1ra-498/2016 — art. 309 1 al. 1 CP - redactia legii nr. 139 din 30.06.2005

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei: 1. 10.12.2012 – 19.05.2015 (prima instanță); 2. 12.08.2015 – 07.12.2015 (instanța de apel); 3. 26.01.2016 – 17.05.2016 (instanța de recurs ordinar). Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T : 1. Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 19 mai 2015, Dudca Dumitru și Bistrițchii Petru au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (1) Cod penal (în redacția legii nr. 139 din 30.06.2005). Prin aceeași sentință Dudca Dumitru și Bistrițchi Petru au fost liberați de răspunderea penală în legătură cu survenirea termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală, prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Munteanu Andrei s-a admis în principiu, urmând să se expună asupra cuantumului despăgubirilor materiale și morale instanța de judecată în ordinea procedurii civile. 2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Bistrițchi Petru, deținând funcția de ofițer de urmărire penală în cadrul secției urmărire penală a CP s. Ciocana, mun. Chișinău, fiind inclus în grupul de urmărire penală în cauza 1 nr.2009030330, pornită la 08.04.2009 de CP s. Buiucani, mun. Chișinău, în baza art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, în privința lui Munteanu Andrei, la 08 aprilie 2009, între orele 01.00 - 04.00, aflându-se în biroul nr.63 al CP s. Buiucani, mun. Chișinău, urmărind scopul intimidării acestuia pentru intervenirea în corectarea declarațiilor pe care le scria la calculator, i-a aplicat ultimului două lovituri cu pumnul în regiunea capului. De asemenea Bistrițchi Petru, este învinuit de faptul că, tot atunci și în același loc, continuându-și acțiunile sale criminale, în timp ce în biroul respectiv se mai aflau și alți colaboratori de poliție, care nu au fost posibil de identificat până la moment, a acceptat și și-a manifestat consimțământul expres și tacit asupra faptelor de maltratare întreprinse în privința lui Munteanu Andrei de către mai mulți polițiști. Astfel, acesta este învinuit de admiterea amenințării și intimidării de către inspectorul din cadrul secției poliției criminale, Dudca Dumitru, prin aplicarea forței fizice în caz dacă numitul nu va recunoaște vina în comiterea infracțiunii de jaf din adiacentul sediului Parlamentului Republicii Moldova la 07.04.2009, precum și și-a exprimat consimțământul expres și tacit asupra acțiunilor ilegale ale lui Dudca Dumitru, exprimate prin intimidare și presiunea fizică și psihică și a impune pe Munteanu Andrei să se dezbrace de pantaloni pentru a întreține cu acesta un raport sexual pervers, inclusiv admiterea aplicării ulterior a multiplelor lovituri cu pumnii și bastonul de cauciuc peste spate, torace, mâini și cap. Acțiunile inculpatului Bistrițchii Petru au fost încadrate de prima instanță în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal, conform semnelor calificative - provocarea, în mod intenționat, a suferinței fizice și psihice unei persoane, în special cu scopul de a obține de la această persoană informații sau mărturisiri, de a intimida sau de a face presiune asupra ei, dacă o asemenea durere sau suferință este provocată de o persoană cu funcție de răspundere sau de oricare altă persoană care acționează cu titlu oficial. Inculpatul Dudca Dumitru, deținând funcția de inspector al secției poliției criminale a CP s. Buiucani, mun. Chișinău, fiind persoană cu funcție de răspundere, la 08.04.2009, între orele 01.00 - 04.00, aflându-se în biroul nr. 63 al CP s. Buiucani al CGP mun. Chișinău, amplasat în mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor 12, în prezența ofițerului de urmărire penală din cadrul secției urmărire penală a CP s. Ciocana, mun. Chișinău, Bistrițchi Petru, care era inclus în grupul de urmărire penală, pornită la 08.04.2009, în baza art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, urmărind scopul de a obține de la Munteanu Andrei informații și mărturisiri, de a-l pedepsi pentru un act de care se bănuia că l-ar fi comis, de a-l intimida și face presiuni asupra acestuia, l-a amenințat prin aplicarea forței fizice în caz dacă nu va recunoaște vina în comiterea infracțiunii de jaf din adiacentul sediului Parlamentului Republicii Moldova la 07.04.2009. 2 Tot el, în aceiași perioadă de timp, aflându-se în același birou, continuându-și acțiunile sale criminale, prin intimidare și presiuni fizice și psihice îl impunea pe Munteanu Andrei să se dezbrace de pantaloni, precum că, pentru a întreține cu acela un raport sexual pervers, iar ulterior, deoarece nu-și atingea scopul i-a aplicat numitului multiple lovituri cu pumnul și cu bastonul de cauciuc peste spate, torace, mâini și cap, cauzându-i dureri și suferințe fizice și psihice. Acțiunile inculpatului Dudca Dumitru au fost încadrate în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal, conform semnelor calificative - provocarea, în mod intenționat, a unei dureri sau suferințe, fizice ori psihice unei persoane, în special cu scopul de a obține de la această persoană informații sau mărturisiri, de a intimida sau de a face presiune asupra ei, dacă o asemenea durere sau suferință este provocată de o persoană cu funcție de răspundere sau de oricare altă persoană care acționează cu titlu oficial, cu consimțământul expres sau tacit al unor asemenea persoane. 3. Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul, Demciucin Igor, care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care în conformitate cu prevederile art. 8 din Codul penal, Bistrițchi Petru și Dudca Dumitru să fie recunoscuți vinovați de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, cu stabilirea fiecăruia a pedepselor sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani, invocînd că: - probele incontestabile prezentate de către acuzare nu au fost apreciate de către instanța de judecată din punct de vedere al coroborării lor, care nu s-a expus referitor la admiterea sau excluderea lor; - este nefondată concluzia instanței, precum că nu au fost prezentate probe incontestabile că inculpații ar fi acționat de comun acord, cu intenție și înțelegere prealabilă, având scopul bine determinat de a obține de la partea vătămată recunoașterea vinovăției în comiterea jafului; - urmează a fi apreciată critic concluzia instanței de judecată că inculpații Dudca Dumitru și Bistrițchi Petru sunt învinuiți de comiterea infracțiunii de tortură prin participație, adică - cooperarea cu intenție a două sau a mai multor persoane la săvârșirea unei infracțiuni intenționate, fiindcă noțiunea „de două sau mai multe persoane” prevăzută în lit. c) alin. (3) al art. 3091 din Codul penal, nu este nici pe departe echivalentul noțiunilor „participație simplă” sau „participație complexă, presupunând coautoratul. Infracțiunea dată a fost percepută de către partea vătămată Munteanu Andrei în calitate de infracțiune comisă în grup, deoarece pentru el determinant a fost pluralitatea faptică a făptuitorilor. În contextul agravantei „de două sau mai multe persoane”, astfel de fapte denotă o periculozitate socială mai pronunțată a obiectului infracțiunii decât în cazul în care faptele ar fi săvârșite în coautorat; 3 - lipsa sau prezența înțelegerii prealabile dintre făptuitori nu poate influența calificarea celor săvîrșite în baza lit. c) alin. (3) art. 3091 din Codul penal, dar poate fi luată în considerație la individualizarea pedepsei; - nici unul din argumentele instanței de judecată invocate la reîncadrarea acțiunilor inculpaților Dudca Dumitru și Bistrițchi Petru de la prevederile art. 3091 alin. (3), lit. c) Cod penal, la prevederile art. 3091 alin. (1) Cod penal, nu corespund realității, fiind neîntemeiate, iar în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești a fost dovedită pe deplin vinovăția acestora de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, pentru care fapt urmează a fi recunoscuți culpabili și trași la răspundere penală conform normei nominalizate. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții Apel Chișinău din 07 decembrie 2015, a fost admis apelul declarat, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Bistrițchi Petru și Dudca Dumitru au fost recunoscuți vinovați de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiindu-le stabilite pedeapsele sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a deține funcții în organele publice pe un termen de 4 ani, fiecăruia. 5. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Bistrițchi Petru, la 08 aprilie 2009, între orele 01.00 - 04.00, deținând funcția de ofițer de urmărire penală în cadrul secției urmărire penală a CP s. Ciocana, mun. Chișinău, fiind inclus în grupul de urmărire penală în cauza nr.2009030330, pornită la 08.04.2009 de CP s. Buiucani, mun. Chișinău, în baza art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, în privința cet. Munteanu Andrei, avînd calitatea de persoană cu funcție de răspundere în virtutea prevederilor alin. (1) al art. 123 din Codul penal și art. l din Legea nr. 333- XVI din 10.11.2006 privind statutul ofițerului de urmărire penală, în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu, a încălcat grav prevederile art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994; art. art. l-4, 12, 14-16 din Legea nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție, art. art. 3, 13 din Legea nr. 333-XVI din 10.11.2006 privind statutul ofițerului de urmărire penală, care-l obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime; să prevină și să curme infracțiunile; să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității cetățenilor, să nu aplice nejustificat forța fizică și mijloacele speciale, iar în caz de aplicare să comunice despre aceasta șefului său direct; să nu supună pe nimeni torturii, să-și bazeze activitatea pe principiul legalității, egalității persoanelor în fața legii și prezumției nevinovăției; să asigure participanților la proces deplina exercitare a drepturilor 4 procesuale, în condițiile legii; să ia măsurile prevăzute de legislație pentru ocrotirea sănătății, onoarei demnității participanților la proces dacă există temeiuri suficiente de a considera că pot fi ori sînt amenințate cu moartea, cu aplicarea violenței ori cu alte acte ilegale, în loc de aceasta, intenționat a aplicat acte de tortură față de cet. Munteanu Andrei, în următoarele împrejurări. Astfel, la 08 aprilie 2009, între orele 01.00 - 04.00, Bistrițchi Petru, aflîndu- se în biroul nr. 63 al CP s. Buiucani, mun. Chișinău, amplasat în mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor 12, urmărind scopul de a-l intimida pe cet. Munteanu Andrei și a-l pedepsi pentru faptul că acesta a intervenit în a-l corecta în cele pe care le scria la calculator, adică în depozițiile lui, Munteanu Andrei, s-a ridicat de pe scaun și i-a aplicat ultimului două lovituri cu pumnul în regiunea capului. Tot atunci, în același loc Bistrițchi Petru, continuîndu-și acțiunile sale criminale, în timp ce în biroul respectiv se mai aflau și alți