1ra-498/2016 — art. 309 1 al. 1 CP - redactia legii nr. 139 din 30.06.2005

1ra-498/2016 — art. 309 1 al. 1 CP - redactia legii nr. 139 din 30.06.2005 (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr.1ra-498/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

17 mai 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Toma Nadejda, Moraru Petru,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

inculpații Bistrițchi Petru, Dudca Dumitru și partea vătămată Munteanu Andrei, prin

care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07

decembrie 2015, în cauza penală privindu-i pe

Bistrițchi Petru Ștefan, născut la 31 octombrie

1983 în s. Hîrbovăț, r-nul Călărași, domiciliat în

mun. Chișinău, str. Cuza Vodă 8, ap.9.

Dudca Dumitru Simion, născut la 01 aprilie 1986,

originar și domiciliat în mun. Chișinău, com.

Trușeni, str. Strășeni 5.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Dumitru și Bistrițchii Petru au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 3091 alin. (1) Cod penal (în redacția legii nr. 139 din 30.06.2005).

Prin aceeași sentință Dudca Dumitru și Bistrițchi Petru au fost liberați de

răspunderea penală în legătură cu survenirea termenului de prescripție pentru

tragerea la răspundere penală, prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Munteanu Andrei s-a admis în

principiu, urmând să se expună asupra cuantumului despăgubirilor materiale și

morale instanța de judecată în ordinea procedurii civile.

deținând funcția de ofițer de urmărire penală în cadrul secției urmărire penală a CP

s. Ciocana, mun. Chișinău, fiind inclus în grupul de urmărire penală în cauza

1

nr.2009030330, pornită la 08.04.2009 de CP s. Buiucani, mun. Chișinău, în baza art.

187 alin. (2) lit. d) Cod penal, în privința lui Munteanu Andrei, la 08 aprilie 2009,

între orele 01.00 - 04.00, aflându-se în biroul nr.63 al CP s. Buiucani, mun. Chișinău,

urmărind scopul intimidării acestuia pentru intervenirea în corectarea declarațiilor

pe care le scria la calculator, i-a aplicat ultimului două lovituri cu pumnul în regiunea

capului.

De asemenea Bistrițchi Petru, este învinuit de faptul că, tot atunci și în același

loc, continuându-și acțiunile sale criminale, în timp ce în biroul respectiv se mai

aflau și alți colaboratori de poliție, care nu au fost posibil de identificat până la

moment, a acceptat și și-a manifestat consimțământul expres și tacit asupra faptelor

de maltratare întreprinse în privința lui Munteanu Andrei de către mai mulți polițiști.

Astfel, acesta este învinuit de admiterea amenințării și intimidării de către

inspectorul din cadrul secției poliției criminale, Dudca Dumitru, prin aplicarea forței

fizice în caz dacă numitul nu va recunoaște vina în comiterea infracțiunii de jaf din

adiacentul sediului Parlamentului Republicii Moldova la 07.04.2009, precum și și-a

exprimat consimțământul expres și tacit asupra acțiunilor ilegale ale lui Dudca

Dumitru, exprimate prin intimidare și presiunea fizică și psihică și a impune pe

Munteanu Andrei să se dezbrace de pantaloni pentru a întreține cu acesta un raport

sexual pervers, inclusiv admiterea aplicării ulterior a multiplelor lovituri cu pumnii

și bastonul de cauciuc peste spate, torace, mâini și cap.

Acțiunile inculpatului Bistrițchii Petru au fost încadrate de prima instanță în

baza art. 3091 alin. (1) Cod penal, conform semnelor calificative - provocarea, în

mod intenționat, a suferinței fizice și psihice unei persoane, în special cu scopul de

a obține de la această persoană informații sau mărturisiri, de a intimida sau de a face

presiune asupra ei, dacă o asemenea durere sau suferință este provocată de o

persoană cu funcție de răspundere sau de oricare altă persoană care acționează cu

titlu oficial.

Inculpatul Dudca Dumitru, deținând funcția de inspector al secției poliției

criminale a CP s. Buiucani, mun. Chișinău, fiind persoană cu funcție de răspundere,

la 08.04.2009, între orele 01.00 - 04.00, aflându-se în biroul nr. 63 al CP s. Buiucani

al CGP mun. Chișinău, amplasat în mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor 12, în prezența

ofițerului de urmărire penală din cadrul secției urmărire penală a CP s. Ciocana, mun.

Chișinău, Bistrițchi Petru, care era inclus în grupul de urmărire penală, pornită la

08.04.2009, în baza art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, urmărind scopul de a obține

de la Munteanu Andrei informații și mărturisiri, de a-l pedepsi pentru un act de care

se bănuia că l-ar fi comis, de a-l intimida și face presiuni asupra acestuia, l-a

amenințat prin aplicarea forței fizice în caz dacă nu va recunoaște vina în comiterea

infracțiunii de jaf din adiacentul sediului Parlamentului Republicii Moldova la

07.04.2009.

2

Tot el, în aceiași perioadă de timp, aflându-se în același birou, continuându-și

acțiunile sale criminale, prin intimidare și presiuni fizice și psihice îl impunea pe

Munteanu Andrei să se dezbrace de pantaloni, precum că, pentru a întreține cu acela

un raport sexual pervers, iar ulterior, deoarece nu-și atingea scopul i-a aplicat

numitului multiple lovituri cu pumnul și cu bastonul de cauciuc peste spate, torace,

mâini și cap, cauzându-i dureri și suferințe fizice și psihice.

Acțiunile inculpatului Dudca Dumitru au fost încadrate în baza art. 3091 alin.

(1) Cod penal, conform semnelor calificative - provocarea, în mod intenționat, a unei

dureri sau suferințe, fizice ori psihice unei persoane, în special cu scopul de a obține

de la această persoană informații sau mărturisiri, de a intimida sau de a face presiune

asupra ei, dacă o asemenea durere sau suferință este provocată de o persoană cu

funcție de răspundere sau de oricare altă persoană care acționează cu titlu oficial, cu

consimțământul expres sau tacit al unor asemenea persoane.

solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care în conformitate cu prevederile art. 8 din Codul penal,

Bistrițchi Petru și Dudca Dumitru să fie recunoscuți vinovați de săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, cu stabilirea fiecăruia a

pedepselor sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu privarea de dreptul de

a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani, invocînd că:

- probele incontestabile prezentate de către acuzare nu au fost apreciate de

către instanța de judecată din punct de vedere al coroborării lor, care nu s-a expus

referitor la admiterea sau excluderea lor;

- este nefondată concluzia instanței, precum că nu au fost prezentate probe

incontestabile că inculpații ar fi acționat de comun acord, cu intenție și înțelegere

prealabilă, având scopul bine determinat de a obține de la partea vătămată

recunoașterea vinovăției în comiterea jafului;

- urmează a fi apreciată critic concluzia instanței de judecată că inculpații

Dudca Dumitru și Bistrițchi Petru sunt învinuiți de comiterea infracțiunii de tortură

prin participație, adică - cooperarea cu intenție a două sau a mai multor persoane la

săvârșirea unei infracțiuni intenționate, fiindcă noțiunea „de două sau mai multe

persoane” prevăzută în lit. c) alin. (3) al art. 3091 din Codul penal, nu este nici pe

departe echivalentul noțiunilor „participație simplă” sau „participație complexă,

presupunând coautoratul. Infracțiunea dată a fost percepută de către partea vătămată

Munteanu Andrei în calitate de infracțiune comisă în grup, deoarece pentru el

determinant a fost pluralitatea faptică a făptuitorilor. În contextul agravantei „de

două sau mai multe persoane”, astfel de fapte denotă o periculozitate socială mai

pronunțată a obiectului infracțiunii decât în cazul în care faptele ar fi săvârșite în

coautorat;

3

- lipsa sau prezența înțelegerii prealabile dintre făptuitori nu poate influența

calificarea celor săvîrșite în baza lit. c) alin. (3) art. 3091 din Codul penal, dar poate

fi luată în considerație la individualizarea pedepsei;

- nici unul din argumentele instanței de judecată invocate la reîncadrarea

acțiunilor inculpaților Dudca Dumitru și Bistrițchi Petru de la prevederile art. 3091

alin. (3), lit. c) Cod penal, la prevederile art. 3091 alin. (1) Cod penal, nu corespund

realității, fiind neîntemeiate, iar în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești

a fost dovedită pe deplin vinovăția acestora de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, pentru care fapt urmează a fi recunoscuți culpabili

și trași la răspundere penală conform normei nominalizate.

2015, a fost admis apelul declarat, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Bistrițchi Petru și Dudca Dumitru au fost recunoscuți vinovați de săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiindu-le stabilite

pedeapsele sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de

a deține funcții în organele publice pe un termen de 4 ani, fiecăruia.

aprilie 2009, între orele 01.00 - 04.00, deținând funcția de ofițer de urmărire penală

în cadrul secției urmărire penală a CP s. Ciocana, mun. Chișinău, fiind inclus în

grupul de urmărire penală în cauza nr.2009030330, pornită la 08.04.2009 de CP s.

Buiucani, mun. Chișinău, în baza art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, în privința cet.

Munteanu Andrei, avînd calitatea de persoană cu funcție de răspundere în virtutea

prevederilor alin. (1) al art. 123 din Codul penal și art. l din Legea nr. 333- XVI din

10.11.2006 privind statutul ofițerului de urmărire penală, în timpul îndeplinirii

obligațiilor de serviciu, a încălcat grav prevederile art. 3 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale adoptată la

Roma la 04 noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova,

adoptată la 29 iulie 1994; art. art. l-4, 12, 14-16 din Legea nr. 416-XII din 18

decembrie 1990 cu privire la poliție, art. art. 3, 13 din Legea nr. 333-XVI din

10.11.2006 privind statutul ofițerului de urmărire penală, care-l obligau să-și

desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața,

sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate

criminale și de alte atacuri nelegitime; să prevină și să curme infracțiunile; să ia

măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității cetățenilor, să nu aplice

nejustificat forța fizică și mijloacele speciale, iar în caz de aplicare să comunice

despre aceasta șefului său direct; să nu supună pe nimeni torturii, să-și bazeze

activitatea pe principiul legalității, egalității persoanelor în fața legii și prezumției

nevinovăției; să asigure participanților la proces deplina exercitare a drepturilor

4

procesuale, în condițiile legii; să ia măsurile prevăzute de legislație pentru ocrotirea

sănătății, onoarei demnității participanților la proces dacă există temeiuri suficiente

de a considera că pot fi ori sînt amenințate cu moartea, cu aplicarea violenței ori cu

alte acte ilegale, în loc de aceasta, intenționat a aplicat acte de tortură față de cet.

Munteanu Andrei, în următoarele împrejurări.

Astfel, la 08 aprilie 2009, între orele 01.00 - 04.00, Bistrițchi Petru, aflîndu-

se în biroul nr. 63 al CP s. Buiucani, mun. Chișinău, amplasat în mun. Chișinău, str.

Calea Ieșilor 12, urmărind scopul de a-l intimida pe cet. Munteanu Andrei și a-l

pedepsi pentru faptul că acesta a intervenit în a-l corecta în cele pe care le scria la

calculator, adică în depozițiile lui, Munteanu Andrei, s-a ridicat de pe scaun și i-a

aplicat ultimului două lovituri cu pumnul în regiunea capului.

Tot atunci, în același loc Bistrițchi Petru, continuîndu-și acțiunile sale

criminale, în timp ce în biroul respectiv se mai aflau și alți colaboratori de poliție,

care nu au fost posibil de identificat pînă la moment, a acceptat și și-a manifestat

consimțământul expres și tacit asupra faptelor de maltratare întreprinse în privința

lui Munteanu Andrei de către mai mulți polițiști.

