declarații pe marginea cercetărilor probelor dobîndite

prin intermediul lui, în corespundere cu prevederile normei penale indicate supra.

Nu pot fi reținute nici afirmațiile recurentului, precum că instanțele neîntemeiat au

pus la baza învinuirii declarația martorului C.Ungureanu, care nu a fost interogat în ședința

de judecată, deoarece pe lîngă declarația dată, pe parcursul examinării cauzei vinovăția lui

V.Știrbu în comiterea infracțiunii imputate a fost demonstrată și prin alte probe care au fost

cercetate și verificate, și anume declarațiile martorului ocular C.Toma, a martorilor

C.Carajea, C.Botezatu, a părții vătămate N.Știrbu și actele cauzei - înregistrarea video, prin

care se confirmă faptul aplicării de către inculpat a loviturilor cu un pahar de sticlă părții

vătămate și raportul de expertiză medico-legală în privința acestuia, inculpatul avînd

posibilitatea de a adresa martorilor întrebările dorite, dreptul la un proces echitabil nefiind

încălcat.

Argumentele recurentului, precum că sentința nu corespunde prevederilor art.394

Cod de procedură penală, nu pot fi reținute, or, din partea descriptivă a sentinței rezultă că

este descrisă fapta incriminată inculpatului ca fiind dovedită, probele pe care se întemeiază

concluziile instanței, încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, motivarea stabilirii

pedepsei. Astfel, nu s-a constatat încălcarea la care face referire recurentul.

Motivele recurentului ce țin de starea de fapt a cauzei, Colegiul penal le consideră

inadmisibile, deoarece în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe care

confirmă cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate.

Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept

care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se

încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală.

Analizînd materialele cauzei și hotărîrile judecătorești atacate, Colegiul penal nu

constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărîrilor judecătorești

contestate.

În ce privește pedeapsa stabilită inculpatului, se constată că la aplicarea acesteia au

fost respectate prevederile art.61, 75 Cod penal, pedeapsa fiind numită în limita minima a

sancțiunii normei penale în baza căreia acesta a fost declarat vinovat, ținîndu-se seama de

5

criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gradul pericolului social al infracțiunii

comise, de persoana inculpatului și de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori

atenuează răspunderea, iar aplicarea art.90 Cod penal în privința lui V.Știrbu s-a efectuat în

limitele legii.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs va decide

inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit

neîntemeiat.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru

admiterea recursului ordinar declarat de avocatul G.Amihalachioaie în numele inculpatului

V.Știrbuși, potrivit legii, decide inadmisibilitatea recursului, fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Amihalachioaie Gheorghe în

numele inculpatului Știrbu Vasile, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 15 decembrie 2015, în cauza penală în privința lui Știrbu Vasile, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 13 mai 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-10-26
0,95
1ra-1698/16 — art.1521 alin.1 CP
Dosarul nr.1ra-1698/16 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 26 octombrie 2016 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, examinînd admisibilitatea în prin
CSJ 2016-07-05
0,95
1ra-1191/2016 — art. 287 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1191/2016 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 05 iulie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion judecând, f
CSJ 2016-07-19
0,95
1ra-1312/16 — art. 27,151 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1312/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 19 iulie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Iurie Diaconu Elena Covalenco Ion Guzun a jud
CSJ 2016-04-13
0,95
1ra-829/16 — art.264 alin.3 lit.b CP
Dosarul nr.1ra-829/16 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 13 aprilie 2016 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, examinînd admisibilitatea în princip
CSJ 2016-07-07
0,94
1ra-939/2016 — art. 287 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-939/2016 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ŢŢ II EE D E C I Z I E 07 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: preşedinte – Petru Ursache judecători – Ghenadie Nicolae
Sursă