colaboratori de poliție, care nu au fost posibil de identificat pînă la moment, a acceptat și și-a manifestat consimțământul expres și tacit asupra faptelor de maltratare întreprinse în privința lui Munteanu Andrei de către mai mulți polițiști. Tot în aceiași perioadă de timp, Bistrițchi Petru a admis prin consimțămîntul său expres și tacit, ca în biroul nr. 63 din incinta CP s. Buiucani, mun. Chișinău, unde el efectua acțiuni de urmărire penală cu Munteanu Andrei, ca acesta să fie amenințat și intimidat de către inspectorul din cadrul secției poliției criminale Dudca Dumitru, prin aplicarea forței fizice în caz dacă numitul nu va recunoaște vina în comiterea infracțiunii de jaf din adiacentul sediului Parlamentului Republicii Moldova la 07.04.2009. De asemenea, Bistrițchi Petru și-a exprimat consimțămîntul expres și tacit asupra acțiunilor ilegale ale lui Dudca Dumitru, care fiind persoană cu funcție de răspundere, urmărind același scop, prin intimidare și presiuni fizice și psihice îl impunea pe Munteanu Andrei să se dezbrace de pantaloni, precum că pentru a întreține cu acesta un raport sexual pervers, iar ulterior i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și bastonul de cauciuc peste spate, torace, mâini și cap. Conform raportului de expertiză medico-legală nr.883/D din 28.04.2010, pe corpul lui Munteanu Andrei s-au constatat echimoze pe ambii omoplați, pe fesa dreaptă , pe față, brațul stâng, ambele coapse, care a fost produsă în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect dur, contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care duc la dereglarea sănătății de scurtă durată, peste 6, dar nu mai mult de 21 zile și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale ușoare. Concomitent, Dudca Dumitru, deținînd funcția de inspector al secției poliției criminale a CP s. Buiucani, mun. Chișinău, fiind persoană cu funcție de răspundere în virtutea prevederilor alin. (1) al art. 123 Cod penal, în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu, a încălcat grav prevederile art. 3 din Convenția Europeană 5 pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994; art. art. l-4, 12, 14-16 ale Legii nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție și fișa postului, care-l obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime; să prevină și curme crimele și alte infracțiuni; să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității cetățenilor; să nu aplice nejustificat forța fizică și mijloacele speciale, iar în caz de aplicare să comunice despre aceasta șefului său direct; să nu supună pe nimeni torturii; să poarte responsabilitatea personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă de respectarea principiilor ce guvernează conduita polițistului, legislației în domeniul drepturilor omului, a legislației penale, a legii cu privire la activitatea operativă de investigații, a legislației cu privire la protecția drepturilor omului, alte acte normative ce reglementează activitatea de serviciu - în loc de aceasta, intenționat a aplicat acte de tortură față de cet. Munteanu Andrei, în următoarele împrejurări. Dudca Dumitru, la 08.04.2009, între orele 01.00 - 04.00, aflîndu-se în biroul nr. 63 al CP s. Buiucani al CGP mun. Chișinău, amplasat în mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor 12, în prezența și cu consimțămîntul tacit al ofițerului de urmărire penală din cadrul secției urmărire penală a CP s. Ciocana, mun. Chișinău, Bistrițchi Petru, care era inclus în grupul de urmărire penală în cauza nr.2009030330, pornită la 08.04.2009 de CP s. Buiucani, mun. Chișinău, în baza art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, urmărind scopul de a obține de la Munteanu Andrei informații și mărturisiri, de a-l pedepsi pentru un act de care se bănuia că l-ar fi comis, de a-l intimida și face presiuni asupra acestuia l-a amenințat prin aplicarea forței fizice în caz dacă numitul nu va recunoaște vina în comiterea infracțiunii de jaf din adiacentul sediului Parlamentului Republicii Moldova la 07.04.2009. Tot el, în aceiași perioadă de timp, aflându-se în același birou, continuându-și acțiunile sale criminale, prin intimidare și presiuni fizice și psihice îl impunea pe Munteanu Andrei să se dezbrace de pantaloni, precum că, pentru a întreține cu acela un raport sexual pervers, iar ulterior, deoarece nu-și atingea scopul i-a aplicat numitului multiple lovituri cu pumnul și cu bastonul de cauciuc peste spate, torace, mâini și cap, cauzîndu-i dureri și suferințe fizice și psihice Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 883/D din 28.04.2010, pe corpul lui Munteanu Andrei s-au constatat echimoze pe ambii omoplați, pe fesa dreaptă, pe față, brațul stâng, ambele coapse, care a fost produsă în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect dur contondent, posibil în timpul și circumstanțelor indicate, 6 care duc la dereglarea sănătății de scurtă durată, peste 6, dar nu mai mult de 21 zile și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale ușoare. Instanța de apel a calificat acțiunile inculpaților Dudca Dumitru și Bistrițchi Petru în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, tortura, adică provocarea, în mod intenționat, a unei dureri și suferințe puternice, fizice și psihice unei persoane, cu scopul de a obține de la această persoană informații și mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act în care era bănuită că l-a comis, de a intimida și a face presiuni asupra ei, durere și suferință care a fost provocată de o persoană cu funcție de răspundere, acțiuni săvîrșite de două persoane. Deși inculpații vina în comiterea infracțiunii imputate nu au recunoscut-o, instanța de apel a conchis că declarațiile lor nu coroborează cu faptele și împrejurările dovedite prin alte mijloace de probă, dar sunt combătute prin: - declarațiile părții vătămate Munteanu Andrei potrivit cărora, în seara de 07 aprilie 2009, trebuia să se întâlnească cu tatăl său la monumentul lui Ștefan cel Mare. Traversând strada în fața Teatrului de Operă și Balet, pe la orele 21.00, în acel moment în Piață era multă lume. A comunicat că era cu niște colegi de ai săi de la ASEM. A fost telefonat de tatăl său, a lăsat colegii și mergând în fața teatrului, unde a fost atacat de un grup de polițiști, care l-au lovit cu ceva și și-a pierdut cunoștința. Cine l-a lovit nu a văzut. După ce și-a revenit a fost urcat într-un microbuz pe str. Columna, apoi la vale de Ștefan cel Mare, iarăși a fost urcat într-o mașină mică de niște polițiști, modelul automobilului nu ține minte. Pe polițiști îi ține minte, deoarece a avut confruntarea cu ei la Procuratura Militară. A declarat că nu cunoștea în ce parte îl transportau. Credea că îl transportă la spital, însă l-au dus la CP s. Buiucani. Prima dată în acea seară a făcut cunoștință cu inculpatul Dudca și Bistrițchi. Când intrase în Comisariatul de Poliție, a văzut că în coridor mai erau persoane care stăteau în genunchi, cu mâinile sus, în altă camera era ușa deschisă și văzu-se cum un băiat era dezbrăcat până la jumătate, avea leziuni, auzea strigăte. A fost și el la fel așezat în genunchi, pus cu fața la perete. Numărul biroului nu ține minte. Când dorea ceva să întrebe era neglijat. După ce a dat declarații și-a dat seama că este la CP s. Buiucani, până atunci nu-și dădea seama unde se află. Când stătea cu fața la perete, venea un polițist și îl lovea. Câte lovituri a primit nu cunoaște, deoarece avuse loc un șir de lovituri. Apoi a fost dus în alt cabinet unde erau mai mulți polițiști printre care era Dudca și Bistrițchi. Numele acestora l-a aflat mai târziu. L-au întrebat cu ce ocazie s-a aflat în PMAN. A răspuns precum că se afla la protest pașnic și se expunea cu referire la alegeri. Bistrițchi scria la calculator, îl învinuia precum că a furat bunuri din Parlament, însă el le-a comunicat că nu a făcut nimic, a încercat să se revolte și a primit câteva lovituri de la Bistrițchi. Bistrițchi îl impunea să recunoască precum că a sustras bunuri, primea amenințări că nu va vedea 7 lumina zilei, o să fie aruncat în iaz, nimeni nu va cunoaște unde este el și că va fi închis pe 7-10 ani. În tot acest timp îi aplicau lovituri. Dudca cu bastonul și cu pumnii îl lovea în cap, umeri. A încercat să se apere, cădea jos. Dudca i-a dat o cârpă ca să- și șteargă petele de sânge de pe pereți și de pe podea. A declarat că numai credea că mai are vre-o șansă, a semnat toate actele, i-au dat pantalonii în jos și el i-a întrebat ce este cu ei, îi ruga să-i dea pace. Până la sfârșit a recunoscut ceia ce i se încrimina. Nimeni nu cunoștea unde se află el. Până dimineața s-a aflat la CP s. Buiucani. A declarat că a fost bătut și de alți polițiști. Dudca i-a aplicat cele mai multe lovituri. Dimineața a fost dus într-o celulă, tot în acea clădire unde a stat până a doua zi seară. Pe la orele 20.00, a fost transportat la Comisariatul General de Poliție. La întrebările pe care le punea nu a primit nici un răspuns. Când a fost dus la CGP, acolo a fost dus într-o camera, l-au pus la perete și i-au comunicat să facă ridicări. La CGP, Dudca și Bistrițchi nu au fost. Apoi a fost dus la Peniteniciarul nr. 13, unde s-a aflat în detenție 10 zile. A declarat că nu ține minte în baza cărui act a fost reținut. A fost dus la judecată, unde apoi a fost eliberat. Cerere de maltratare a scris în Penitenciarul nr. 13, după 5-6 zile a fost examinată cererea, efectuată expertiza medico-legală. În luna aprilie a fost chemat la Procuratura Militară, unde a dat declarații, a avut confruntări cu Bistrițchi. Pe Dudca l-a recunoscut mai târziu. Apoi a fost transmisă cauza penală de învinuirea sa în comiterea jafului. A fost achitat de către Curtea de Apel. A mai declarat că atunci când a fost recunoscut ca învinuit, nu știa de avocat, deoarece nimeni nu s-a apropiat de el. Cunoaște doar că a fost și a semnat cineva și atât. A mai comunicat că tot corpul său a fost în vânătăi și că este expertiza și în ea se conțin concluziile. În momentul când a fost bătut pe drum, inculpații nu au fost prezenți și nu a recunoscut pe nimeni. Persoanele care l-au condus vizual îi cunoaște însă numele nu cunoaște. Tot aceste persoane l-au condus până la cabinetul unde a fost maltratat. Nu ține minte unde era biroul și careva persoane cu el când a fost bătut nu au fost. Numărul biroului nu-l ține minte deoarece era întuneric. Când l-au adus era deja puțin bătut, șocat, scurta ruptă, și sânge deja era pe el. Nu poate comunica care a fost ora când a fost adus. A comunicat doar că a fost reținut pe la orele 21.00. Mai departe nu ține minte nimic. A comunicat că în procesul-verbal este scris ora 02.00 noaptea. Ulterior a fost lăsat în hol la biroul lui Bistrițchi. În timpul audierii stătea lângă Bistrițchi, la colțul mesei și vedea ce răspuns fixa în calculator. Dudca era prezent în timpul audierii sale. La reținere nu-și aduce aminte dacă a telefonat rudele ca să-i anunțe. A fost audiat în tot acel timp 3-4 ore. A văzut precum că Bistrițchi scria declarațiile care nu corespundeau realității. A semnat tot