Tot în aceiași perioadă de timp, Bistrițchi Petru a admis prin consimțămîntul

său expres și tacit, ca în biroul nr. 63 din incinta CP s. Buiucani, mun. Chișinău,

unde el efectua acțiuni de urmărire penală cu Munteanu Andrei, ca acesta să fie

amenințat și intimidat de către inspectorul din cadrul secției poliției criminale Dudca

Dumitru, prin aplicarea forței fizice în caz dacă numitul nu va recunoaște vina în

comiterea infracțiunii de jaf din adiacentul sediului Parlamentului Republicii

Moldova la 07.04.2009.

De asemenea, Bistrițchi Petru și-a exprimat consimțămîntul expres și tacit

asupra acțiunilor ilegale ale lui Dudca Dumitru, care fiind persoană cu funcție de

răspundere, urmărind același scop, prin intimidare și presiuni fizice și psihice îl

impunea pe Munteanu Andrei să se dezbrace de pantaloni, precum că pentru a

întreține cu acesta un raport sexual pervers, iar ulterior i-a aplicat multiple lovituri

cu pumnii și bastonul de cauciuc peste spate, torace, mâini și cap.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr.883/D din 28.04.2010, pe

corpul lui Munteanu Andrei s-au constatat echimoze pe ambii omoplați, pe fesa

dreaptă , pe față, brațul stâng, ambele coapse, care a fost produsă în rezultatul acțiunii

traumatice a unui obiect dur, contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate,

care duc la dereglarea sănătății de scurtă durată, peste 6, dar nu mai mult de 21 zile

și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale ușoare.

Concomitent, Dudca Dumitru, deținînd funcția de inspector al secției poliției

criminale a CP s. Buiucani, mun. Chișinău, fiind persoană cu funcție de răspundere

în virtutea prevederilor alin. (1) al art. 123 Cod penal, în timpul îndeplinirii

obligațiilor de serviciu, a încălcat grav prevederile art. 3 din Convenția Europeană

5

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, adoptată la

Roma la 04 noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova,

adoptată la 29 iulie 1994; art. art. l-4, 12, 14-16 ale Legii nr. 416-XII din 18

decembrie 1990 cu privire la poliție și fișa postului, care-l obligau să-și desfășoare

activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și

libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de

alte atacuri nelegitime; să prevină și curme crimele și alte infracțiuni; să ia măsuri

pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității cetățenilor; să nu aplice

nejustificat forța fizică și mijloacele speciale, iar în caz de aplicare să comunice

despre aceasta șefului său direct; să nu supună pe nimeni torturii; să poarte

responsabilitatea personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să

răspundă de respectarea principiilor ce guvernează conduita polițistului, legislației

în domeniul drepturilor omului, a legislației penale, a legii cu privire la activitatea

operativă de investigații, a legislației cu privire la protecția drepturilor omului, alte

acte normative ce reglementează activitatea de serviciu - în loc de aceasta,

intenționat a aplicat acte de tortură față de cet. Munteanu Andrei, în următoarele

împrejurări.

Dudca Dumitru, la 08.04.2009, între orele 01.00 - 04.00, aflîndu-se în biroul

nr. 63 al CP s. Buiucani al CGP mun. Chișinău, amplasat în mun. Chișinău, str. Calea

Ieșilor 12, în prezența și cu consimțămîntul tacit al ofițerului de urmărire penală din

cadrul secției urmărire penală a CP s. Ciocana, mun. Chișinău, Bistrițchi Petru, care

era inclus în grupul de urmărire penală în cauza nr.2009030330, pornită la

08.04.2009 de CP s. Buiucani, mun. Chișinău, în baza art. 187 alin. (2) lit. d) Cod

penal, urmărind scopul de a obține de la Munteanu Andrei informații și mărturisiri,

de a-l pedepsi pentru un act de care se bănuia că l-ar fi comis, de a-l intimida și face

presiuni asupra acestuia l-a amenințat prin aplicarea forței fizice în caz dacă numitul

nu va recunoaște vina în comiterea infracțiunii de jaf din adiacentul sediului

Parlamentului Republicii Moldova la 07.04.2009.

Tot el, în aceiași perioadă de timp, aflându-se în același birou, continuându-și

acțiunile sale criminale, prin intimidare și presiuni fizice și psihice îl impunea pe

Munteanu Andrei să se dezbrace de pantaloni, precum că, pentru a întreține cu acela

un raport sexual pervers, iar ulterior, deoarece nu-și atingea scopul i-a aplicat

numitului multiple lovituri cu pumnul și cu bastonul de cauciuc peste spate, torace,

mâini și cap, cauzîndu-i dureri și suferințe fizice și psihice

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 883/D din 28.04.2010, pe

corpul lui Munteanu Andrei s-au constatat echimoze pe ambii omoplați, pe fesa

dreaptă, pe față, brațul stâng, ambele coapse, care a fost produsă în rezultatul acțiunii

traumatice a unui obiect dur contondent, posibil în timpul și circumstanțelor indicate,

6

care duc la dereglarea sănătății de scurtă durată, peste 6, dar nu mai mult de 21 zile

și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale ușoare.

Instanța de apel a calificat acțiunile inculpaților Dudca Dumitru și Bistrițchi

Petru în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, tortura, adică provocarea, în mod

intenționat, a unei dureri și suferințe puternice, fizice și psihice unei persoane, cu

scopul de a obține de la această persoană informații și mărturisiri, de a o pedepsi

pentru un act în care era bănuită că l-a comis, de a intimida și a face presiuni asupra

ei, durere și suferință care a fost provocată de o persoană cu funcție de răspundere,

acțiuni săvîrșite de două persoane.

Deși inculpații vina în comiterea infracțiunii imputate nu au recunoscut-o,

instanța de apel a conchis că declarațiile lor nu coroborează cu faptele și

împrejurările dovedite prin alte mijloace de probă, dar sunt combătute prin:

- declarațiile părții vătămate Munteanu Andrei potrivit cărora, în seara de

07 aprilie 2009, trebuia să se întâlnească cu tatăl său la monumentul lui Ștefan cel

Mare. Traversând strada în fața Teatrului de Operă și Balet, pe la orele 21.00, în acel

moment în Piață era multă lume. A comunicat că era cu niște colegi de ai săi de la

ASEM. A fost telefonat de tatăl său, a lăsat colegii și mergând în fața teatrului, unde

a fost atacat de un grup de polițiști, care l-au lovit cu ceva și și-a pierdut cunoștința.

Cine l-a lovit nu a văzut. După ce și-a revenit a fost urcat într-un microbuz pe str.

Columna, apoi la vale de Ștefan cel Mare, iarăși a fost urcat într-o mașină mică de

niște polițiști, modelul automobilului nu ține minte. Pe polițiști îi ține minte,

deoarece a avut confruntarea cu ei la Procuratura Militară. A declarat că nu cunoștea

în ce parte îl transportau. Credea că îl transportă la spital, însă l-au dus la CP s.

Buiucani. Prima dată în acea seară a făcut cunoștință cu inculpatul Dudca și

Bistrițchi.

Când intrase în Comisariatul de Poliție, a văzut că în coridor mai erau

persoane care stăteau în genunchi, cu mâinile sus, în altă camera era ușa deschisă și

văzu-se cum un băiat era dezbrăcat până la jumătate, avea leziuni, auzea strigăte. A

fost și el la fel așezat în genunchi, pus cu fața la perete. Numărul biroului nu ține

minte. Când dorea ceva să întrebe era neglijat. După ce a dat declarații și-a dat seama

că este la CP s. Buiucani, până atunci nu-și dădea seama unde se află. Când stătea

cu fața la perete, venea un polițist și îl lovea. Câte lovituri a primit nu cunoaște,

deoarece avuse loc un șir de lovituri. Apoi a fost dus în alt cabinet unde erau mai

mulți polițiști printre care era Dudca și Bistrițchi. Numele acestora l-a aflat mai

târziu. L-au întrebat cu ce ocazie s-a aflat în PMAN. A răspuns precum că se afla la

protest pașnic și se expunea cu referire la alegeri. Bistrițchi scria la calculator, îl

învinuia precum că a furat bunuri din Parlament, însă el le-a comunicat că nu a făcut

nimic, a încercat să se revolte și a primit câteva lovituri de la Bistrițchi. Bistrițchi îl

impunea să recunoască precum că a sustras bunuri, primea amenințări că nu va vedea

7

lumina zilei, o să fie aruncat în iaz, nimeni nu va cunoaște unde este el și că va fi

închis pe 7-10 ani. În tot acest timp îi aplicau lovituri. Dudca cu bastonul și cu pumnii

îl lovea în cap, umeri. A încercat să se apere, cădea jos. Dudca i-a dat o cârpă ca să-

și șteargă petele de sânge de pe pereți și de pe podea. A declarat că numai credea că

mai are vre-o șansă, a semnat toate actele, i-au dat pantalonii în jos și el i-a întrebat

ce este cu ei, îi ruga să-i dea pace. Până la sfârșit a recunoscut ceia ce i se încrimina.

Nimeni nu cunoștea unde se află el. Până dimineața s-a aflat la CP s. Buiucani. A

declarat că a fost bătut și de alți polițiști. Dudca i-a aplicat cele mai multe lovituri.

Dimineața a fost dus într-o celulă, tot în acea clădire unde a stat până a doua zi seară.

Pe la orele 20.00, a fost transportat la Comisariatul General de Poliție. La întrebările

pe care le punea nu a primit nici un răspuns. Când a fost dus la CGP, acolo a fost

dus într-o camera, l-au pus la perete și i-au comunicat să facă ridicări. La CGP,

Dudca și Bistrițchi nu au fost. Apoi a fost dus la Peniteniciarul nr. 13, unde s-a aflat

în detenție 10 zile. A declarat că nu ține minte în baza cărui act a fost reținut. A fost

dus la judecată, unde apoi a fost eliberat. Cerere de maltratare a scris în Penitenciarul

nr. 13, după 5-6 zile a fost examinată cererea, efectuată expertiza medico-legală. În

luna aprilie a fost chemat la Procuratura Militară, unde a dat declarații, a avut

confruntări cu Bistrițchi. Pe Dudca l-a recunoscut mai târziu. Apoi a fost transmisă

cauza penală de învinuirea sa în comiterea jafului. A fost achitat de către Curtea de

Apel. A mai declarat că atunci când a fost recunoscut ca învinuit, nu știa de avocat,

deoarece nimeni nu s-a apropiat de el. Cunoaște doar că a fost și a semnat cineva și

atât. A mai comunicat că tot corpul său a fost în vânătăi și că este expertiza și în ea

se conțin concluziile. În momentul când a fost bătut pe drum, inculpații nu au fost

prezenți și nu a recunoscut pe nimeni. Persoanele care l-au condus vizual îi cunoaște

însă numele nu cunoaște. Tot aceste persoane l-au condus până la cabinetul unde a

fost maltratat. Nu ține minte unde era biroul și careva persoane cu el când a fost bătut

nu au fost. Numărul biroului nu-l ține minte deoarece era întuneric. Când l-au adus

era deja puțin bătut, șocat, scurta ruptă, și sânge deja era pe el. Nu poate comunica

care a fost ora când a fost adus. A comunicat doar că a fost reținut pe la orele 21.00.