ceea ce i sa dat. Nu a putut comunica precum că la indicația lui Bistrițchi a fost lovit. A mai declarat că în cadrul audierii sale nu a fost asistat de vreun avocat. Ține minte că în timpul audierii a fost lovit de către Dudca cu pumnii peste cap, umeri. L-a recunoscut pe Dudca, în timpul anchetei la Procuratura Militară când avea calitatea de bănuit, 8 dar Dudca avea calitatea de martor. A menționat că practic toți colaboratorii care treceau îl loveau. Apoi l-a recunoscut și pe Rusu când avuse loc confruntarea. A făcut declarații precum că de către Rusu a fost maltratat în seara când a fost dus la CP s. Buiucani. Rusu l-a lovit o dată cu mîna peste cap. A menționat că nu a declarat din prima despre maltratarea sa de către Rusu, deoarece pe parcurs își amintea de cele întâmplate; - declarațiile martorului Munteanu Ivan potrivit cărora, Munteanu Andrei este feciorul său. În primăvara anului 2009, feciorul său era ultimul an la ASEM. În legătură cu faptul că se pregătea de examenele de stat și avea nevoie de bani, s-au înțeles a se întâlni la data de 07 aprilie, pentru a-i transmite niște bani. Când a ajuns la Chișinău, s-au sunat și s-au înțeles a se întâlni la orele 19.30 la monumentul lui Ștefan cel Mare. A mers spre monument, a așteptat vre-o oră și văzând ce se petrecea în jur l-a telefonat de multe ori, însă el nu a răspuns până la orele 02.00. După aceea a plecat cu transportul acasă, însă a observat foarte bine cum era atmosfera între tineri și colaboratorii de poliție. A fost și el amenințat. A mers acasă cu un taxi. A declarat că la data de 08 aprilie, orele 06.00 a fost telefonat de către persoane necunoscute și anunțat precum că feciorul său este reținut la CP s. Buiucani, mun. Chișinău. I-au comunicat că ar fi bine să se prezinte cu un avocat. Pe la orele 07.00 era deja la CP s. Buiucani. Când intrase, acolo era o mare învălmășeală. Erau mulți tineri și polițiști. Unii din tineri spălau podelele de sânge. S-a apropiat de un polițist și i-a comunicat de ce a venit și ultimul i-a comunicat să aștepte până se va elibera vre-un ofițer și vor rezolva problema. După ce s-a eliberat, de el s-a apropiat și l-au întrebat pe cine caută, ultimul s-a prezentat și i-a comunicat. Unul dintre polițiști i-a comunicat altuia ca să-l cheme pe Bistrițchi. După ceva timp de așteptare a venit un domn care l-a întrebat pe cine îl caută. Bistrițchi Petru i-a comunicat precum că feciorul său a comis un șir de infracțiuni. Bistrițchi Petru i-a comunicat să aștepte când va veni șeful și va fi totul bine și să se prezinte cu un avocat. A telefonat mai mulți avocați, dintre care și pe Tataru Vasile și i-a comunicat că are nevoie de el. Ultimul i-a spus să vină după el și să meargă împreună la CP s. Buiucani. A ieșit afară a luat un taxi și a mers la Strășeni la el acasă. La el acasă mai era un coleg de-a lui Tataru Vasile. Luând în considerație că ultimul era liber a comunicat că dorește și el să meargă cu ei. La orele 08.00 era deja la CP s. Buiucani. La Unitatea de Gardă deja erau mai mulți ofițeri. S-au prezentat cu avocatul și i-au comunicat că Bistrițchi nu mai este și că pe Munteanu Andrei nimeni nu poate să-l dea. Le-a fost comunicat să iasă afară că urma să fie volantă și apoi o să fie chemați. Peste ceva timp, pe la orele 10.00, au fost alungați deoarece era ceva periculos. S-a apropiat de vre-o câteva ori, însă alți polițiști erau și i-au comunicat că materialele se află la anchetatorul pe numele Dudca Dumitru. A declarat că le-a fost comunicat să plece afară la vre-o 50 metri, deoarece întrevederea va avea loc la orele 16.00. 9 Între timp, când se făcea un coridor în CP s. Buiucani au fost loviți și amenințați că vor fi reținuți. Cineva din polițiști i-a comunicat să meargă la CP s. Ciocana și să-l caute pe Bistrițchi și că probabil Munteanu Andrei este acolo. A mers împreună cu avocatul și colegul său, domnul Badiu, la Ciocana. Din datele avute a nimerit la un sector de poliție și acolo au fost îndrumați să meargă în direcția str. Voluntarilor. La CP s. Ciocana la fel era un coridor de polițiști, însă le-au permis să între. Acolo s-a prezentat și i-a comunicat motivul prezentării. Din spusele unui polițist, Bistrițchi era plecat și dosarul era cu el. După multe încercări a aflat numărul de telefon a lui Bistrițchi. L-a telefonat pe Bistrițchi și i-a comunicat să meargă la CP s. Buiucani și acolo este Dudca Dumitru. A mers iarăși la CP s. Buiucani și i s-a spus să aștepte, și după orele 17.00 vor avea loc întrevederile. La finele zilei i-au spus că sa finisat ziua de lucru și să vină a doua zi. A doua zi, 09 aprilie, la CP s. Buiucani s-au repetat lucrurile și până seara nu a avut nici un rezultat. A declarat că pe feciorul său l-a văzut pe 16 aprilie la Curtea de Apel Chișinău. A treia zi după multe permisiuni, avocatul său a fost primit de către Comiței Galina. În scurt timp, avocatul a ieșit și i-a comunicat să plece la Judecătoria Buiucani, unde se vor discuta careva procese judiciare referitor la ceea ce ține de feciorul său. Au ajuns la Judecătoria Buiucani, pe coridoare era multă lume, din auzite a aflat că judecățile vor avea loc la CP s. Buiucani. Pe feciorul său nu l-a văzut. A mers la CP s. Buiucani, afară stătea un colonel de poliție cu automatul și nu dădea voie la nimeni să intre. Pe panou era o listă a persoanelor reținute. Această listă era publicată și în ziar. Pe la orele 16.00, a fost invitat să intre avocatul Tataru. Apoi a ieșit și i-a comunicat că l-a văzut pe feciorul său și alți băieți. Avocatul îi comunicase precum că a auzit de la Andrei că a fost adus în CP s. Buiucani la data de 07 aprilie, a fost maltratat toată noaptea, amenințat cu viol, omor, numai pentru aceea ca să recunoască vina de care nu știa și să semneze niște acte ca și cum a stricat și furat. I-a mai comunicat precum că avea niște leziuni și că i-a fost aplicat arest pe un termen de 10 zile. La acel moment l-a întrebat pe avocat ce să facă și ultimul i-a comunicat să scrie o plângere. A fost informat de către procuror, precum că judecata va avea loc la Curtea de Apel, pe data de 16 aprilie. La data de 16 aprilie, la Curtea de Apel era un dezastru, însă a reușit să se apropie de camera unde erau arestații. Acolo se aflau 15 persoane, care au fost după judecată eliberați și rămăsese feciorul său. Mai târziu a avut judecată la Judecătoria Buiucani cu privire la prelungirea arestului, unde pe 17 aprilie a fost eliberat. Atunci, în acea zi avea un pachet de acte, avea și hotărârea Judecătoriei Buiucani. El nu s-a prezentat vre-o câteva zile, era pericol să fie exmatriculat, a fost și ordin de exmatriculare pe toți care au participat în PMAN. Au mers acasă și a discutat cu el. Feciorul său era într-o stare degradantă, discuțiile au fost lungi. A fost atacat lângă Teatrul de Operă și Balet și maltratat, torturat. I-a fost deschis și dosar penal. La întrebările sale, dacă cunoaște pe cei care l-au maltratat, feciorul nu putea 10 răspunde, deoarece era într-o stare foarte grea. Au venit și frații lui Munteanu Andrei, a fost dus peste hotare. Pe dosarul de un an și jumătate în urmă, Andrei l-a recunoscut pe Dudca Dumitru. Nu-și aduce aminte dacă Andrei i-a comunicat ceva de Bistrițchi Petru. A fost audiat la Procuratura Militară și nu-și amintește dacă în declarațiile făcute a vorbit despre Dudca Dumitru și Bistrițchi Petru. A mai declarat că nu cunoaște diagnoza, deoarece urmează a fi ridicate actele de expertiză, însă este foarte traumat psihologic. Le-a stricat viața lui Andrei și familiei sale; - declarațiile martorului Pavel Cibotaru potrivit cărora, pe Munteanu Andrei îl cunoaște din 07.04.2009, când a fost chemat la CP s. Buiucani la orele 03.00, pentru a-i apăra interesele. A comunicat că au fost chemați mai mulți avocați de la biroul lor. A venit mașina și i-a luat. În afară de Munteanu au mai apărat încă doi. Pe ceilalți nu-i cunoaște. Cu referire la acțiunile lui Dudca și Bistrițchi în raport cu cazul concret nu ține minte precis, însă inițial l-a apărat, apoi și-a luat avocat pe contract. Declarațiile făcute la Procuratura le susține pe deplin. A declarat că Bistrițchi Petru a participat la urmărirea penală la CP s. Buiucani. Când la întrebat pe Munteanu Andrei cine l-a bătut, ultimul nu i-a spus cine l-a lovit. Apoi și-a luat alt avocat prin contract; - declarațiile martorului Semeniuc Nicolae potrivit cărora, pe partea vătămată l-a văzut prima dată în ședința de judecată. Pe inculpați îi cunoaște în legătură cu serviciul, au fost colegi. La moment nu ține nici o legătură. În anul 2011 a activat ca procuror în Procuratura Buiucani. Prin ordinul procurorului superior a fost numit ca acuzator de stat pe cauza penală de învinuirea a lui Munteanu Andrei în comiterea furtului sau jafului a bunurilor materiale din PMAN. Această cauză a fost expediată în Judecătorie cu semnarea acordului de recunoaștere a vinovăției. La ultima ședință de judecată s-a concediat. La început, Munteanu Andrei a recunoscut vina, apoi cauza a fost examinată în ordine generală. În ședința de judecată, Munteanu Andrei, a declarat precum că a fost bătut de Dudca Dumitru în momentul reținerii. La întrebările puse de el, Munteanu Andrei, răspundea nesigur, se vedea că se încurcă în declarații. La întrebările concrete, Munteanu Andrei, declara că nu ține minte. Dacă ar fi fost bătut de Dudca, urma să ridice expertiza de le medici. Munteanu Andrei, a declarat că a fost bătut de poliție. La ce întrebări nu putea răspunde Munteanu, nu ține minte. A declarat că pe Bistrițchi Petru nu-l cunoaște. Discuțiile la acel moment au fost doar în privința lui Dudca Dumitru. Din câte își aduce aminte, careva leziuni corporale în urma controlului nu au fost depistate la Munteanu Andrei; - declarațiile martorului Duminică Sergiu potrivit cărora, pe Munteanu Andrei îl cunoaște din circumstanțele că au fost deținuți în Penitenciarul nr. 13, celula 16. În acea perioadă a avut întâlnire cu mai mulți tineri, inclusiv cu Andrei care se plângeau unul altuia. Pe inculpați nu-i cunoaște, prima dată i-a văzut în 11 ședința de judecată. Din câte își amintește, Munteanu Andrei a fost răpit în regiunea BCR și Teatrul de Operă și Balet, aceasta a fost spus de către Munteanu. I-a comunicat ultimul că a fost bătut, târâit pe jos și aruncat într-o mașină și dus la CP s. Buiucani. Munteanu Andrei i-a comunicat, precum că, a fost impus să semneze că a avut interes politic fără dorința lui și precum că a fost plătit de cineva, asta așa i-a fost dictat de către polițiști. În afară de aceasta au mai fost niște cazuri, în care i s-a comunicat că va fi violat de un anchetator de origine rusă. A declarat că s-au văzut peste 4-5 zile la IDOM, avocatul lui Munteanu Andrei, era Maxim Belinschi. Toate aceste lucruri le-a aflat de la Munteanu Andrei din celulă. La Munteanu Andrei a văzut și leziuni corporale și anume fața era bătută, spatele precum și partea toracică. Munteanu Andrei i-a comunicat că a fost bătut pentru că se afla în PMAN la protest. Avea pete de sânge pe hainele sale. I-a comunicat că a fost bătut de polițiștii de la IP s. Buiucani; - declarațiile martorului Cebanenco Ruslan potrivit cărora, pe Munteanu Andrei, îl cunoaște doar vizual, pe inculpați îi cunoaște din seara de 07 aprilie, când se odihnea cu prietenii săi în preajma hotelului „Zarea”. Apoi au decis să meargă acasă pe la orele 22.00. Cu prietenii s-au despărțit la vre-o 100 metri de la hotel. În timp ce mergea spre rutieră a fost atacat din spate de niște persoane necunoscute. A fost lovit în cap și a pierdut cunoștința, însă prietenul său a dovedit și a fugit. După ce și-a revenit a fost urcat într-o mașină. S-a trezit în bătăi într-o mașină în fața CP s. Buiucani. A declarat că a fost dus forțat în CP s. Buiucani. Când a intrat, în incintă erau circa 30 de persoane îngenunchiate, cu mîinile după cap. Polițiștii îi loveau în dreapta și stânga, câte unul îi duceau în birourile polițiștilor. În birouri erau deposedați de telefoane și bătuți. Personal la fel a fost bătut. Nu a scris cerere deoarece a urmat un tratament timp de o lună. Pe Munteanu Andrei, l-a memorizat după nume, când cineva din polițiști au strigat ca să-l aducă pe el. A declarat că nu poate să-și aducă aminte în ce birou a fost dus Munteanu Andrei. Când a fost ridicat Munteanu Andrei, a sesizat că de el își vor bate joc. A auzit strigăte din birou, cum el spunea să nu fie bătut. A mai declarat că pe inculpați îi cunoaște vizual nu după nume. Ultimii au dorit să-și bată joc de Munteanu Andrei, deoarece el nu dorea să semneze ceva și i-au zis să se dezbrace. În CP s. Buiucani, la primul etaj au fost ridicați la al doilea etaj, apoi iarăși i-au coborât la primul etaj. În CP s. Buiucani, Munteanu Andrei era de la el peste câteva persoane. În starea sa cum era, a auzit cum pe Munteanu Andrei, l-au tras în birou. A mai declarat că nu cunoaște timpul când a fost dus la CP s. Buiucani. Munteanu Andrei, s-a aflat în birou aproximativ 30-45 minute. După ce Munteanu a fost scos din birou, a fost dus la veceu, apoi după aceasta nu-și amintește ce a fost. A declarat că în birou erau inculpații, însă Bistrițchi era la masă. A comunicat că el stătea cu fața la perete, în genunchi, însă a ajuns la concluzia că de Munteanu Andrei, doresc să-și bată joc după fraza ”dezbracă-te și o 12 să-ți demonstrez”. A declarat că Munteanu Andrei, era îmbrăcat în haine deschise, posibil în pantaloni și cămașă. A mai menționat că a fost dus în toate birourile inclusiv și în biroul lui Bistrițchi. A observat că Bistrițchi stătea la masă șezând. În CP s. Buiucani, practic toți colaboratorii erau îmbrăcați pe civil. Nu ține minte cât timp a stat la CP s. Buiucani, deoarece după aceasta a fost dus în celulă. Posibil că Munteanu Andrei, a fost dus și în alt birou sau în alte comisariate. A mai comunicat că atunci când l-a văzut prima dată pe Munteanu Andrei, nu a observat dacă a fost bătut, a observat doar după ce a fost scos. În acea seară l-a văzut și pe Dudca, bătea persoanele din coridor. În ce era îmbrăcat Dudca nu ține minte, însă era foarte agresiv. Referitor la strigătele ”dezbracă-te” nu poate spune că s-au referit precis lui Munteanu Andrei; - declarațiile martorului Hlopețchi Igor potrivit cărora, la data de 07 aprilie, orele 07.00, dimineața, a fost ridicat pe alarmă în legătură cu tulburările ce urmau să fie seara. Referitor la Dudca, toată poliția era îmbrăcată pe civil pentru a acumula informație. La orele 11.20, a fost grav rănit lângă sediul președinției, a doua oară lângă Parlament. A fost dus la urgență, unde a stat până la orele 24.00. La orele 00.15, a fost dus la Comisariat. La comisariat, la comisarul Volontir mergea ședința, care a primit indicația, precum că asupra Comisariatului poate fi înfăptuit un atac. Tot efectivul se afla în Comisariat înarmați, făceau serviciul din 2-ă în două ore pentru a respinge atacul. A intrat la Volontir pe la orele 00.30, care a dat indicația ca jumătate din efectiv să rămână în Comisariat, ceilalți să plece acasă. A declarat că, a rămas pentru a pregăti grupe. În cazul dat a dat indicații, fiindcă era responsabil de efectiv. A dat indicație lui Dudca, ca dimineața la orele 08.00 să fie la paza sediului. Pe Munteanu Andrei l-a văzut. Despre faptul că Bistrițchi și Dudca sunt învinuiți nu a cunoscut. A declarat că Dudca era îmbrăcat pe civil și că a doua zi la orele 08.00 și ceva minute era la serviciu. A menționat că erau repartizate 2-ă birouri, unii erau la paza sediului, ceilalți lucrau cu reținuții. Martorul a mai declarat că a intrat în Comisariat la orele 00.15, la Dudca la 00.50. Pe coridor nu a putut nimeni fi audiat și reținuți la fel nu erau; - declarațiile martorului Vatovschi Alexandru potrivit cărora, la data de 07 aprilie a fost de serviciu în cadrul echipajului ”902”. Seara au fost chemați în regimentul „SCUT”. După orele 21.00-22.00, a ieșit în teren cu echipajul. După orele 22.30-23.00, de la dispeceratul CGP, a primit apel pentru a se deplasa în regiunea Președinției. S-au deplasat, însă acolo s-au apropiat niște persoane în civil care i-au transmis o persoană pentru a fi dusă în CP s. Buiucani. Era o singură persoană. Această persoană avea un procesor. Erau trei persoane, care au transportat persoana reținută. Au predat persoana, au scris raport. Persoana dată, avea numele Cebotari sau Munteanu. Ofițerul de serviciu le-au spus să aștepte. Aproximativ, la orele 23.00, aflându-se în preajmă, Dudca Dumitru la rugămintea ofițerului de 13 serviciu l-a preluat pe Cebotari - Munteanu și l-a condus la un anchetator. Ce s-a întâmplat mai departe nu cunoaște. A declarat că, când a predat persoana reținută au ieșit afară și cu Dudca nu sunt rude. Dudca la acel moment era îmbrăcat în costum sportiv. Persoana reținută, avea leziuni, haine murdare de sânge deoarece și-a murdărit și hainele sale. A menționat că a fost în regiment până la orele 21.00 și după orele 21.00, toate mașinile au ieșit în teren. A declarat că în decurs de o oră, de la 22.00-23.00 a preluat persoana reținută, care a avut leziuni la mâna stângă. De la acesta mirosea a alcool. A declarat că părintele lui Munteanu Andrei și încă o persoană i-a arătat raportul și l-au rugat să schimbe raportul pe care la întocmit la Comisariat. După ce a fost la Procuratură, a anunțat despre acest fapt. Munteanu nu a fost acolo nici prima, nici o doua oară. Când a ajuns să preia persoana reținută, stătea lângă un copac, un bărbat ce-l ținea, împrejur nu erau mașini. Persoanele care l-au transmis nu s-au prezentat, au anunțat doar că sunt de la SPPS. Motivele reținerii nu au comunicat. Pe parcursul transportării la comisariat, stătea pe banca din față. A mai menționat că tatăl lui Munteanu, l-a rugat să schimbe declarațiile din raportul scris la Comisariat; - declarațiile martorului Rusu Denis, potrivit cărora recunoaște partea vătămată. Pe 07 aprilie a condus-o în CP s. Buiucani. A primit chemarea de la Președintele SPPS, după orele 23.00, precum că este o persoana reținută pentru a-l prelua. Ajungând la fața locului, din ograda porții l-au scos pe Munteanu. Acesta a fost reținut din cauza sustragerii unor lucruri, telefon, cărți, procesoare. L-a luat, avea o mână însângerată, i-a acordat primul ajutor medical, după care l-a condus la CP s. Buiucani. Munteanu a fost preluat de Dudca Dumitru. Pe Dudca îl cunoaște deoarece, el activa ca polițist în cadrul CP s. Buiucani. Predarea a durat 2-3 minute. Soarta persoanei predate nu o cunoaște. A declarat că de la momentul predării, pe Dudca Dumitru l-a văzut afară, era îmbrăcat în costum sportiv. În timpul discuției de afară, s-au apropiat două persoane pe care nu le cunoaște. În cadrul confruntărilor dintre Munteanu și inculpatul Bistrițchi nu cunoaște nimic. Personal nu a primit nici o înștiințare. Despre versiunea precum că Munteanu a fost maltratat nu cunoaște nimic. A declarat că nu cunoaște ora, când a fost efectuată chemarea, deoarece în acea seară au fost mai multe chemări. La Procuratura Militară sunt date despre ora concretă a chemării. Nu poate comunica dacă a avut chemări până la aceasta. A mai declarat că din cauza lui Munteanu Andrei, a fost chemat la mai multe autorități. La confruntare Munteanu nu l-a recunoscut; - declarațiile martorului Maximenco Nicolae, potrivit cărora în anul 2009 a activat în cadrul IPR. În acea zi a fost amplasat, la intersecția străzilor M. Cebotari cu Columna, a fost rugat de 2 colaboratori să stopeze un mijloc de transport pentru a se deplasa la IP Buiucani. Cu ei aveau un deținut din clădirile incendiate, ulterior a stopat primul automobilul din serviciul „Taxi”, unde a urcat în față, celelalte trei 14 persoane în spate. Cei doi colaboratori l-au rugat să-i aștepte să prezinte deținutul, apoi să se întoarcă înapoi. El era cu șoferul de „Taxi” afară. În acest timp l-a observat pe Dudca Dumitru, în fața Comisariatului. A declarat că nu s-a apropiat de el, dar în scurt timp și-a făcut el apariția cu două persoane pe marginea carosabilului. S-au salutat, au vorbit puțin, după care a plecat el cu acele două persoane în direcție necunoscută. După aceasta a plecat împreună cu colaboratorii de poliție la intersecția unde a fost detașat. A declarat că persoana reținută în sală nu este. Acea persoana avea în mână o imprimantă din clădire. A declarat că pe Dudca Dumitru 1-a văzut în jurul orelor 24.00 și era îmbrăcat în stil sportiv. La întrebarea lui de ce este așa îmbrăcat, Dudca i-a răspuns că așa trebuie și că ziua de muncă s-a finisat, pleacă acasă. Martorul a mai declarat că a văzut cum Dudca Dumitru, a urcat într-un automobil mic, marcă japoneză; - declarațiile martorului Codrean Anatolie potrivit cărora, în seara de 07 - 08 aprilie, l-a văzut pe Munteanu după orele 24.00. A fost în PMAN cu colegii. Când a venit poliția au mers într-un local. Aproape de orele 24.00, era cu Borș Vasile, l-a întrebat dacă merg la cămin. I-a spus să meargă la el la Trușeni și să aștepte să de-a un telefon. După care au urcat în mașină și au plecat. În drum el s-a oprit la Comisariat, la Sculeanca, pentru că dorea să comunice cu cineva, apoi vor pleca mai departe. În fața Comisariatului erau doi polițiști în formă, Dudca era îmbrăcat în haine sport. Când s-au pornit spre mașină, au auzit cum cineva l-a strigat pe Dudca. Apoi au mers toți la Trușeni. Nu a cunoscut faptul că Dudca este polițist, deja pe drum din vorbă a înțeles că este polițist. La Trușeni au ajuns după orele 01.00 noaptea. Au stat toți trei într-un bar. În jurul orele 03.00 a plecat la Borș Vasile. Nu ține minte dacă pe Munteanu l-a văzut, deoarece erau multe persoane. Cu Dudca nu sunt rude și nici colegi; - declarațiile martorului Borș Vasile potrivit cărora, la data de 07 aprilie a fost la grevă în PMAN. Era student, anul IV. Împreună cu colegii a mers în PMAN, care au protestat organizat. Tot atunci l-a telefonat pe Dudca cu care a fost coleg de clasă. Cunoștea că el este polițist. L-a telefonat pentru a verifica dacă este totul în ordine. Ultimul i-a comunicat că este la serviciu. Seara a fost telefonat de el și l-a întrebat dacă mai este în oraș, pentru a merge împreună acasă. A declarat că a mers mai la vale de PMAN, împreună