Mai departe nu ține minte nimic. A comunicat că în procesul-verbal este scris ora

02.00 noaptea. Ulterior a fost lăsat în hol la biroul lui Bistrițchi. În timpul audierii

stătea lângă Bistrițchi, la colțul mesei și vedea ce răspuns fixa în calculator. Dudca

era prezent în timpul audierii sale. La reținere nu-și aduce aminte dacă a telefonat

rudele ca să-i anunțe. A fost audiat în tot acel timp 3-4 ore. A văzut precum că

Bistrițchi scria declarațiile care nu corespundeau realității. A semnat tot ceea ce i sa

dat. Nu a putut comunica precum că la indicația lui Bistrițchi a fost lovit. A mai

declarat că în cadrul audierii sale nu a fost asistat de vreun avocat. Ține minte că în

timpul audierii a fost lovit de către Dudca cu pumnii peste cap, umeri. L-a recunoscut

pe Dudca, în timpul anchetei la Procuratura Militară când avea calitatea de bănuit,

8

dar Dudca avea calitatea de martor. A menționat că practic toți colaboratorii care

treceau îl loveau. Apoi l-a recunoscut și pe Rusu când avuse loc confruntarea. A

făcut declarații precum că de către Rusu a fost maltratat în seara când a fost dus la

CP s. Buiucani. Rusu l-a lovit o dată cu mîna peste cap. A menționat că nu a declarat

din prima despre maltratarea sa de către Rusu, deoarece pe parcurs își amintea de

cele întâmplate;

- declarațiile martorului Munteanu Ivan potrivit cărora, Munteanu Andrei

este feciorul său. În primăvara anului 2009, feciorul său era ultimul an la ASEM. În

legătură cu faptul că se pregătea de examenele de stat și avea nevoie de bani, s-au

înțeles a se întâlni la data de 07 aprilie, pentru a-i transmite niște bani. Când a ajuns

la Chișinău, s-au sunat și s-au înțeles a se întâlni la orele 19.30 la monumentul lui

Ștefan cel Mare. A mers spre monument, a așteptat vre-o oră și văzând ce se petrecea

în jur l-a telefonat de multe ori, însă el nu a răspuns până la orele 02.00. După aceea

a plecat cu transportul acasă, însă a observat foarte bine cum era atmosfera între

tineri și colaboratorii de poliție. A fost și el amenințat.

A mers acasă cu un taxi. A declarat că la data de 08 aprilie, orele 06.00 a fost

telefonat de către persoane necunoscute și anunțat precum că feciorul său este reținut

la CP s. Buiucani, mun. Chișinău. I-au comunicat că ar fi bine să se prezinte cu un

avocat. Pe la orele 07.00 era deja la CP s. Buiucani. Când intrase, acolo era o mare

învălmășeală. Erau mulți tineri și polițiști. Unii din tineri spălau podelele de sânge.

S-a apropiat de un polițist și i-a comunicat de ce a venit și ultimul i-a comunicat să

aștepte până se va elibera vre-un ofițer și vor rezolva problema. După ce s-a eliberat,

de el s-a apropiat și l-au întrebat pe cine caută, ultimul s-a prezentat și i-a comunicat.

Unul dintre polițiști i-a comunicat altuia ca să-l cheme pe Bistrițchi. După ceva timp

de așteptare a venit un domn care l-a întrebat pe cine îl caută. Bistrițchi Petru i-a

comunicat precum că feciorul său a comis un șir de infracțiuni. Bistrițchi Petru i-a

comunicat să aștepte când va veni șeful și va fi totul bine și să se prezinte cu un

avocat. A telefonat mai mulți avocați, dintre care și pe Tataru Vasile și i-a comunicat

că are nevoie de el. Ultimul i-a spus să vină după el și să meargă împreună la CP s.

Buiucani. A ieșit afară a luat un taxi și a mers la Strășeni la el acasă. La el acasă mai

era un coleg de-a lui Tataru Vasile. Luând în considerație că ultimul era liber a

comunicat că dorește și el să meargă cu ei. La orele 08.00 era deja la CP s. Buiucani.

La Unitatea de Gardă deja erau mai mulți ofițeri. S-au prezentat cu avocatul și i-au

comunicat că Bistrițchi nu mai este și că pe Munteanu Andrei nimeni nu poate să-l

dea. Le-a fost comunicat să iasă afară că urma să fie volantă și apoi o să fie chemați.

Peste ceva timp, pe la orele 10.00, au fost alungați deoarece era ceva periculos. S-a

apropiat de vre-o câteva ori, însă alți polițiști erau și i-au comunicat că materialele

se află la anchetatorul pe numele Dudca Dumitru. A declarat că le-a fost comunicat

să plece afară la vre-o 50 metri, deoarece întrevederea va avea loc la orele 16.00.

9

Între timp, când se făcea un coridor în CP s. Buiucani au fost loviți și amenințați că

vor fi reținuți. Cineva din polițiști i-a comunicat să meargă la CP s. Ciocana și să-l

caute pe Bistrițchi și că probabil Munteanu Andrei este acolo. A mers împreună cu

avocatul și colegul său, domnul Badiu, la Ciocana. Din datele avute a nimerit la un

sector de poliție și acolo au fost îndrumați să meargă în direcția str. Voluntarilor. La

CP s. Ciocana la fel era un coridor de polițiști, însă le-au permis să între. Acolo s-a

prezentat și i-a comunicat motivul prezentării. Din spusele unui polițist, Bistrițchi

era plecat și dosarul era cu el. După multe încercări a aflat numărul de telefon a lui

Bistrițchi. L-a telefonat pe Bistrițchi și i-a comunicat să meargă la CP s. Buiucani și

acolo este Dudca Dumitru. A mers iarăși la CP s. Buiucani și i s-a spus să aștepte, și

după orele 17.00 vor avea loc întrevederile. La finele zilei i-au spus că sa finisat ziua

de lucru și să vină a doua zi. A doua zi, 09 aprilie, la CP s. Buiucani s-au repetat

lucrurile și până seara nu a avut nici un rezultat. A declarat că pe feciorul său l-a

văzut pe 16 aprilie la Curtea de Apel Chișinău. A treia zi după multe permisiuni,

avocatul său a fost primit de către Comiței Galina. În scurt timp, avocatul a ieșit și

i-a comunicat să plece la Judecătoria Buiucani, unde se vor discuta careva procese

judiciare referitor la ceea ce ține de feciorul său. Au ajuns la Judecătoria Buiucani,

pe coridoare era multă lume, din auzite a aflat că judecățile vor avea loc la CP s.

Buiucani. Pe feciorul său nu l-a văzut. A mers la CP s. Buiucani, afară stătea un

colonel de poliție cu automatul și nu dădea voie la nimeni să intre. Pe panou era o

listă a persoanelor reținute. Această listă era publicată și în ziar. Pe la orele 16.00, a

fost invitat să intre avocatul Tataru. Apoi a ieșit și i-a comunicat că l-a văzut pe

feciorul său și alți băieți. Avocatul îi comunicase precum că a auzit de la Andrei că

a fost adus în CP s. Buiucani la data de 07 aprilie, a fost maltratat toată noaptea,

amenințat cu viol, omor, numai pentru aceea ca să recunoască vina de care nu știa și

să semneze niște acte ca și cum a stricat și furat. I-a mai comunicat precum că avea

niște leziuni și că i-a fost aplicat arest pe un termen de 10 zile. La acel moment l-a

întrebat pe avocat ce să facă și ultimul i-a comunicat să scrie o plângere. A fost

informat de către procuror, precum că judecata va avea loc la Curtea de Apel, pe

data de 16 aprilie. La data de 16 aprilie, la Curtea de Apel era un dezastru, însă a

reușit să se apropie de camera unde erau arestații. Acolo se aflau 15 persoane, care

au fost după judecată eliberați și rămăsese feciorul său. Mai târziu a avut judecată la

Judecătoria Buiucani cu privire la prelungirea arestului, unde pe 17 aprilie a fost

eliberat. Atunci, în acea zi avea un pachet de acte, avea și hotărârea Judecătoriei

Buiucani. El nu s-a prezentat vre-o câteva zile, era pericol să fie exmatriculat, a fost

și ordin de exmatriculare pe toți care au participat în PMAN. Au mers acasă și a

discutat cu el. Feciorul său era într-o stare degradantă, discuțiile au fost lungi. A fost

atacat lângă Teatrul de Operă și Balet și maltratat, torturat. I-a fost deschis și dosar

penal. La întrebările sale, dacă cunoaște pe cei care l-au maltratat, feciorul nu putea

10

răspunde, deoarece era într-o stare foarte grea. Au venit și frații lui Munteanu

Andrei, a fost dus peste hotare. Pe dosarul de un an și jumătate în urmă, Andrei l-a

recunoscut pe Dudca Dumitru. Nu-și aduce aminte dacă Andrei i-a comunicat ceva

de Bistrițchi Petru. A fost audiat la Procuratura Militară și nu-și amintește dacă în

declarațiile făcute a vorbit despre Dudca Dumitru și Bistrițchi Petru. A mai declarat

că nu cunoaște diagnoza, deoarece urmează a fi ridicate actele de expertiză, însă este

foarte traumat psihologic. Le-a stricat viața lui Andrei și familiei sale;

- declarațiile martorului Pavel Cibotaru potrivit cărora, pe Munteanu

Andrei îl cunoaște din 07.04.2009, când a fost chemat la CP s. Buiucani la orele

03.00, pentru a-i apăra interesele. A comunicat că au fost chemați mai mulți avocați

de la biroul lor. A venit mașina și i-a luat. În afară de Munteanu au mai apărat încă

doi. Pe ceilalți nu-i cunoaște. Cu referire la acțiunile lui Dudca și Bistrițchi în raport

cu cazul concret nu ține minte precis, însă inițial l-a apărat, apoi și-a luat avocat pe

contract. Declarațiile făcute la Procuratura le susține pe deplin. A declarat că

Bistrițchi Petru a participat la urmărirea penală la CP s. Buiucani. Când la întrebat

pe Munteanu Andrei cine l-a bătut, ultimul nu i-a spus cine l-a lovit. Apoi și-a luat

alt avocat prin contract;

- declarațiile martorului Semeniuc Nicolae potrivit cărora, pe partea

vătămată l-a văzut prima dată în ședința de judecată. Pe inculpați îi cunoaște în

legătură cu serviciul, au fost colegi. La moment nu ține nici o legătură. În anul 2011

a activat ca procuror în Procuratura Buiucani. Prin ordinul procurorului superior a

fost numit ca acuzator de stat pe cauza penală de învinuirea a lui Munteanu Andrei

în comiterea furtului sau jafului a bunurilor materiale din PMAN. Această cauză a

fost expediată în Judecătorie cu semnarea acordului de recunoaștere a vinovăției. La

ultima ședință de judecată s-a concediat. La început, Munteanu Andrei a recunoscut

vina, apoi cauza a fost examinată în ordine generală. În ședința de judecată,

Munteanu Andrei, a declarat precum că a fost bătut de Dudca Dumitru în momentul

reținerii. La întrebările puse de el, Munteanu Andrei, răspundea nesigur, se vedea că

se încurcă în declarații. La întrebările concrete, Munteanu Andrei, declara că nu ține

minte. Dacă ar fi fost bătut de Dudca, urma să ridice expertiza de le medici.

Munteanu Andrei, a declarat că a fost bătut de poliție. La ce întrebări nu putea

răspunde Munteanu, nu ține minte. A declarat că pe Bistrițchi Petru nu-l cunoaște.