cu colegul său Anatolie și au hotărât să meargă acasă. L-a telefonat pe Dudca Dumitru și 1-a întrebat dacă merge acasă și ultimul i- a spus că posibil să meargă. A trecut pe la Comisariat cu automobilul, Dudca era afară cu doi polițiști și i-a comunicat că mai rămâne. După care, în câteva minute a plecat. Atunci s-a amuzat de ce Dudca Dumitru era îmbrăcat în haine sport, împreună au mers la Trușeni la bar. S-au despărțit în jurul orelor 03.00; - declarațiile martorului Cazacu Sergiu potrivit cărora, la data de 07 aprilie 2009, a fost implicat în menținerea ordinii publice în oraș. S-a aflat în sectorul 15 Centru, până la orele 01.00. Apoi a primit comanda să meargă la Comisariatul de la s. Ciocana. Pe la orele 02.00, a fost telefonat de către șef, care i-a comunicat să ajungă la Comisariatul de la Buiucani, la care a ajuns la orele 03.00. Acolo i-au fost date indicații să se coboare în subsol pentru a lucra cu persoanele reținute. La comisariat s-a deplasat cu Pînzari și Bistrițchi. A declarat că a lucrat cu două persoane. Nu-și amintește dacă ar fi fost Munteanu una din ele. Fiecare lucra separat cu persoanele. Bistrițchi era în alt birou, separat de el. Ușile la birouri erau deschise. A cunoscut faptul că era un singur apărător. A văzut cum Bistrițchi a ieșit și a plecat la o colegă sus și a revenit peste 15-20 minute, în biroul său era calculator. Bistrițchi veni-se și a tapat la calculatorul său procesul-verbal de reținere. A declarat că, Bistrițchi a reținut trei persoane, pe care le-a audiat. După finisarea lucrului a întocmit raport pentru fiecare persoană. Careva strigăte nu a auzit. A declarat că atunci când a coborât în hol, a văzut câțiva colaboratori care aduceau oameni. În hol nu era nimeni când s-a coborât, deoarece se vedea bine, era lumină. A plecat după ce a finisat lucrul cu al doilea bănuit; - declarațiile martorului Vrăjitor Viorel, potrivit cărora la data de 07 aprilie spre 08 aprilie nu a fost în PMAN. Pe atunci ocupa funcția de șef interimar al secției de urmărire penală al IP Ciocana. În ziua dată a avut lecții la Departamentul UP. După lecții, la solicitarea comisarului Groza, i s-a spus ca împreună cu alți colaboratori să se deplaseze în Centru. A mai primit un transport să vină în Centru. Ulterior acest ordin a fost anulat. După orele 24.00, tot efectivul a fost retras la Comisariatul de la Ciocana, din str.Voluntarilor 3/1. De la comisariat toți au plecat la domiciliu. A declarat că Bistrițchi a fost în subordonarea sa. În acea zi l-a văzut și pe Bistrițchi în efectiv. A cunoscut că Bistrițchi s-a aflat cu tot efectivul. După orele 01.00, neajungând acasă, a primit un apel telefonic, referitor că la indicația lui Pocnea și Procuraturii Generale a fost emisă ordonanță de a delega 3 ofițeri experimental, pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală la CP s. Buiucani. A declarat că, i-a chemat pe Bistrițchi, Pînzari și Cazacu și i-a trimis la Buiucani. Prezența sa nu a fost obligatorie. Despre faptul cu ce s-au ocupat toți trei a aflat a doua zi dimineața. Ultimii i-au comunicat că au audiat persoane și careva incidente nu au fost. A mai declarat că la Ciocana persoane reținute pentru evenimentele date nu au fost, dar ulterior au fost inițiate cauze penale. La fel, instanța de apel a atestat că prezența în acțiunile inculpaților atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni este dovedită inclusiv și prin materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în procesul cercetării judecătorești din prima instanță și suplimentar în cadrul ședinței instanței de apel, și anume: 16 - plângerea părții vătămate Munteanu Andrei din 14.04.2009, prin care partea vătămată a solicitat tragerea la răspundere penală a colaboratorilor de poliție care l- au bătut pe data de 09.04.09 (f.d.15, vol. I); - procesul-verbal de reținere din 08.04.2009, prin care se confirmă reținerea lui Munteanu Andrei (f.d.26-27, vol. I); - încheierea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 10.04.2009, prin care a fost dispusă eliberarea mandatului de arestare în privința lui Munteanu Andrei (f.d.36, vol. I); - încheierea Judecătoriei Buiucani din 17.04.2009, prin care a fost înlocuită măsura preventivă în privința învinuitului Munteanu Andrei (f.d.37-38, vol. I); - raportul de examinare medico-legală nr.1589/D din 03 iunie 2009, prin care se confirmă că în privința lui Munteanu Andrei s-au constatat echimoze pe ambii omoplați, pe fesa dreaptă, pe față, brațul stâng, ambele coapse, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect dur contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care duc la dereglarea sănătății de scurtă durată, peste 6, dar nu mai mult de 21 zile și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale ușoare (f.d.42, vol. I); - foto-tabelul, prin care partea vătămată Munteanu Andrei indică intrarea în CP s. Buiucani, prin care a fost condus la data de 07.04.2009 (f.d.58, vol. I); - foto-tabelul, prin care partea vătămată indică turnichetul și scările prin care a fost condus (f.d.59, vol. I); - foto-tabelul, prin care partea vătămată indică coridorul prin care a fost condus la etajul doi (f.d. 61-63, vol. I); - foto-tabelul, prin care partea vătămată indică coridorul în care a stat în genunchi la 07 aprilie 2009 (f.d.64- 65, vol. I); - foto-tabelul, prin care partea vătămată indică biroul în care a fost maltratat, torturat (f.d.66-68, vol. I); - foto-tabelul, prin care partea vătămată a recunoscut biroul după petele de sânge (f.d.69-70, vol.I); - foto-tabelul, prin care partea vătămată indică locul în care a fost arestat și locul în care a primit lovituri (f.d.71-72, vol.I ); - foto-tabelul, prin care partea vătămată a recunoscut locul unde a stat în genunchi și oglinda din veceu (f.d.73, vol.I); - raportul de expertiză medico-legală nr.883/D din 28.04.2010, prin care se confirmă că în privința lui Munteanu Andrei s-au constatat echimoze pe ambii omoplați, pe fesa dreaptă, pe față, brațul stâng, ambele coapse, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect dur contondent, posibil în timpul și circumstanțelor indicate, care duc la dereglarea sănătății de scurtă durată, peste 6, 17 dar nu mai mult de 21 zile și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări corporale ușoare (f.d.78-79, vol. I); - sentința Judecătoriei Buiucani din 06 august 2009, prin care procesul penal de învinuire a lui Munteanu Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(1) Cod penal, a fost încetat cu liberarea lui Munteanu Andrei de răspundere penală cu tragerea la răspundere administrativă, acestuia fiindu-i stabilită sancțiunea administrativă - amenda în mărime de 100 u. c. (f.d. 88-89, vol. II); - decizia Curții de Apel Chișinău din 24.11.2009, prin care a fost admis recursul inculpatului Munteanu Andrei și casată sentință Judecătoriei Buiucani din 06 august 2009, cu trimiterea cauzei penale la rejudecare pe motivul examinării nefondate a cauzei în ordinea procedurii speciale a acordului de recunoaștere a vinovăției (f.d.90-92, vol. II); - sentința Judecătoriei Buiucani din 06.06.2011, judecător Plămădeală Gh., prin care Munteanu Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(1) CP, a fost achitat pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii incriminate cu reabilitarea deplină a acestuia (f.d. 110-113, vol. II); - decizia Curții de Apel Chișinău din 20.10.2011, prin care a fost admis recursul procurorului și casată sentință Judecătoriei Buiucani din 06 iunie 2011, cu trimiterea cauzei penale la rejudecare (f.d. 116-117, vol. II); - ordonanța procurorului din 02.03.2012, privind anularea ordonanței de scoatere de sub urmărire penală a lui Bistrițchi Petru emisă la 29.11.2010 și reluarea urmăririi penale (f.d. 125-126, vol. II); - raportul de examinare medico-legală nr. 1805 din 14 aprilie 2009, prin care se confirmă că în rezultatul examinării medico-legale a lui Munteanu Andrei, s-au depistat echimoze pe spate, brațul stâng, fesa dreaptă, ambele coapse, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect dur-contondent (f.d. 156-157, vol. II). Instanța de apel a menționat că fiecare probă a fost apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, potrivit art. 101 și 414 alin.(2) Cod de procedură penală. Totodată, instanța de apel a dat o nouă apreciere probelor administrate în cauză și a considerat ca fiind dovedită vinovăția inculpaților Dudca Dumitru și Bistrițchi Petru în săvârșirea infracțiunii constatate și anume art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, tortura, adică provocarea, în mod intenționat, a unei dureri și suferințe puternice fizice și psihice unei persoane, cu scopul de a obține de la această persoană informații și mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act în care era bănuită că l-a comis, de a intimida și de a face presiuni asupra ei, durere și suferință care a fost provocată de o persoana cu funcție de răspundere, acțiuni săvârșite de două persoane. 18 În același context, instanța de apel a conchis că motiv de recalificare a faptelor inculpaților Dudca Dumitru și Bistrițchii Petru în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal, prima instanță a reținut că nu au fost prezentate probe incontestabile precum că, inculpații ar fi acționat de comun acord, cu intenție și înțelegere prealabilă, avînd scopul bine determinat de a obține de la partea vătămată Munteanu Andrei recunoașterea vinovăției în comiterea jafului. Instanța de apel nu a acceptat poziția primei instanței, deoarece în cadrul cercetării judecătorești a constatat faptul că, la 08.04.2009, între orele 01:00 - 04:00, aflându-se în biroul nr.63 al CP s. Buiucani al CGP mun. Chișinău, amplasat în mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor 12, Bistrițchi Petru, continuându-și acțiunile sale criminale, în timp ce în biroul respectiv se mai aflau și alți colaboratori de poliție, care nu au fost posibil de identificat până la moment, a acceptat și și-a manifestat consimțământul expres și tacit asupra faptelor de maltratare întreprinse în privința lui Munteanu Andrei de către mai mulți polițiști. Tot în aceiași perioadă de timp, Bistrițchi Petru a admis prin consimțământul său expres și tacit ca în biroul nr. 63 din incinta CP s . Buiucani, mun. Chișinău, unde el efectua acțiuni de urmărire penală cu Munteanu Andrei, ca acesta să fie amenințat și intimidat de către inspectorul din cadrul secției poliției criminale, Dudca Dumitru prin aplicarea forței fizice în caz dacă numitul nu va recunoaște vina în comiterea infracțiunii de jaf din adiacentul sediului Parlamentului Republicii Moldova la 07.04.2009. De asemenea, Bistrițchi Petru și-a exprimat consimțământul expres și tacit asupra acțiunilor ilegale ale lui Dudca Dumitru, care fiind persoană cu funcție de răspundere, urmărind același scop, prin intimidare și presiuni fizice și psihice îl impunea pe Munteanu Andrei să se dezbrace de pantaloni, precum că pentru a întreține cu acesta un raport sexual pervers, iar ulterior i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și bastonul de cauciuc peste spate, torace, mâini și cap. Respectiv, Dudca Dumitru, la 08.04.2009, între orele 01:00 - 04:00, aflîndu- se în biroul nr. 63 al CP s. Buiucani al CGP mun. Chișinău, amplasat în mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor 12, în prezența și cu consimțământul tacit al ofițerului de urmărire penală din cadrul secției urmărire penală a CP s. Ciocana, mun. Chișinău, Bistrițchi Petru, care era inclus în grupul de urmărire penală în cauza nr.2009030330, pornită la 08.04.2009 de CP s. Buiucani, mun. Chișinău în baza art. 187 alin.