Discuțiile la acel moment au fost doar în privința lui Dudca Dumitru. Din câte își

aduce aminte, careva leziuni corporale în urma controlului nu au fost depistate la

Munteanu Andrei;

- declarațiile martorului Duminică Sergiu potrivit cărora, pe Munteanu

Andrei îl cunoaște din circumstanțele că au fost deținuți în Penitenciarul nr. 13,

celula 16. În acea perioadă a avut întâlnire cu mai mulți tineri, inclusiv cu Andrei

care se plângeau unul altuia. Pe inculpați nu-i cunoaște, prima dată i-a văzut în

11

ședința de judecată. Din câte își amintește, Munteanu Andrei a fost răpit în regiunea

BCR și Teatrul de Operă și Balet, aceasta a fost spus de către Munteanu. I-a

comunicat ultimul că a fost bătut, târâit pe jos și aruncat într-o mașină și dus la CP

s. Buiucani. Munteanu Andrei i-a comunicat, precum că, a fost impus să semneze că

a avut interes politic fără dorința lui și precum că a fost plătit de cineva, asta așa i-a

fost dictat de către polițiști. În afară de aceasta au mai fost niște cazuri, în care i s-a

comunicat că va fi violat de un anchetator de origine rusă. A declarat că s-au văzut

peste 4-5 zile la IDOM, avocatul lui Munteanu Andrei, era Maxim Belinschi. Toate

aceste lucruri le-a aflat de la Munteanu Andrei din celulă. La Munteanu Andrei a

văzut și leziuni corporale și anume fața era bătută, spatele precum și partea toracică.

Munteanu Andrei i-a comunicat că a fost bătut pentru că se afla în PMAN la protest.

Avea pete de sânge pe hainele sale. I-a comunicat că a fost bătut de polițiștii de la

IP s. Buiucani;

- declarațiile martorului Cebanenco Ruslan potrivit cărora, pe Munteanu

Andrei, îl cunoaște doar vizual, pe inculpați îi cunoaște din seara de 07 aprilie, când

se odihnea cu prietenii săi în preajma hotelului „Zarea”. Apoi au decis să meargă

acasă pe la orele 22.00. Cu prietenii s-au despărțit la vre-o 100 metri de la hotel. În

timp ce mergea spre rutieră a fost atacat din spate de niște persoane necunoscute. A

fost lovit în cap și a pierdut cunoștința, însă prietenul său a dovedit și a fugit. După

ce și-a revenit a fost urcat într-o mașină. S-a trezit în bătăi într-o mașină în fața CP

s. Buiucani. A declarat că a fost dus forțat în CP s. Buiucani. Când a intrat, în incintă

erau circa 30 de persoane îngenunchiate, cu mîinile după cap. Polițiștii îi loveau în

dreapta și stânga, câte unul îi duceau în birourile polițiștilor. În birouri erau

deposedați de telefoane și bătuți. Personal la fel a fost bătut. Nu a scris cerere

deoarece a urmat un tratament timp de o lună. Pe Munteanu Andrei, l-a memorizat

după nume, când cineva din polițiști au strigat ca să-l aducă pe el. A declarat că nu

poate să-și aducă aminte în ce birou a fost dus Munteanu Andrei. Când a fost ridicat

Munteanu Andrei, a sesizat că de el își vor bate joc. A auzit strigăte din birou, cum

el spunea să nu fie bătut. A mai declarat că pe inculpați îi cunoaște vizual nu după

nume. Ultimii au dorit să-și bată joc de Munteanu Andrei, deoarece el nu dorea să

semneze ceva și i-au zis să se dezbrace. În CP s. Buiucani, la primul etaj au fost

ridicați la al doilea etaj, apoi iarăși i-au coborât la primul etaj. În CP s. Buiucani,

Munteanu Andrei era de la el peste câteva persoane. În starea sa cum era, a auzit

cum pe Munteanu Andrei, l-au tras în birou. A mai declarat că nu cunoaște timpul

când a fost dus la CP s. Buiucani. Munteanu Andrei, s-a aflat în birou aproximativ

30-45 minute. După ce Munteanu a fost scos din birou, a fost dus la veceu, apoi după

aceasta nu-și amintește ce a fost. A declarat că în birou erau inculpații, însă Bistrițchi

era la masă. A comunicat că el stătea cu fața la perete, în genunchi, însă a ajuns la

concluzia că de Munteanu Andrei, doresc să-și bată joc după fraza ”dezbracă-te și o

12

să-ți demonstrez”. A declarat că Munteanu Andrei, era îmbrăcat în haine deschise,

posibil în pantaloni și cămașă. A mai menționat că a fost dus în toate birourile

inclusiv și în biroul lui Bistrițchi. A observat că Bistrițchi stătea la masă șezând. În

CP s. Buiucani, practic toți colaboratorii erau îmbrăcați pe civil. Nu ține minte cât

timp a stat la CP s. Buiucani, deoarece după aceasta a fost dus în celulă. Posibil că

Munteanu Andrei, a fost dus și în alt birou sau în alte comisariate. A mai comunicat

că atunci când l-a văzut prima dată pe Munteanu Andrei, nu a observat dacă a fost

bătut, a observat doar după ce a fost scos. În acea seară l-a văzut și pe Dudca, bătea

persoanele din coridor. În ce era îmbrăcat Dudca nu ține minte, însă era foarte

agresiv. Referitor la strigătele ”dezbracă-te” nu poate spune că s-au referit precis lui

Munteanu Andrei;

- declarațiile martorului Hlopețchi Igor potrivit cărora, la data de 07 aprilie,

orele 07.00, dimineața, a fost ridicat pe alarmă în legătură cu tulburările ce urmau să

fie seara. Referitor la Dudca, toată poliția era îmbrăcată pe civil pentru a acumula

informație. La orele 11.20, a fost grav rănit lângă sediul președinției, a doua oară

lângă Parlament. A fost dus la urgență, unde a stat până la orele 24.00. La orele

00.15, a fost dus la Comisariat. La comisariat, la comisarul Volontir mergea ședința,

care a primit indicația, precum că asupra Comisariatului poate fi înfăptuit un atac.

Tot efectivul se afla în Comisariat înarmați, făceau serviciul din 2-ă în două ore

pentru a respinge atacul. A intrat la Volontir pe la orele 00.30, care a dat indicația ca

jumătate din efectiv să rămână în Comisariat, ceilalți să plece acasă. A declarat că,

a rămas pentru a pregăti grupe. În cazul dat a dat indicații, fiindcă era responsabil de

efectiv. A dat indicație lui Dudca, ca dimineața la orele 08.00 să fie la paza sediului.

Pe Munteanu Andrei l-a văzut. Despre faptul că Bistrițchi și Dudca sunt învinuiți nu

a cunoscut. A declarat că Dudca era îmbrăcat pe civil și că a doua zi la orele 08.00

și ceva minute era la serviciu. A menționat că erau repartizate 2-ă birouri, unii erau

la paza sediului, ceilalți lucrau cu reținuții. Martorul a mai declarat că a intrat în

Comisariat la orele 00.15, la Dudca la 00.50. Pe coridor nu a putut nimeni fi audiat

și reținuți la fel nu erau;

- declarațiile martorului Vatovschi Alexandru potrivit cărora, la data de 07

aprilie a fost de serviciu în cadrul echipajului ”902”. Seara au fost chemați în

regimentul „SCUT”. După orele 21.00-22.00, a ieșit în teren cu echipajul. După

orele 22.30-23.00, de la dispeceratul CGP, a primit apel pentru a se deplasa în

regiunea Președinției. S-au deplasat, însă acolo s-au apropiat niște persoane în civil

care i-au transmis o persoană pentru a fi dusă în CP s. Buiucani. Era o singură

persoană. Această persoană avea un procesor. Erau trei persoane, care au transportat

persoana reținută. Au predat persoana, au scris raport. Persoana dată, avea numele

Cebotari sau Munteanu. Ofițerul de serviciu le-au spus să aștepte. Aproximativ, la

orele 23.00, aflându-se în preajmă, Dudca Dumitru la rugămintea ofițerului de

13

serviciu l-a preluat pe Cebotari - Munteanu și l-a condus la un anchetator. Ce s-a

întâmplat mai departe nu cunoaște. A declarat că, când a predat persoana reținută au

ieșit afară și cu Dudca nu sunt rude. Dudca la acel moment era îmbrăcat în costum

sportiv. Persoana reținută, avea leziuni, haine murdare de sânge deoarece și-a

murdărit și hainele sale. A menționat că a fost în regiment până la orele 21.00 și după

orele 21.00, toate mașinile au ieșit în teren. A declarat că în decurs de o oră, de la

22.00-23.00 a preluat persoana reținută, care a avut leziuni la mâna stângă. De la

acesta mirosea a alcool. A declarat că părintele lui Munteanu Andrei și încă o

persoană i-a arătat raportul și l-au rugat să schimbe raportul pe care la întocmit la

Comisariat. După ce a fost la Procuratură, a anunțat despre acest fapt. Munteanu nu

a fost acolo nici prima, nici o doua oară. Când a ajuns să preia persoana reținută,

stătea lângă un copac, un bărbat ce-l ținea, împrejur nu erau mașini. Persoanele care

l-au transmis nu s-au prezentat, au anunțat doar că sunt de la SPPS. Motivele reținerii

nu au comunicat. Pe parcursul transportării la comisariat, stătea pe banca din față. A

mai menționat că tatăl lui Munteanu, l-a rugat să schimbe declarațiile din raportul

scris la Comisariat;

- declarațiile martorului Rusu Denis, potrivit cărora recunoaște partea

vătămată. Pe 07 aprilie a condus-o în CP s. Buiucani. A primit chemarea de la

Președintele SPPS, după orele 23.00, precum că este o persoana reținută pentru a-l

prelua. Ajungând la fața locului, din ograda porții l-au scos pe Munteanu. Acesta a

fost reținut din cauza sustragerii unor lucruri, telefon, cărți, procesoare. L-a luat,

avea o mână însângerată, i-a acordat primul ajutor medical, după care l-a condus la

CP s. Buiucani. Munteanu a fost preluat de Dudca Dumitru. Pe Dudca îl cunoaște

deoarece, el activa ca polițist în cadrul CP s. Buiucani. Predarea a durat 2-3 minute.

Soarta persoanei predate nu o cunoaște. A declarat că de la momentul predării, pe

Dudca Dumitru l-a văzut afară, era îmbrăcat în costum sportiv. În timpul discuției

de afară, s-au apropiat două persoane pe care nu le cunoaște. În cadrul confruntărilor

dintre Munteanu și inculpatul Bistrițchi nu cunoaște nimic. Personal nu a primit nici

o înștiințare. Despre versiunea precum că Munteanu a fost maltratat nu cunoaște

nimic. A declarat că nu cunoaște ora, când a fost efectuată chemarea, deoarece în

acea seară au fost mai multe chemări. La Procuratura Militară sunt date despre ora

concretă a chemării. Nu poate comunica dacă a avut chemări până la aceasta. A mai

declarat că din cauza lui Munteanu Andrei, a fost chemat la mai multe autorități. La

confruntare Munteanu nu l-a recunoscut;

- declarațiile martorului Maximenco Nicolae, potrivit cărora în anul 2009 a

activat în cadrul IPR. În acea zi a fost amplasat, la intersecția străzilor M. Cebotari

cu Columna, a fost rugat de 2 colaboratori să stopeze un mijloc de transport pentru

a se deplasa la IP Buiucani. Cu ei aveau un deținut din clădirile incendiate, ulterior

a stopat primul automobilul din serviciul „Taxi”, unde a urcat în față, celelalte trei

14

persoane în spate. Cei doi colaboratori l-au rugat să-i aștepte să prezinte deținutul,

apoi să se întoarcă înapoi. El era cu șoferul de „Taxi” afară. În acest timp l-a observat

pe Dudca Dumitru, în fața Comisariatului. A declarat că nu s-a apropiat de el, dar în

scurt timp și-a făcut el apariția cu două persoane pe marginea carosabilului. S-au

salutat, au vorbit puțin, după care a plecat el cu acele două persoane în direcție

necunoscută. După aceasta a plecat împreună cu colaboratorii de poliție la intersecția

unde a fost detașat. A declarat că persoana reținută în sală nu este. Acea persoana

avea în mână o imprimantă din clădire. A declarat că pe Dudca Dumitru 1-a văzut

în jurul orelor 24.00 și era îmbrăcat în stil sportiv. La întrebarea lui de ce este așa

îmbrăcat, Dudca i-a răspuns că așa trebuie și că ziua de muncă s-a finisat, pleacă

acasă. Martorul a mai declarat că a văzut cum Dudca Dumitru, a urcat într-un

automobil mic, marcă japoneză;

- declarațiile martorului Codrean Anatolie potrivit cărora, în seara de 07 -

08 aprilie, l-a văzut pe Munteanu după orele 24.00. A fost în PMAN cu colegii. Când

a venit poliția au mers într-un local. Aproape de orele 24.00, era cu Borș Vasile, l-a

întrebat dacă merg la cămin. I-a spus să meargă la el la Trușeni și să aștepte să de-a

un telefon. După care au urcat în mașină și au plecat. În drum el s-a oprit la

Comisariat, la Sculeanca, pentru că dorea să comunice cu cineva, apoi vor pleca mai

departe. În fața Comisariatului erau doi polițiști în formă, Dudca era îmbrăcat în

haine sport. Când s-au pornit spre mașină, au auzit cum cineva l-a strigat pe Dudca.

Apoi au mers toți la Trușeni. Nu a cunoscut faptul că Dudca este polițist, deja pe

drum din vorbă a înțeles că este polițist. La Trușeni au ajuns după orele 01.00

noaptea. Au stat toți trei într-un bar. În jurul orele 03.00 a plecat la Borș Vasile. Nu

ține minte dacă pe Munteanu l-a văzut, deoarece erau multe persoane. Cu Dudca nu

sunt rude și nici colegi;

- declarațiile martorului Borș Vasile potrivit cărora, la data de 07 aprilie a

fost la grevă în PMAN. Era student, anul IV. Împreună cu colegii a mers în PMAN,

care au protestat organizat. Tot atunci l-a telefonat pe Dudca cu care a fost coleg de

clasă. Cunoștea că el este polițist. L-a telefonat pentru a verifica dacă este totul în

ordine. Ultimul i-a comunicat că este la serviciu. Seara a fost telefonat de el și l-a

întrebat dacă mai este în oraș, pentru a merge împreună acasă. A declarat că a mers

mai la vale de PMAN, împreună cu colegul său Anatolie și au hotărât să meargă

acasă. L-a telefonat pe Dudca Dumitru și 1-a întrebat dacă merge acasă și ultimul i-

a spus că posibil să meargă. A trecut pe la Comisariat cu automobilul, Dudca era

afară cu doi polițiști și i-a comunicat că mai rămâne. După care, în câteva minute a

plecat. Atunci s-a amuzat de ce Dudca Dumitru era îmbrăcat în haine sport, împreună

au mers la Trușeni la bar. S-au despărțit în jurul orelor 03.00;

- declarațiile martorului Cazacu Sergiu potrivit cărora, la data de 07 aprilie

2009, a fost implicat în menținerea ordinii publice în oraș. S-a aflat în sectorul

15

Centru, până la orele 01.00. Apoi a primit comanda să meargă la Comisariatul de la

s. Ciocana. Pe la orele 02.00, a fost telefonat de către șef, care i-a comunicat să

ajungă la Comisariatul de la Buiucani, la care a ajuns la orele 03.00. Acolo i-au fost

date indicații să se coboare în subsol pentru a lucra cu persoanele reținute. La

comisariat s-a deplasat cu Pînzari și Bistrițchi. A declarat că a lucrat cu două

persoane. Nu-și amintește dacă ar fi fost Munteanu una din ele. Fiecare lucra separat

cu persoanele. Bistrițchi era în alt birou, separat de el. Ușile la birouri erau deschise.

A cunoscut faptul că era un singur apărător. A văzut cum Bistrițchi a ieșit și a plecat

la o colegă sus și a revenit peste 15-20 minute, în biroul său era calculator. Bistrițchi

veni-se și a tapat la calculatorul său procesul-verbal de reținere. A declarat că,

Bistrițchi a reținut trei persoane, pe care le-a audiat. După finisarea lucrului a

întocmit raport pentru fiecare persoană. Careva strigăte nu a auzit. A declarat că

atunci când a coborât în hol, a văzut câțiva colaboratori care aduceau oameni. În hol

nu era nimeni când s-a coborât, deoarece se vedea bine, era lumină. A plecat după

ce a finisat lucrul cu al doilea bănuit;

- declarațiile martorului Vrăjitor Viorel, potrivit cărora la data de 07 aprilie

spre 08 aprilie nu a fost în PMAN. Pe atunci ocupa funcția de șef interimar al secției

de urmărire penală al IP Ciocana. În ziua dată a avut lecții la Departamentul UP.

După lecții, la solicitarea comisarului Groza, i s-a spus ca împreună cu alți

colaboratori să se deplaseze în Centru. A mai primit un transport să vină în Centru.

Ulterior acest ordin a fost anulat. După orele 24.00, tot efectivul a fost retras la

Comisariatul de la Ciocana, din str.Voluntarilor 3/1. De la comisariat toți au plecat

la domiciliu. A declarat că Bistrițchi a fost în subordonarea sa. În acea zi l-a văzut și

pe Bistrițchi în efectiv. A cunoscut că Bistrițchi s-a aflat cu tot efectivul. După orele

01.00, neajungând acasă, a primit un apel telefonic, referitor că la indicația lui

Pocnea și Procuraturii Generale a fost emisă ordonanță de a delega 3 ofițeri

experimental, pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală la CP s. Buiucani. A

declarat că, i-a chemat pe Bistrițchi, Pînzari și Cazacu și i-a trimis la Buiucani.

Prezența sa nu a fost obligatorie. Despre faptul cu ce s-au ocupat toți trei a aflat a

doua zi dimineața. Ultimii i-au comunicat că au audiat persoane și careva incidente

nu au fost. A mai declarat că la Ciocana persoane reținute pentru evenimentele date

nu au fost, dar ulterior au fost inițiate cauze penale.

La fel, instanța de apel a atestat că prezența în acțiunile inculpaților atât a

elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate cât și a celor

care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni este dovedită inclusiv și

prin materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în procesul

cercetării judecătorești din prima instanță și suplimentar în cadrul ședinței instanței

de apel, și anume:

16

- plângerea părții vătămate Munteanu Andrei din 14.04.2009, prin care partea

vătămată a solicitat tragerea la răspundere penală a colaboratorilor de poliție care l-

au bătut pe data de 09.04.09 (f.d.15, vol. I);

- procesul-verbal de reținere din 08.04.2009, prin care se confirmă reținerea

lui Munteanu Andrei (f.d.26-27, vol. I);

- încheierea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 10.04.2009, prin care a

fost dispusă eliberarea mandatului de arestare în privința lui Munteanu Andrei

(f.d.36, vol. I);

- încheierea Judecătoriei Buiucani din 17.04.2009, prin care a fost înlocuită

măsura preventivă în privința învinuitului Munteanu Andrei (f.d.37-38, vol. I);

- raportul de examinare medico-legală nr.1589/D din 03 iunie 2009, prin care

se confirmă că în privința lui Munteanu Andrei s-au constatat echimoze pe ambii

omoplați, pe fesa dreaptă, pe față, brațul stâng, ambele coapse, care au fost produse

în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect dur contondent, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, care duc la dereglarea sănătății de scurtă durată, peste 6, dar

nu mai mult de 21 zile și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale

ușoare (f.d.42, vol. I);

- foto-tabelul, prin care partea vătămată Munteanu Andrei indică intrarea în

CP s. Buiucani, prin care a fost condus la data de 07.04.2009 (f.d.58, vol. I);

- foto-tabelul, prin care partea vătămată indică turnichetul și scările prin care

a fost condus (f.d.59, vol. I);

- foto-tabelul, prin care partea vătămată indică coridorul prin care a fost

condus la etajul doi (f.d. 61-63, vol. I);

- foto-tabelul, prin care partea vătămată indică coridorul în care a stat în

genunchi la 07 aprilie 2009 (f.d.64- 65, vol. I);

- foto-tabelul, prin care partea vătămată indică biroul în care a fost maltratat,

torturat (f.d.66-68, vol. I);

- foto-tabelul, prin care partea vătămată a recunoscut biroul după petele de

sânge (f.d.69-70, vol.I);

- foto-tabelul, prin care partea vătămată indică locul în care a fost arestat și

locul în care a primit lovituri (f.d.71-72, vol.I );

- foto-tabelul, prin care partea vătămată a recunoscut locul unde a stat în

genunchi și oglinda din veceu (f.d.73, vol.I);

- raportul de expertiză medico-legală nr.883/D din 28.04.2010, prin care se

confirmă că în privința lui Munteanu Andrei s-au constatat echimoze pe ambii

omoplați, pe fesa dreaptă, pe față, brațul stâng, ambele coapse, care au fost produse

în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect dur contondent, posibil în timpul și

circumstanțelor indicate, care duc la dereglarea sănătății de scurtă durată, peste 6,

17

dar nu mai mult de 21 zile și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale

ușoare (f.d.78-79, vol. I);

- sentința Judecătoriei Buiucani din 06 august 2009, prin care procesul penal

de învinuire a lui Munteanu Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187

alin.(1) Cod penal, a fost încetat cu liberarea lui Munteanu Andrei de răspundere

penală cu tragerea la răspundere administrativă, acestuia fiindu-i stabilită sancțiunea

administrativă - amenda în mărime de 100 u. c. (f.d. 88-89, vol. II);

- decizia Curții de Apel Chișinău din 24.11.2009, prin care a fost admis

recursul inculpatului Munteanu Andrei și casată sentință Judecătoriei Buiucani din

06 august 2009, cu trimiterea cauzei penale la rejudecare pe motivul examinării

nefondate a cauzei în ordinea procedurii speciale a acordului de recunoaștere a

vinovăției (f.d.90-92, vol. II);

- sentința Judecătoriei Buiucani din 06.06.2011, judecător Plămădeală Gh.,

prin care Munteanu Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(1)

CP, a fost achitat pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii

incriminate cu reabilitarea deplină a acestuia (f.d. 110-113, vol. II);

- decizia Curții de Apel Chișinău din 20.10.2011, prin care a fost admis

recursul procurorului și casată sentință Judecătoriei Buiucani din 06 iunie 2011, cu

trimiterea cauzei penale la rejudecare (f.d. 116-117, vol. II);

- ordonanța procurorului din 02.03.2012, privind anularea ordonanței de

scoatere de sub urmărire penală a lui Bistrițchi Petru emisă la 29.11.2010 și reluarea

urmăririi penale (f.d. 125-126, vol. II);

- raportul de examinare medico-legală nr. 1805 din 14 aprilie 2009, prin care

se confirmă că în rezultatul examinării medico-legale a lui Munteanu Andrei, s-au

depistat echimoze pe spate, brațul stâng, fesa dreaptă, ambele coapse, care au fost

produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect dur-contondent (f.d. 156-157,

vol. II).

Instanța de apel a menționat că fiecare probă a fost apreciată din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, potrivit art. 101 și 414 alin.(2) Cod

de procedură penală.