(2), lit. d) din Codul penal, urmărind scopul de a obține de la Munteanu Andrei informații și mărturisiri, de a-l pedepsi pentru un act de care se bănuia că l-ar fi comis, de a-l intimida și a face presiuni asupra acestuia, l-a amenințat prin aplicarea forței fizice în caz dacă numitul nu va recunoaște vina în comiterea infracțiunii de jaf din adiacentul sediului Parlamentului Republicii Moldova la 07.04.2009. La fel, instanța de apel a conchis că nu poate fi acceptată poziția instanței precum că pentru calificarea acțiunilor inculpaților Dudca Dumitru și Bistrițchii 19 Petru ca faptă comisă de două sau mai multe persoane, este necesar existența cooperării între aceste persoane cu intenția de a săvârși în comun infracțiunea imputată. Or, în vederea calificării acțiunilor de tortură a inculpaților potrivit agravantei “de două sau mai multe persoane ” nu este nevoie participarea în comun a făptuitorilor la săvârșirea torturii, făptuitorii pot realiza simultan și integral latura obiectivă a infracțiunii, dar, la fel de posibil este ca făptuitorii să o realizeze succesiv și parțial. La caz, important este ca acești făptuitori să ia parte la săvârșirea, chiar și parțial, a infracțiunii de tortură. Este neîntemeiată poziția primei instanțe potrivit căreia circumstanța agravantă „de două sau mai multe persoane”, prevăzută de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, se aplică doar în cazurile în care infracțiunea e săvârșită în coautorat. În aceeași ordine de idei, instanța de apel a statuat că este semnificativ faptul că, lipsa sau prezența înțelegerii prealabile dintre făptuitori nu poate influența calificarea celor săvârșite în baza lit. c) alin. (3) art. 3091 Cod penal, dar această circumstanță poate fi luată în considerare la individualizarea pedepsei. Generalizând, instanța de apel a conchis că ambii inculpați, Dudca Dumitru și Bistrițchi Petru au avut la 08.04.2009, cu partea vătămată Munteanu Andrei tangențe legate de îndeplinirea obligațiilor de serviciu, aflîndu-se în incinta CP s. Buiucani, mun. Chișinău, fapt ce rezultă atît din declarațiile inculpaților, cît și din materialele cauzei examinate în cadrul ședinței instanței de apel. Astfel, nu contează faptul că pînă la săvârșirea infracțiunii incriminate, Dudca Dumitru și Bistrițchi Petru, nici nu erau cunoscuți, deoarece în momentul comiterii infracțiunii Bistrițchi Petru era inclus în grupul de urmărire penală în cauza nr.2009030330, pornită la 08.04.2009 de CP s. Buiucani, mun. Chișinău în baza art. 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, unde Dudca Dumitru, deținea funcția de inspector al secției poliției criminale și își îndeplinea atribuțiile de serviciu. Mai mult ca atît, infracțiunea dată a fost percepută de către partea vătămată Munteanu Andrei în calitate de infracțiune comisă în grup, deoarece pentru el determinant a fost pluralitatea faptică a făptuitorilor. Instanța de apel a concluzionat că probele prezentate și cercetate în cadrul ședinței instanței de apel, au confirmat vinovăția inculpaților Dudca Dumitru și Bistrițchi Petru în săvârșirea infracțiunii incriminate - art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, lipsind temeiuri pentru calificarea acțiunilor inculpaților în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților Dudca Dumitru și Bistrițchi Petru, instanța de apel s-a condus de prevederile articolelor 7, 61, 75 Cod penal. Ținând cont de circumstanțele cauzei enunțate, de persoana inculpaților, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpaților, a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins prin dispunerea pedepsei sub formă de închisoare cu executare, în cuantumul minim a sancțiunii 20 prevăzute de norma incriminată - 5 ani fiecăruia, cu aplicarea pedepsei complimentare - privarea de dreptul de a deține funcții de răspundere în organele publice pe termen de 4 ani fiecăruia.

Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2015, este atacată cu recurs ordinar de către: 6.1. Inculpatul Bistrițchi Petru, care indicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12 ) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe, invocînd că: - instanța de apel eronat a recalificat acțiunile lui Bistrițchi Petru și Dudca Dumitru, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal; - poziția expusă de instanța de apel este una contrară legii penale și anume a prevederilor art. 42 Cod penal și 43 alin. (6) Cod penal; - circumstanța agravantă „…de două sau mai multe persoane”, dacă nu se identifică cu instituția participației simple (coautoratul), are aceleași reglementări, astfel ambele persoane urmează să coopereze cel puțin parțial la latura obiectivă a infracțiunii de tortură. Deși în rechizitoriu și conținutul deciziei instanței de apel, nu se menționează nimic despre cooperarea lui Bistrițchi Petru și Dudca Dumitru, lipsesc și careva probe în acest sens. Aflarea în a același local nu se identifică cu cooperarea intenționată a acestora la comiterea infracțiunii; - instanța de apel a preluat formularea legală a scopului infracțiunii prevăzute de art. 3091 Cod penal, fără al identifica exact, în cazul ambilor inculpați, iar scopul descris în decizie nu este descris ca fiind unul comun, astfel lipsa unui scop comun al inculpaților combate vehement și posibilitatea aplicării prevederilor art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal. 6.2. Inculpatul Dudca Dumitru, care indicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată, invocînd că: - instanța de apel nu a soluționat în conformitate cu rigorile legii fondul cauzei și apelul și a adoptat o hotărîre care nu cuprinde motivele legale pe care se întemeiază soluția; - prin constatările și concluziile menționate în decizia instanței de apel, nu au fost oferite răspunsuri certe la chestiunile prevăzute de art. 385 Cod de procedură penală, iar partea discriptivă a deciziei nu corespunde dispozițiilor art. 394 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel nu s-a conformat acestor prevederi și a comis erori de drept; - din decizia contestată, rezultă că instanța de apel nu a prezentat argumente care ar combate poziția apărării, precum că s-au aflat în biroul nr. 63 a CP s. Buiucani între orele 01.00 și 04:00 din 08.04.2009, apreciind declarațiile inculpaților prin prisma prevederilor art. 100-101 Cod de procedură penală, instanța de apel le-a dat 21 o apreciere critică, sub acest aspect în opinia instanței de apel, aceste declarații nu coroborează cu faptele și împrejurările dovedite prin alte mijloace de probă și sunt combătute prin declarațiile martorilor Hlopețchi Igor, Vatovschi Alexandru, Rusu Denis, Maximenco Nicolae, Codrean Anatolie, Borș Vasile. Însă declarațiile acestor martori în opinia apărării sunt concludente și pertinente cauzei și indică univoc asupra alibiului lui Dudca Dumitru, precum că acesta fiind în incinta CP s. Buiucani, a primit indicația de la superiorii săi, ca în noaptea de 08 aprilie 2009, să plece acasă pînă a intra în serviciul de dimineață, de la orele 08.00. Astfel în jurul orelor 00:30, a plecat acasă în comuna Trușeni împreună cu consăteanul Borș Vitalie și cunoștința acestuia Maximenco Nicolae, unde toți trei au stat pînă la orele 03.00 într-un bar; - declarații care neagă posibilitatea comiterii infracțiunii de către Bistrițchi Petru, sunt declarațiile martorilor Cazacu Sergiu și Vrăjitor Viorel; - atît instanța de apel, cît și prima instanță au acceptat declarațiile a 8 martori care neagă categoric posibilitatea comiterii infracțiunii de către inculpați, acești martori fiind preîntîmpinați de răspundere penală în temeiul art. 312 Cod penal, aceste declarații fiind puse de rînd cu alte probe la baza condamnării inculpaților, astfel în acest aspect apare contradicția din motivarea deciziei și soluției de condamnare din dispozitivul deciziei instanței de apel contestate, ori nu pot fi puse la baza condamnării persoanei declarațiile martorilor care neagă prezența inculpaților la locul comiterii pretinsei infracțiuni în perioada de timp indicată de partea vătămată. Neclaritatea menționată duce la crearea unui confuz, ori motivarea soluției, claritatea acesteia, lipsa erorilor de fapt constatate de către instanță reprezintă garanțiile realizării dreptului la un proces echitabil, garantat de CEDO; - fără a reevalua (reaprecia) probele acuzării de către instanța de apel, veridicitatea soluției instanței de apel „se compromite”, reieșind din aceea că declarațiile martorilor Munteanu Ivan, Duminica Sergiu, Cebanenco Ruslan, care au invocat că au aflat despre maltratările lui Munteanu Andrei, din spusele acestuia, fără a fi martori oculari. În acest fel, martorii în cauză, nici nu au confirmat și nici nu cunosc faptul dacă inculpații Dudca Dumitru și Bistrițchi Petru, în timpul interogării din CP s. Buiucani, l-ar fi torturat pe partea vătămată; - instanța de apel selectiv a grupat probele pe caz, fiind redate în decizie eronat și confuz, ignorate ca conținut, neanalizate, neapreciate, ca urmare nefiind elucidate faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date. Probele adică declarațiile a 8 martori care susțin alibiul lui, care au fost cercetate în cadrul ședinței de judecată, au fost ignorate totalmente, nefiind analizate, apreciate și instanța de apel nu s-a expus asupra admiterii și nici respingerii acestora, contrar pevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală, adoptînd o hotărîre ilegală și neîntemeiată; - instanța de apel și-a bazat concluziile pe probe necercetate în ședința publică și neconsemnate în procesul verbal al acesteia, totodată, instanța de apel nu a 22 verificat toate probele examinate de prima instanță, care deși sunt incluse în procesul verbal al ședinței de judecată din instanța de fond și în sentință, nu se regăsesc și în procesul verbal al ședinței instanței de apel, cît și în decizia atacată. 6.3. Partea vătămată Munteanu Andrei, fără a indica nici un temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea decizie instanței de apel, cu menținerea sentinței, invocînd că: - prin menținerea sentinței va avea oportunitatea să-i fie achitate prejudiciile materiale și morale cauzate prin infracțiune, în caz contrar inculpații ar fi lipsiți de posibilitatea de a lucra, și a întreține familiile lor și a achita aceste prejudicii, iar solicităriile sale, fiind mai oportune atît pentru ei cît și pentru societate, deoarece inculpații au conștientizat pericolul acțiunii lor și se căiesc de cele comise.