Totodată, instanța de apel a dat o nouă apreciere probelor administrate în

cauză și a considerat ca fiind dovedită vinovăția inculpaților Dudca Dumitru și

Bistrițchi Petru în săvârșirea infracțiunii constatate și anume art. 3091 alin. (3) lit. c)

Cod penal, tortura, adică provocarea, în mod intenționat, a unei dureri și suferințe

puternice fizice și psihice unei persoane, cu scopul de a obține de la această persoană

informații și mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act în care era bănuită că l-a comis,

de a intimida și de a face presiuni asupra ei, durere și suferință care a fost provocată

de o persoana cu funcție de răspundere, acțiuni săvârșite de două persoane.

18

În același context, instanța de apel a conchis că motiv de recalificare a faptelor

inculpaților Dudca Dumitru și Bistrițchii Petru în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal,

prima instanță a reținut că nu au fost prezentate probe incontestabile precum că,

inculpații ar fi acționat de comun acord, cu intenție și înțelegere prealabilă, avînd

scopul bine determinat de a obține de la partea vătămată Munteanu Andrei

recunoașterea vinovăției în comiterea jafului.

Instanța de apel nu a acceptat poziția primei instanței, deoarece în cadrul

cercetării judecătorești a constatat faptul că, la 08.04.2009, între orele 01:00 - 04:00,

aflându-se în biroul nr.63 al CP s. Buiucani al CGP mun. Chișinău, amplasat în mun.

Chișinău, str. Calea Ieșilor 12, Bistrițchi Petru, continuându-și acțiunile sale

criminale, în timp ce în biroul respectiv se mai aflau și alți colaboratori de poliție,

care nu au fost posibil de identificat până la moment, a acceptat și și-a manifestat

consimțământul expres și tacit asupra faptelor de maltratare întreprinse în privința

lui Munteanu Andrei de către mai mulți polițiști. Tot în aceiași perioadă de timp,

Bistrițchi Petru a admis prin consimțământul său expres și tacit ca în biroul nr. 63

din incinta CP s . Buiucani, mun. Chișinău, unde el efectua acțiuni de urmărire

penală cu Munteanu Andrei, ca acesta să fie amenințat și intimidat de către

inspectorul din cadrul secției poliției criminale, Dudca Dumitru prin aplicarea forței

fizice în caz dacă numitul nu va recunoaște vina în comiterea infracțiunii de jaf din

adiacentul sediului Parlamentului Republicii Moldova la 07.04.2009.

De asemenea, Bistrițchi Petru și-a exprimat consimțământul expres și tacit

asupra acțiunilor ilegale ale lui Dudca Dumitru, care fiind persoană cu funcție de

răspundere, urmărind același scop, prin intimidare și presiuni fizice și psihice îl

impunea pe Munteanu Andrei să se dezbrace de pantaloni, precum că pentru a

întreține cu acesta un raport sexual pervers, iar ulterior i-a aplicat multiple lovituri

cu pumnii și bastonul de cauciuc peste spate, torace, mâini și cap.

Respectiv, Dudca Dumitru, la 08.04.2009, între orele 01:00 - 04:00, aflîndu-

se în biroul nr. 63 al CP s. Buiucani al CGP mun. Chișinău, amplasat în mun.

Chișinău, str. Calea Ieșilor 12, în prezența și cu consimțământul tacit al ofițerului de

urmărire penală din cadrul secției urmărire penală a CP s. Ciocana, mun. Chișinău,

Bistrițchi Petru, care era inclus în grupul de urmărire penală în cauza nr.2009030330,

pornită la 08.04.2009 de CP s. Buiucani, mun. Chișinău în baza art. 187 alin.(2), lit.

d) din Codul penal, urmărind scopul de a obține de la Munteanu Andrei informații

și mărturisiri, de a-l pedepsi pentru un act de care se bănuia că l-ar fi comis, de a-l

intimida și a face presiuni asupra acestuia, l-a amenințat prin aplicarea forței fizice

în caz dacă numitul nu va recunoaște vina în comiterea infracțiunii de jaf din

adiacentul sediului Parlamentului Republicii Moldova la 07.04.2009.

La fel, instanța de apel a conchis că nu poate fi acceptată poziția instanței

precum că pentru calificarea acțiunilor inculpaților Dudca Dumitru și Bistrițchii

19

Petru ca faptă comisă de două sau mai multe persoane, este necesar existența

cooperării între aceste persoane cu intenția de a săvârși în comun infracțiunea

imputată. Or, în vederea calificării acțiunilor de tortură a inculpaților potrivit

agravantei “de două sau mai multe persoane ” nu este nevoie participarea în comun

a făptuitorilor la săvârșirea torturii, făptuitorii pot realiza simultan și integral latura

obiectivă a infracțiunii, dar, la fel de posibil este ca făptuitorii să o realizeze succesiv

și parțial. La caz, important este ca acești făptuitori să ia parte la săvârșirea, chiar și

parțial, a infracțiunii de tortură. Este neîntemeiată poziția primei instanțe potrivit

căreia circumstanța agravantă „de două sau mai multe persoane”, prevăzută de art.

3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, se aplică doar în cazurile în care infracțiunea e

săvârșită în coautorat.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a statuat că este semnificativ faptul

că, lipsa sau prezența înțelegerii prealabile dintre făptuitori nu poate influența

calificarea celor săvârșite în baza lit. c) alin. (3) art. 3091 Cod penal, dar această

circumstanță poate fi luată în considerare la individualizarea pedepsei.

Generalizând, instanța de apel a conchis că ambii inculpați, Dudca Dumitru și

Bistrițchi Petru au avut la 08.04.2009, cu partea vătămată Munteanu Andrei tangențe

legate de îndeplinirea obligațiilor de serviciu, aflîndu-se în incinta CP s. Buiucani,

mun. Chișinău, fapt ce rezultă atît din declarațiile inculpaților, cît și din materialele

cauzei examinate în cadrul ședinței instanței de apel. Astfel, nu contează faptul că

pînă la săvârșirea infracțiunii incriminate, Dudca Dumitru și Bistrițchi Petru, nici nu

erau cunoscuți, deoarece în momentul comiterii infracțiunii Bistrițchi Petru era

inclus în grupul de urmărire penală în cauza nr.2009030330, pornită la 08.04.2009

de CP s. Buiucani, mun. Chișinău în baza art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, unde

Dudca Dumitru, deținea funcția de inspector al secției poliției criminale și își

îndeplinea atribuțiile de serviciu. Mai mult ca atît, infracțiunea dată a fost percepută

de către partea vătămată Munteanu Andrei în calitate de infracțiune comisă în grup,

deoarece pentru el determinant a fost pluralitatea faptică a făptuitorilor.

Instanța de apel a concluzionat că probele prezentate și cercetate în cadrul

ședinței instanței de apel, au confirmat vinovăția inculpaților Dudca Dumitru și

Bistrițchi Petru în săvârșirea infracțiunii incriminate - art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod

penal, lipsind temeiuri pentru calificarea acțiunilor inculpaților în baza art. 3091 alin.

(1) Cod penal.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților Dudca Dumitru și

Bistrițchi Petru, instanța de apel s-a condus de prevederile articolelor 7, 61, 75 Cod

penal. Ținând cont de circumstanțele cauzei enunțate, de persoana inculpaților, de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării inculpaților, a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins prin dispunerea

pedepsei sub formă de închisoare cu executare, în cuantumul minim a sancțiunii

20

prevăzute de norma incriminată - 5 ani fiecăruia, cu aplicarea pedepsei

complimentare - privarea de dreptul de a deține funcții de răspundere în organele

publice pe termen de 4 ani fiecăruia.

este atacată cu recurs ordinar de către:

6.1. Inculpatul Bistrițchi Petru, care indicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 12 ) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a acesteia cu menținerea

sentinței primei instanțe, invocînd că:

- instanța de apel eronat a recalificat acțiunile lui Bistrițchi Petru și Dudca

Dumitru, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal;

- poziția expusă de instanța de apel este una contrară legii penale și anume a

prevederilor art. 42 Cod penal și 43 alin. (6) Cod penal;

- circumstanța agravantă „…de două sau mai multe persoane”, dacă nu se

identifică cu instituția participației simple (coautoratul), are aceleași reglementări,

astfel ambele persoane urmează să coopereze cel puțin parțial la latura obiectivă a

infracțiunii de tortură. Deși în rechizitoriu și conținutul deciziei instanței de apel, nu

se menționează nimic despre cooperarea lui Bistrițchi Petru și Dudca Dumitru,

lipsesc și careva probe în acest sens. Aflarea în a același local nu se identifică cu

cooperarea intenționată a acestora la comiterea infracțiunii;

- instanța de apel a preluat formularea legală a scopului infracțiunii prevăzute

de art. 3091 Cod penal, fără al identifica exact, în cazul ambilor inculpați, iar scopul

descris în decizie nu este descris ca fiind unul comun, astfel lipsa unui scop comun

al inculpaților combate vehement și posibilitatea aplicării prevederilor art. 3091 alin.

(3) lit. c) Cod penal.

6.2. Inculpatul Dudca Dumitru, care indicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată, invocînd că:

- instanța de apel nu a soluționat în conformitate cu rigorile legii fondul cauzei

și apelul și a adoptat o hotărîre care nu cuprinde motivele legale pe care se întemeiază

soluția;

- prin constatările și concluziile menționate în decizia instanței de apel, nu au

fost oferite răspunsuri certe la chestiunile prevăzute de art. 385 Cod de procedură

penală, iar partea discriptivă a deciziei nu corespunde dispozițiilor art. 394 alin. (1)

Cod penal. Instanța de apel nu s-a conformat acestor prevederi și a comis erori de

drept;

- din decizia contestată, rezultă că instanța de apel nu a prezentat argumente

care ar combate poziția apărării, precum că s-au aflat în biroul nr. 63 a CP s. Buiucani

între orele 01.00 și 04:00 din 08.04.2009, apreciind declarațiile inculpaților prin

prisma prevederilor art. 100-101 Cod de procedură penală, instanța de apel le-a dat

21

o apreciere critică, sub acest aspect în opinia instanței de apel, aceste declarații nu

coroborează cu faptele și împrejurările dovedite prin alte mijloace de probă și sunt

combătute prin declarațiile martorilor Hlopețchi Igor, Vatovschi Alexandru, Rusu

Denis, Maximenco Nicolae, Codrean Anatolie, Borș Vasile. Însă declarațiile acestor

martori în opinia apărării sunt concludente și pertinente cauzei și indică univoc

asupra alibiului lui Dudca Dumitru, precum că acesta fiind în incinta CP s. Buiucani,

a primit indicația de la superiorii săi, ca în noaptea de 08 aprilie 2009, să plece acasă

pînă a intra în serviciul de dimineață, de la orele 08.00. Astfel în jurul orelor 00:30,

a plecat acasă în comuna Trușeni împreună cu consăteanul Borș Vitalie și cunoștința

acestuia Maximenco Nicolae, unde toți trei au stat pînă la orele 03.00 într-un bar;

- declarații care neagă posibilitatea comiterii infracțiunii de către Bistrițchi

Petru, sunt declarațiile martorilor Cazacu Sergiu și Vrăjitor Viorel;

- atît instanța de apel, cît și prima instanță au acceptat declarațiile a 8 martori

care neagă categoric posibilitatea comiterii infracțiunii de către inculpați, acești

martori fiind preîntîmpinați de răspundere penală în temeiul art. 312 Cod penal,

aceste declarații fiind puse de rînd cu alte probe la baza condamnării inculpaților,

astfel în acest aspect apare contradicția din motivarea deciziei și soluției de

condamnare din dispozitivul deciziei instanței de apel contestate, ori nu pot fi puse

la baza condamnării persoanei declarațiile martorilor care neagă prezența

inculpaților la locul comiterii pretinsei infracțiuni în perioada de timp indicată de

partea vătămată. Neclaritatea menționată duce la crearea unui confuz, ori motivarea

soluției, claritatea acesteia, lipsa erorilor de fapt constatate de către instanță

reprezintă garanțiile realizării dreptului la un proces echitabil, garantat de CEDO;

- fără a reevalua (reaprecia) probele acuzării de către instanța de apel,

veridicitatea soluției instanței de apel „se compromite”, reieșind din aceea că

declarațiile martorilor Munteanu Ivan, Duminica Sergiu, Cebanenco Ruslan, care au

invocat că au aflat despre maltratările lui Munteanu Andrei, din spusele acestuia,

fără a fi martori oculari. În acest fel, martorii în cauză, nici nu au confirmat și nici

nu cunosc faptul dacă inculpații Dudca Dumitru și Bistrițchi Petru, în timpul

interogării din CP s. Buiucani, l-ar fi torturat pe partea vătămată;

- instanța de apel selectiv a grupat probele pe caz, fiind redate în decizie eronat

și confuz, ignorate ca conținut, neanalizate, neapreciate, ca urmare nefiind elucidate

faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date. Probele adică

declarațiile a 8 martori care susțin alibiul lui, care au fost cercetate în cadrul ședinței

de judecată, au fost ignorate totalmente, nefiind analizate, apreciate și instanța de

apel nu s-a expus asupra admiterii și nici respingerii acestora, contrar pevederilor

art. 414, 417 Cod de procedură penală, adoptînd o hotărîre ilegală și neîntemeiată;

- instanța de apel și-a bazat concluziile pe probe necercetate în ședința publică

și neconsemnate în procesul verbal al acesteia, totodată, instanța de apel nu a

22

verificat toate probele examinate de prima instanță, care deși sunt incluse în procesul

verbal al ședinței de judecată din instanța de fond și în sentință, nu se regăsesc și în

procesul verbal al ședinței instanței de apel, cît și în decizia atacată.

6.3. Partea vătămată Munteanu Andrei, fără a indica nici un temei prevăzut de

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea decizie instanței de apel,

cu menținerea sentinței, invocînd că:

- prin menținerea sentinței va avea oportunitatea să-i fie achitate prejudiciile

materiale și morale cauzate prin infracțiune, în caz contrar inculpații ar fi lipsiți de

posibilitatea de a lucra, și a întreține familiile lor și a achita aceste prejudicii, iar

solicităriile sale, fiind mai oportune atît pentru ei cît și pentru societate, deoarece

inculpații au conștientizat pericolul acțiunii lor și se căiesc de cele comise.

Dumitru, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură

penală, a depus referință procurorul Crijanovschi Serghei, care a pledat pentru

inadmisibilitatea recursurilor din considerentul că recurentul potrivit art. 430 Cod de

procedură penală, este obligat să indice temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată

în cauză, care este eroarea de drept comisă de instanță, ce duce la casarea hotărârii.

Astfel, recurenții solicită reaprecierea probelor, considerînd că au fost

administrate contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiind comise

încălcări de procedură. Din materialele cauzei rezultă că acțiunile efectuate sunt

legale în cadrul dosarului penal și nu a fost admisă încălcarea anumitor prevederi ale

legii procesual penale, ce ar fi condiționat comiterea unor erori grave de drept.

procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit constată, că acestea urmează

a fi respinse ca inadmisibile din următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecînd recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține, că potrivit textului recursurilor declarate de recurenții

Bistrițchi Petru și Dudca Dumitru, aceștia invocă temeiurile de recurs, prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, și anume că „motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

23

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și că faptei săvîrșite i

s-a dat o încadrare juridică greșită.”

Totodată, Colegiul penal lărgit reține că partea vătămată Munteanu Andrei, în

recursul său nu indică nici un temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, însă din textul recursului declarat de acesta, rezultă că acesta critică decizia

instanței de apel în partea stabilirii pedepselor prea aspre inculpaților, temei ce se

încadrează în prevederile art. 427 alin. (1), pct. 10) Cod de procedură penală, sub

aspectul că „s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”.

Astfel, Colegiul penal lărgit raportînd aceste temeiuri invocate de recurenți la

textul deciziei contestate, relevă că acestea nu se confirmă și că instanța de apel la

judecarea apelului declarat de procuror, a respectat prevederile art. 412, 413, 414

Cod de procedură penală și corect și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile

art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile

de fapt și de drept care au dus, la caz, la admiterea apelului, cu casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri.

Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecînd apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate

pe baza probelor examinate de prima instanță, celor cercetate în cadrul ședinței

instanței de apel, ajungînd la concluzia că sentința atacată urmează a fi casată, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile inculpaților Bistrițchi Petru și Dudca

Dumitru au fost încadrate corect în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (redacția

Legii nr. 139 din 30.06.2005).

8.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de inculpatul Bistrițchi

Petru:

Cît privește motivele invocate de recurent, care cad sub incidența art. 427 alin.

(1) pct. 12) Cod de procedură penală, „ instanța de apel eronat a recalificat acțiunile

lui Bistrițchi Petru și Dudca Dumitru, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal;

poziția expusă de instanța de apel este una contrară legii penale și anume a

prevederilor art. 42 Cod penal și 43 alin. (6) Cod penal; circumstanța agravantă

„…de două sau mai multe persoane”, dacă nu se identifică cu instituția participației

simple (coautoratul), are aceleași reglementări, astfel ambele persoane urmează să

coopereze cel puțin parțial la latura obiectivă a infracțiunii de tortură. Deși în

rechizitoriu și conținutul deciziei instanței de apel, nu se menționează nimic despre

cooperarea lui Bistrițchi Petru și Dudca Dumitru, lipsesc și careva probe în acest

sens. Aflarea în a același local nu se identifică cu cooperarea intenționată a

acestora la comiterea infracțiunii; instanța de apel a preluat formularea legală a

scopului infracțiunii prevăzute de art. 3091 Cod penal, fără al identifica exact, în

cazul ambilor inculpați, iar scopul descris în decizie nu este descris ca fiind unul

comun, astfel lipsa unui scop comun al inculpaților combate vehement și

24

posibilitatea aplicării prevederilor art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal”, Colegiul

penal lărgit relevă, că din conținutul deciziei instanței de apel (f.d.260-262, vol. III),

rezultă că instanța de apel corect a încadrat acțiunile inculpaților Bistrițchi Petru și

Dudca Dumitru în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (în redacția legii nr. 139

din 30.06.2005), și corect a reținut că „contrar concluziei instanței fondului, se

menționează că, tortura se consideră săvîșită de două sau mai multe persoane atît

în cazul în care la comiterea infracțiunii au luat parte doi sau mai mulți coautori

care s-au înțeles în prealabil despre săvîrșirea în comun a torturii, cît și în cazul în

care la comiterea infracțiunii au participat în comun doi sau mai mulți coautori, în

lipsa unei înțelegeri prealabile între ei”, or, din materialele cauzei penale, și anume

din declarațiile părții vătămate date la urmărirea penală (f.d. 202-204, vol. I), care

au fost consecvente și în prima instanță (f.d. 99-100, vol. III), unde acesta a declarat

că „Bistrițchi scria la calculator, îl învinuia precum că a furat bunuri din Parlament,

însă el le-a comunicat că nu a făcut nimic, a încercat să se revolte și a primit cîteva

lovituri de la Bistrițchi. Bistrițchi î-l impunea să recunoască precum că a sustras

bunuri, primea amenințări că nu va vedea lumina zilei, o să fie aruncat în iaz, nimeni

nu va cunoaște unde este el și va fi închis pentru 7-10 ani. În tot acest timp îi aplicau

lovituri. Dudca cu bastonul și cu pumnii î-l lovea în cap, umeri. A încercat să se

apere, cădea jos. Dudca i-a dat o cîrpă ca să-și șteargă petele de sînge de pe pereți

și de pe podea. A declarat că nu mai credea că mai are vre-o șansă, a semnat toate

actele, i-au dat pantalonii în jos și i-a a întrebat ce este cu ei, îi ruga să-i dea pace.

Pînă la urma a recunoscut ce i se incrimina”, rezultă expres că inculpații Bistrițchi

Petru și Dudca Dumitru, fără o înțelegere prealabilă, au acționat în comun, avînd

același scop, de a obține de la Munteanu Andrei informații și mărturisiri despre

presupusele acțiuni ale acestuia în incinta Parlamentului Republicii Moldova la 07

aprilie 2009, avînd și scopul de al pedepsi pentru acest act în care era bănuit că l-a

comis precum și de a-l intimida și a face presiuni asupra acestuia, au provocat durere

și suferință fizică și psihică ultimului, care în momentul săvîrșii infracțiunii de către

inculpați, a perceput că infracțiunea îndreptată împotriva sa, este comisă în grup, iar

argumentele instanței de apel în privința acestui aspect, sunt acceptate și însușite de

către instanța de recurs, ori temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestora nu

se identifică.

În acest sens, Colegiul penal lărgit statuează că pentru ca infracțiunea de

tortură să fie calificată în baza agravantei prevăzute de lit. c) alin. (3) art. 3091 Cod

penal, „de două sau mai multe persoane”, nu este necesară prezența obligatorie a

înțelegerii prealabile între făptuitori la comiterea faptei, deoarece legătura subiectivă

dintre aceștia poate interveni înainte sau după cum a fost constatat just de către

instanța de apel în speța dată, în timpul executării acțiunii ilegale, cînd persoanele

25

acționează simultan, cu același scop, iar urmările prejudiciabile sunt prevăzute sau

acceptate de fiecare dintre ei.

8.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de inculpatul Dudca

Dumitru:

Astfel, în privința temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectul că „motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”, Colegiul penal lărgit reține că în urma

examinării materialelor cauzei nu s-au identificat careva circumstanțe care ar cădea

sub incidența acestui temei și ar constitui temei de casare, iar acesta este unul

neîntemeiat.

În acest sens, cît privește alegațiile recurentului, care cad sub incidența acestui

temei, precum că „instanța de apel nu a soluționat în conformitate cu rigorile legii

fondul cauzei și apelul și a adoptat o hotărîre care nu cuprinde motivele legale pe

care se întemeiază soluția; prin constatările și concluziile menționate în decizia

instanței de apel, nu au fost oferite răspunsuri certe la chestiunile prevăzute de art.

385 Cod de procedură penală, iar partea discriptivă a deciziei nu corespunde

dispozițiilor art. 394 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel nu s-a conformat acestor

prevederi și a comis erori de drept”, Colegiul penal lărgit atestă că sunt declarative,

deoarece recurentul nu indică sub ce aspect instanța de apel nu a soluționat fondul

cauzei, sau care chestiuni prevăzute de art.385, 394 alin. (1) Cod de procedură

penală, instanța de apel nu le-a respectat la adoptarea soluției în speța dată, or din

conținutul deciziei instanței de apel, rezultă că au fost respectate toate aceste criterii

contestate de recurent, pronunțînd o decizie corectă, legală și întemeiată, conform

cerințelor prevăzute de art. 415 - 417 Cod de procedură penală.