La recursurile ordinare declarate de inculpații Bistrițchi Petru și Dudca Dumitru, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință procurorul Crijanovschi Serghei, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursurilor din considerentul că recurentul potrivit art. 430 Cod de procedură penală, este obligat să indice temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în cauză, care este eroarea de drept comisă de instanță, ce duce la casarea hotărârii. Astfel, recurenții solicită reaprecierea probelor, considerînd că au fost administrate contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiind comise încălcări de procedură. Din materialele cauzei rezultă că acțiunile efectuate sunt legale în cadrul dosarului penal și nu a fost admisă încălcarea anumitor prevederi ale legii procesual penale, ce ar fi condiționat comiterea unor erori grave de drept.

Judecînd recursurile ordinare în baza actelor din dosar, ținînd cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit constată, că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile din următoarele considerente. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecînd recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz se reține, că potrivit textului recursurilor declarate de recurenții Bistrițchi Petru și Dudca Dumitru, aceștia invocă temeiurile de recurs, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, și anume că „motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a 23 admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.” Totodată, Colegiul penal lărgit reține că partea vătămată Munteanu Andrei, în recursul său nu indică nici un temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă din textul recursului declarat de acesta, rezultă că acesta critică decizia instanței de apel în partea stabilirii pedepselor prea aspre inculpaților, temei ce se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1), pct. 10) Cod de procedură penală, sub aspectul că „s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”. Astfel, Colegiul penal lărgit raportînd aceste temeiuri invocate de recurenți la textul deciziei contestate, relevă că acestea nu se confirmă și că instanța de apel la judecarea apelului declarat de procuror, a respectat prevederile art. 412, 413, 414 Cod de procedură penală și corect și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la admiterea apelului, cu casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri. Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, celor cercetate în cadrul ședinței instanței de apel, ajungînd la concluzia că sentința atacată urmează a fi casată, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile inculpaților Bistrițchi Petru și Dudca Dumitru au fost încadrate corect în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (redacția Legii nr. 139 din 30.06.2005). 8.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de inculpatul Bistrițchi Petru: Cît privește motivele invocate de recurent, care cad sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, „ instanța de apel eronat a recalificat acțiunile lui Bistrițchi Petru și Dudca Dumitru, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal; poziția expusă de instanța de apel este una contrară legii penale și anume a prevederilor art. 42 Cod penal și 43 alin. (6) Cod penal; circumstanța agravantă „…de două sau mai multe persoane”, dacă nu se identifică cu instituția participației simple (coautoratul), are aceleași reglementări, astfel ambele persoane urmează să coopereze cel puțin parțial la latura obiectivă a infracțiunii de tortură. Deși în rechizitoriu și conținutul deciziei instanței de apel, nu se menționează nimic despre cooperarea lui Bistrițchi Petru și Dudca Dumitru, lipsesc și careva probe în acest sens. Aflarea în a același local nu se identifică cu cooperarea intenționată a acestora la comiterea infracțiunii; instanța de apel a preluat formularea legală a scopului infracțiunii prevăzute de art. 3091 Cod penal, fără al identifica exact, în cazul ambilor inculpați, iar scopul descris în decizie nu este descris ca fiind unul comun, astfel lipsa unui scop comun al inculpaților combate vehement și 24 posibilitatea aplicării prevederilor art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal”, Colegiul penal lărgit relevă, că din conținutul deciziei instanței de apel (f.d.260-262, vol. III), rezultă că instanța de apel corect a încadrat acțiunile inculpaților Bistrițchi Petru și Dudca Dumitru în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (în redacția legii nr. 139 din 30.06.2005), și corect a reținut că „contrar concluziei instanței fondului, se menționează că, tortura se consideră săvîșită de două sau mai multe persoane atît în cazul în care la comiterea infracțiunii au luat parte doi sau mai mulți coautori care s-au înțeles în prealabil despre săvîrșirea în comun a torturii, cît și în cazul în care la comiterea infracțiunii au participat în comun doi sau mai mulți coautori, în lipsa unei înțelegeri prealabile între ei”, or, din materialele cauzei penale, și anume din declarațiile părții vătămate date la urmărirea penală (f.d. 202-204, vol. I), care au fost consecvente și în prima instanță (f.d. 99-100, vol. III), unde acesta a declarat că „Bistrițchi scria la calculator, îl învinuia precum că a furat bunuri din Parlament, însă el le-a comunicat că nu a făcut nimic, a încercat să se revolte și a primit cîteva lovituri de la Bistrițchi. Bistrițchi î-l impunea să recunoască precum că a sustras bunuri, primea amenințări că nu va vedea lumina zilei, o să fie aruncat în iaz, nimeni nu va cunoaște unde este el și va fi închis pentru 7-10 ani. În tot acest timp îi aplicau lovituri. Dudca cu bastonul și cu pumnii î-l lovea în cap, umeri. A încercat să se apere, cădea jos. Dudca i-a dat o cîrpă ca să-și șteargă petele de sînge de pe pereți și de pe podea. A declarat că nu mai credea că mai are vre-o șansă, a semnat toate actele, i-au dat pantalonii în jos și i-a a întrebat ce este cu ei, îi ruga să-i dea pace. Pînă la urma a recunoscut ce i se incrimina”, rezultă expres că inculpații Bistrițchi Petru și Dudca Dumitru, fără o înțelegere prealabilă, au acționat în comun, avînd același scop, de a obține de la Munteanu Andrei informații și mărturisiri despre presupusele acțiuni ale acestuia în incinta Parlamentului Republicii Moldova la 07 aprilie 2009, avînd și scopul de al pedepsi pentru acest act în care era bănuit că l-a comis precum și de a-l intimida și a face presiuni asupra acestuia, au provocat durere și suferință fizică și psihică ultimului, care în momentul săvîrșii infracțiunii de către inculpați, a perceput că infracțiunea îndreptată împotriva sa, este comisă în grup, iar argumentele instanței de apel în privința acestui aspect, sunt acceptate și însușite de către instanța de recurs, ori temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestora nu se identifică. În acest sens, Colegiul penal lărgit statuează că pentru ca infracțiunea de tortură să fie calificată în baza agravantei prevăzute de lit. c) alin. (3) art. 3091 Cod penal, „de două sau mai multe persoane”, nu este necesară prezența obligatorie a înțelegerii prealabile între făptuitori la comiterea faptei, deoarece legătura subiectivă dintre aceștia poate interveni înainte sau după cum a fost constatat just de către instanța de apel în speța dată, în timpul executării acțiunii ilegale, cînd persoanele 25 acționează simultan, cu același scop, iar urmările prejudiciabile sunt prevăzute sau acceptate de fiecare dintre ei. 8.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de inculpatul Dudca Dumitru: Astfel, în privința temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectul că „motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”, Colegiul penal lărgit reține că în urma examinării materialelor cauzei nu s-au identificat careva circumstanțe care ar cădea sub incidența acestui temei și ar constitui temei de casare, iar acesta este unul neîntemeiat. În acest sens, cît privește alegațiile recurentului, care cad sub incidența acestui temei, precum că „instanța de apel nu a soluționat în conformitate cu rigorile legii fondul cauzei și apelul și a adoptat o hotărîre care nu cuprinde motivele legale pe care se întemeiază soluția; prin constatările și concluziile menționate în decizia instanței de apel, nu au fost oferite răspunsuri certe la chestiunile prevăzute de art. 385 Cod de procedură penală, iar partea discriptivă a deciziei nu corespunde dispozițiilor art. 394 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel nu s-a conformat acestor prevederi și a comis erori de drept”, Colegiul penal lărgit atestă că sunt declarative, deoarece recurentul nu indică sub ce aspect instanța de apel nu a soluționat fondul cauzei, sau care chestiuni prevăzute de art.385, 394 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel nu le-a respectat la adoptarea soluției în speța dată, or din conținutul deciziei instanței de apel, rezultă că au fost respectate toate aceste criterii contestate de recurent, pronunțînd o decizie corectă, legală și întemeiată, conform cerințelor prevăzute de art. 415 - 417 Cod de procedură penală. La fel, recurentul mai invocă că „din decizia contestată, rezultă că instanța de apel nu a prezentat argumente care ar combate poziția apărării, precum că s-au aflat în biroul nr. 63 a CP s. Buiucani între orele 01.00 și 04:00 din 08.04.2009, apreciind declarațiile inculpaților prin prisma prevederilor art. 100-101 Cod de procedură penală, instanța de apel le-a dat o apreciere critică, sub acest aspect în opinia instanței de apel, aceste declarații nu coroborează cu faptele și împrejurările dovedite prin alte mijloace de probă și sunt combătute prin declarațiile martorilor Hlopețchi Igor, Vatovschi Alexandru, Rusu Denis, Maximenco Nicolae, Codrean Anatolie, Borș Vasile. Însă declarațiile acestor martori în opinia apărării sunt concludente și pertinente cauzei și indică univoc asupra alibiului lui Dudca Dumitru, precum că acesta fiind în incinta CP s. Buiucani, a primit indicația de la superiorii săi, ca în noaptea de 08 aprilie 2009, să plece acasă pînă a intra în serviciul de dimineață, de la orele 08.00. Astfel în jurul orelor 00:30, a plecat acasă în comuna Trușeni împreună cu consăteanul Borș Vitalie și cunoștința acestuia 26 Maximenco Nicolae, unde toți trei au stat pînă la orele 03.00 într-un bar; declarații care neagă posibilitatea comiterii infracțiunii de către Bistrițchi Petru, sunt declarațiile martorilor