La fel, recurentul mai invocă că „din decizia contestată, rezultă că instanța de

apel nu a prezentat argumente care ar combate poziția apărării, precum că s-au

aflat în biroul nr. 63 a CP s. Buiucani între orele 01.00 și 04:00 din 08.04.2009,

apreciind declarațiile inculpaților prin prisma prevederilor art. 100-101 Cod de

procedură penală, instanța de apel le-a dat o apreciere critică, sub acest aspect în

opinia instanței de apel, aceste declarații nu coroborează cu faptele și împrejurările

dovedite prin alte mijloace de probă și sunt combătute prin declarațiile martorilor

Hlopețchi Igor, Vatovschi Alexandru, Rusu Denis, Maximenco Nicolae, Codrean

Anatolie, Borș Vasile. Însă declarațiile acestor martori în opinia apărării sunt

concludente și pertinente cauzei și indică univoc asupra alibiului lui Dudca

Dumitru, precum că acesta fiind în incinta CP s. Buiucani, a primit indicația de la

superiorii săi, ca în noaptea de 08 aprilie 2009, să plece acasă pînă a intra în

serviciul de dimineață, de la orele 08.00. Astfel în jurul orelor 00:30, a plecat acasă

în comuna Trușeni împreună cu consăteanul Borș Vitalie și cunoștința acestuia

26

Maximenco Nicolae, unde toți trei au stat pînă la orele 03.00 într-un bar; declarații

care neagă posibilitatea comiterii infracțiunii de către Bistrițchi Petru, sunt

declarațiile martorilor Cazacu Sergiu și Vrăjitor Viorel; atît instanța de apel, cît și

prima instanță au acceptat declarațiile a 8 martori care neagă categoric

posibilitatea comiterii infracțiunii de către inculpați, acești martori fiind

preîntîmpinați de răspundere penală în temeiul art. 312 Cod penal, aceste declarații

fiind puse de rînd cu alte probe la baza condamnării inculpaților, astfel în acest

aspect apare contradicția din motivarea deciziei și soluției de condamnare din

dispozitivul deciziei instanței de apel contestate, ori nu pot fi puse la baza

condamnării persoanei declarațiile martorilor care neagă prezența inculpaților la

locul comiterii pretinsei infracțiuni în perioada de timp indicată de partea vătămată.

Neclaritatea menționată duce la crearea unui confuz, ori motivarea soluției,

claritatea acesteia, lipsa erorilor de fapt constatate de către instanță reprezintă

garanțiile realizării dreptului la un proces echitabil, garantat de CEDO; instanța

de apel selectiv a grupat probele pe caz, fiind redate în decizie eronat și confuz,

ignorate ca conținut, neanalizate, neapreciate, ca urmare nefiind elucidate faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date. Probele adică

declarațiile a 8 martori care susțin alibiul inculpaților, care au fost cercetate în

cadrul ședinței de judecată, au fost ignorate totalmente, nefiind analizate, apreciate

și instanța de apel nu s-a expus asupra admiterii și nici respingerii acestora, contrar

pevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală, adoptînd o hotărîre ilegală și

neîntemeiată”, Colegiul penal lărgit reține că aceste motive sunt neîntemeiate și

constituie opinia subiectivă a recurentului, or atît prima instanță în sentință (f.d.203,

vol. II), cît și instanța de apel în decizia sa (f.d. 250, 251, 258, 259, vol. III), corect

au constatat că vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii de tortură, este

confirmată prin declarațiile părții vătămate, care au fost consecutive atît la faza

urmăririi penale (f.d.202-204, vol. I), atît și în cadrul primei instanțe (f.d.99-100,

vol. III), fiind susținute și în cadrul proceselor verbale de confruntare cu inculpații

(f.d.185-190, vol. I), (f.d. 145-153, vol. II), precum și de raportul de expertiză

medicol legală nr. 883/D din 28 aprilie 2010, prin care a fost confirmată prezența

leziunilor corporale la partea vătămată Munteanu Andrei (f.d.78-79, vol. I), care în

coroborare cu celelalte probe administrate la cauza penală, cercetate în prima

instanță, verificate și în instanța de apel, descrise în pct. 5 a prezentei decizii, prin

prisma prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, cu excepția acelor 8 martori

invocați de recurent, care sunt apreciate critic de instanța de recurs, deoarece aceste

persoane fiind prieteni sau colegi de serviciu a inculpaților, nu au dat declarații

esențiale pentru a elucida toate circumstanțele cauzei, or, însuși inculpatul Bistrițchi

Petru fiind audiat în prima instanță (f.d. 149-151, vol. II), a declarat că l-a audiat pe

27

partea vătămată Munteanu Andrei, precum și inculpatul Dudca Dumitru (144-145,

vol.II), a declarat că el a fost acel care l-a preluat pe partea vătămată Munteanu

Andrei și l-a condus în comisariat, fapt ce confirmă că ambii inculpați au avut

tangențe cu partea vătămată Munteanu Andrei în perioada de timp în care a fost

comisă infracțiunea, iar restul probelor la care s-a făcut referire anterior, au

demonstrat incontestabil vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, totodată, instanța de recurs menționează că

obiect al examinării de către instanța de apel, în rezultatul apelului depus de partea

acuzării, a fost doar încadrarea juridică a faptei și pedeapsa aplicată inculpaților de

către prima instanță, în lipsa unui apel depus de partea apărării în sensul contestării

vinovăției inculpaților pe art. 3091 alin. (1) Cod penal, constatată prin sentința primei

instanțe.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit reține, că prin decizia sa,

instanța de apel a modificat corect doar încadrarea juridică a infracțiunii descrise în

rechizitoriu, precum și a stabilit corect pedepsele ce urmează a fi executate de

inculpați conform jurisprudenței CEDO (hotărârile Roșca Valeriu și Nicolae vs

Republica Moldova din 20.10.2009 și Pădureț vs. Republica Moldova din

05.01.2010), prin ce just a înrăutățit situația inculpaților la apelul părții acuzării, or

din materialele cauzei rezultă că sentința primei instanțe prin care a fost constatată

vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (1) Cod

penal, nu a fost atacată cu apel de către partea apărării, fapt prin care se denotă că,

partea apărării formal a pierdut dreptul de a o contesta în această parte, iar conform

prevederilor 420 alin. (4) Cod de procedură penală, partea apărării în prezent are

dreptul să conteste această decizie numai în partea stabilirii pedepsei și reîncadrării

faptei în alta mai gravă, nu și vinovăția, încadrarea pe art. 3091 alin. (1) Cod penal.

Recurentul mai invocă că „fără a reevalua (reaprecia) probele acuzării de

către instanța de apel, veridicitatea soluției instanței de apel „se compromite”,

reieșind din aceea că declarațiile martorilor Munteanu Ivan, Duminica Sergiu,

Cebanenco Ruslan, care au invocat că au aflat despre maltratările lui Munteanu

Andrei, din spusele acestuia, fără a fi martori oculari. În acest fel, martorii în cauză,

nici nu au confirmat și nici nu cunosc faptul dacă inculpații Dudca Dumitru și

Bistrițchi Petru, în timpul interogării din CP s. Buiucani, l-ar fi torturat pe partea

vătămată”, astfel în privința acestui motiv, Colegiul penal lărgit menționează că nu

poate fi acceptat, or din declarațiile martorilor Munteanu Ivan (f.d. 102-104, vol. III)

și Duminica Sergiu (f.d.123, vol. III), rezultă că sunt martori indirecți ce confirmă

declarațiile părții vătămate Munteanu Andrei, iar martorul Cebanenco Ruslan (f.d.

129-130, vol. III), care a declarat că a fost prezent în coridorul de lîngă biroul unde

a fost torturat partea vătămată Munteanu Andrei, și a auzit strigătele ce vineau din

acest birou și cînd asupra părții vătămate au fost aplicate acte de tortură, este martor

28

ocular. Astfel, se indică că acești martori fiind audiați în ședința de judecată a primei

instanțe, au depus declarații sub jurămînt și au fost preîntîmpinați de răspunderea

penală pentru declarații mincinoase conform art. 312 Cod penal, fiind respectată

procedura de audiere a martorilor, prevăzută de art. 370 Cod de procedură penală,

iar temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor declarații nu au fost depistate,

deși declarațiile martorilor Munteanu Ivan și Duminică Sergiu constituie probe

indirecte, iar declarațiile martorului Cebanenco Ruslan sunt o probă directă, toate

trei au fost confirmate prin coroborare cu restul probelor directe administrate la

cauza penală și anume, declarațiile părții vătămate Munteanu Andrei (f.d. 99-100,

vol. III) și raportul de expertiză medico-legală nr. 883/D din 28 aprilie 2010, în

privința lui Munteanu Andrei (f.d. 42, vol. I).

În privința motivului invocat de recurent, precum că „instanța de apel și-a

bazat concluziile pe probe necercetate în ședința publică și neconsemnate în

procesul verbal al acesteia, totodată, instanța de apel nu a verificat toate probele

examinate de prima instanță, care deși sunt incluse în procesul verbal al ședinței de

judecată din instanța de fond și în sentință, nu se regăsesc și în procesul verbal al

ședinței instanței de apel, cît și în decizia atacată.”, Colegiul penal lărgit conchide

că este unul declarativ și nu corespunde cu datele prezente în materialele cauzei, or

din conținutul procesului verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 232-

233, vol. III), rezultă că toate probele pe care instanța de apel și-a întemeiat soluția

au fost verificate de către instanța de apel, acestora fiind date citirii cu consemnarea

în conținutul procesului verbal, conform prevederilor art. 414 alin. (2) Cod de

procedură penală, fără a fi comise careva erori sub acest aspect.

La fel, Colegiul penal lărgit mai menționează că CtEDO, în hotărîrea sa din

cauza Corsacov vs. Republica Moldova din 4 aprilie 2006 în pct. 55, a statuat că

atunci când unei persoane îi sunt cauzate leziuni corporale, în timp ce ea se află în

detenție sau sub un alt control al poliției, orice astfel de leziune va crea o puternică

prezumție că acea persoană a fost supusă maltratării (a se vedea Bursuc v. Romania,

nr. 42066/98, § 80, 12 octombrie 2004).

8.3. Cu referire la recursul ordinar declarat de partea vătămată

Munteanu Andrei:

Deși recurentul nu a indicat nici un temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, din textul recursului declarat de ultimul, rezultă că acesta contestă

decizia instanței de apel sub aspectul individualizării pedepselor penale prea aspre

aplicate inculpaților.

În acest sens, în privința motivului invocat de recurent, precum că „prin

menținerea sentinței va avea oportunitatea să-i fie achitate prejudiciile materiale și

morale cauzate prin infracțiune, în caz contrar inculpații ar fi lipsiți de posibilitatea

de a lucra, și a întreține familiile lor și a achita aceste prejudicii, iar solicităriile

29

sale, fiind mai oportune atît pentru ei cît și pentru societate, deoarece inculpații au

conștientizat pericolul acțiunii lor și se căiesc de cele comise”, Colegiul penal lărgit

atestă că nu-l poate accepta, or în urma examinării materialelor cauzei constată că

nu s-au identificat careva circumstanțe care ar constitui temei de casare a deciziei

instanței de apel în partea stabilirii pedepsei inculpaților, astfel partea vătămată

Munteanu Andrei și-a expus retrăirile sale privind pedeapsa și recuperarea daunelor

lui, dar instanța de apel la aplicarea pedepselor inculpaților a ținut cont de

prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și de practica CEDO, mai ținând cont de

circumstanțele cauzei enunțate, de persoana inculpaților, de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpaților și

în rezultat a aplicat pedepse echitabile inculpaților.

invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărîrea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmînd

a fi menținută, iar recursurile declarate sunt inadmisibil fiind neîntemeiate.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către inculpații

Bistrițchi Petru, Dudca Dumitru și partea vătămată Munteanu Andrei, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2015, în cauza

penală privindu-i pe Bistrițchi Petru Ștefan și Dudca Dumitru Simion, cu

menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 16 iunie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Toma Nadejda

Moraru Petru

30