Cazacu Sergiu și Vrăjitor Viorel; atît instanța de apel, cît și prima instanță au acceptat declarațiile a 8 martori care neagă categoric posibilitatea comiterii infracțiunii de către inculpați, acești martori fiind preîntîmpinați de răspundere penală în temeiul art. 312 Cod penal, aceste declarații fiind puse de rînd cu alte probe la baza condamnării inculpaților, astfel în acest aspect apare contradicția din motivarea deciziei și soluției de condamnare din dispozitivul deciziei instanței de apel contestate, ori nu pot fi puse la baza condamnării persoanei declarațiile martorilor care neagă prezența inculpaților la locul comiterii pretinsei infracțiuni în perioada de timp indicată de partea vătămată. Neclaritatea menționată duce la crearea unui confuz, ori motivarea soluției, claritatea acesteia, lipsa erorilor de fapt constatate de către instanță reprezintă garanțiile realizării dreptului la un proces echitabil, garantat de CEDO; instanța de apel selectiv a grupat probele pe caz, fiind redate în decizie eronat și confuz, ignorate ca conținut, neanalizate, neapreciate, ca urmare nefiind elucidate faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date. Probele adică declarațiile a 8 martori care susțin alibiul inculpaților, care au fost cercetate în cadrul ședinței de judecată, au fost ignorate totalmente, nefiind analizate, apreciate și instanța de apel nu s-a expus asupra admiterii și nici respingerii acestora, contrar pevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală, adoptînd o hotărîre ilegală și neîntemeiată”, Colegiul penal lărgit reține că aceste motive sunt neîntemeiate și constituie opinia subiectivă a recurentului, or atît prima instanță în sentință (f.d.203, vol. II), cît și instanța de apel în decizia sa (f.d. 250, 251, 258, 259, vol. III), corect au constatat că vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii de tortură, este confirmată prin declarațiile părții vătămate, care au fost consecutive atît la faza urmăririi penale (f.d.202-204, vol. I), atît și în cadrul primei instanțe (f.d.99-100, vol. III), fiind susținute și în cadrul proceselor verbale de confruntare cu inculpații (f.d.185-190, vol. I), (f.d. 145-153, vol. II), precum și de raportul de expertiză medicol legală nr. 883/D din 28 aprilie 2010, prin care a fost confirmată prezența leziunilor corporale la partea vătămată Munteanu Andrei (f.d.78-79, vol. I), care în coroborare cu celelalte probe administrate la cauza penală, cercetate în prima instanță, verificate și în instanța de apel, descrise în pct. 5 a prezentei decizii, prin prisma prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, cu excepția acelor 8 martori invocați de recurent, care sunt apreciate critic de instanța de recurs, deoarece aceste persoane fiind prieteni sau colegi de serviciu a inculpaților, nu au dat declarații esențiale pentru a elucida toate circumstanțele cauzei, or, însuși inculpatul Bistrițchi Petru fiind audiat în prima instanță (f.d. 149-151, vol. II), a declarat că l-a audiat pe 27 partea vătămată Munteanu Andrei, precum și inculpatul Dudca Dumitru (144-145, vol.II), a declarat că el a fost acel care l-a preluat pe partea vătămată Munteanu Andrei și l-a condus în comisariat, fapt ce confirmă că ambii inculpați au avut tangențe cu partea vătămată Munteanu Andrei în perioada de timp în care a fost comisă infracțiunea, iar restul probelor la care s-a făcut referire anterior, au demonstrat incontestabil vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, totodată, instanța de recurs menționează că obiect al examinării de către instanța de apel, în rezultatul apelului depus de partea acuzării, a fost doar încadrarea juridică a faptei și pedeapsa aplicată inculpaților de către prima instanță, în lipsa unui apel depus de partea apărării în sensul contestării vinovăției inculpaților pe art. 3091 alin. (1) Cod penal, constatată prin sentința primei instanțe. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit reține, că prin decizia sa, instanța de apel a modificat corect doar încadrarea juridică a infracțiunii descrise în rechizitoriu, precum și a stabilit corect pedepsele ce urmează a fi executate de inculpați conform jurisprudenței CEDO (hotărârile Roșca Valeriu și Nicolae vs Republica Moldova din 20.10.2009 și Pădureț vs. Republica Moldova din 05.01.2010), prin ce just a înrăutățit situația inculpaților la apelul părții acuzării, or din materialele cauzei rezultă că sentința primei instanțe prin care a fost constatată vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (1) Cod penal, nu a fost atacată cu apel de către partea apărării, fapt prin care se denotă că, partea apărării formal a pierdut dreptul de a o contesta în această parte, iar conform prevederilor 420 alin. (4) Cod de procedură penală, partea apărării în prezent are dreptul să conteste această decizie numai în partea stabilirii pedepsei și reîncadrării faptei în alta mai gravă, nu și vinovăția, încadrarea pe art. 3091 alin. (1) Cod penal. Recurentul mai invocă că „fără a reevalua (reaprecia) probele acuzării de către instanța de apel, veridicitatea soluției instanței de apel „se compromite”, reieșind din aceea că declarațiile martorilor Munteanu Ivan, Duminica Sergiu, Cebanenco Ruslan, care au invocat că au aflat despre maltratările lui Munteanu Andrei, din spusele acestuia, fără a fi martori oculari. În acest fel, martorii în cauză, nici nu au confirmat și nici nu cunosc faptul dacă inculpații Dudca Dumitru și Bistrițchi Petru, în timpul interogării din CP s. Buiucani, l-ar fi torturat pe partea vătămată”, astfel în privința acestui motiv, Colegiul penal lărgit menționează că nu poate fi acceptat, or din declarațiile martorilor Munteanu Ivan (f.d. 102-104, vol. III) și Duminica Sergiu (f.d.123, vol. III), rezultă că sunt martori indirecți ce confirmă declarațiile părții vătămate Munteanu Andrei, iar martorul Cebanenco Ruslan (f.d. 129-130, vol. III), care a declarat că a fost prezent în coridorul de lîngă biroul unde a fost torturat partea vătămată Munteanu Andrei, și a auzit strigătele ce vineau din acest birou și cînd asupra părții vătămate au fost aplicate acte de tortură, este martor 28 ocular. Astfel, se indică că acești martori fiind audiați în ședința de judecată a primei instanțe, au depus declarații sub jurămînt și au fost preîntîmpinați de răspunderea penală pentru declarații mincinoase conform art. 312 Cod penal, fiind respectată procedura de audiere a martorilor, prevăzută de art. 370 Cod de procedură penală, iar temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor declarații nu au fost depistate, deși declarațiile martorilor Munteanu Ivan și Duminică Sergiu constituie probe indirecte, iar declarațiile martorului Cebanenco Ruslan sunt o probă directă, toate trei au fost confirmate prin coroborare cu restul probelor directe administrate la cauza penală și anume, declarațiile părții vătămate Munteanu Andrei (f.d. 99-100, vol. III) și raportul de expertiză medico-legală nr. 883/D din 28 aprilie 2010, în privința lui Munteanu Andrei (f.d. 42, vol. I). În privința motivului invocat de recurent, precum că „instanța de apel și-a bazat concluziile pe probe necercetate în ședința publică și neconsemnate în procesul verbal al acesteia, totodată, instanța de apel nu a verificat toate probele examinate de prima instanță, care deși sunt incluse în procesul verbal al ședinței de judecată din instanța de fond și în sentință, nu se regăsesc și în procesul verbal al ședinței instanței de apel, cît și în decizia atacată.”, Colegiul penal lărgit conchide că este unul declarativ și nu corespunde cu datele prezente în materialele cauzei, or din conținutul procesului verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 232- 233, vol. III), rezultă că toate probele pe care instanța de apel și-a întemeiat soluția au fost verificate de către instanța de apel, acestora fiind date citirii cu consemnarea în conținutul procesului verbal, conform prevederilor art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală, fără a fi comise careva erori sub acest aspect. La fel, Colegiul penal lărgit mai menționează că CtEDO, în hotărîrea sa din cauza Corsacov vs. Republica Moldova din 4 aprilie 2006 în pct. 55, a statuat că atunci când unei persoane îi sunt cauzate leziuni corporale, în timp ce ea se află în detenție sau sub un alt control al poliției, orice astfel de leziune va crea o puternică prezumție că acea persoană a fost supusă maltratării (a se vedea Bursuc v. Romania, nr. 42066/98, § 80, 12 octombrie 2004). 8.3. Cu referire la recursul ordinar declarat de partea vătămată Munteanu Andrei: Deși recurentul nu a indicat nici un temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, din textul recursului declarat de ultimul, rezultă că acesta contestă decizia instanței de apel sub aspectul individualizării pedepselor penale prea aspre aplicate inculpaților. În acest sens, în privința motivului invocat de recurent, precum că „prin menținerea sentinței va avea oportunitatea să-i fie achitate prejudiciile materiale și morale cauzate prin infracțiune, în caz contrar inculpații ar fi lipsiți de posibilitatea de a lucra, și a întreține familiile lor și a achita aceste prejudicii, iar solicităriile 29 sale, fiind mai oportune atît pentru ei cît și pentru societate, deoarece inculpații au conștientizat pericolul acțiunii lor și se căiesc de cele comise”, Colegiul penal lărgit atestă că nu-l poate accepta, or în urma examinării materialelor cauzei constată că nu s-au identificat careva circumstanțe care ar constitui temei de casare a deciziei instanței de apel în partea stabilirii pedepsei inculpaților, astfel partea vătămată Munteanu Andrei și-a expus retrăirile sale privind pedeapsa și recuperarea daunelor lui, dar instanța de apel la aplicarea pedepselor inculpaților a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și de practica CEDO, mai ținând cont de circumstanțele cauzei enunțate, de persoana inculpaților, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpaților și în rezultat a aplicat pedepse echitabile inculpaților.

În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărîrea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmînd a fi menținută, iar recursurile declarate sunt inadmisibil fiind neîntemeiate.

Conducîndu-se de art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către inculpații Bistrițchi Petru, Dudca Dumitru și partea vătămată Munteanu Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2015, în cauza penală privindu-i pe Bistrițchi Petru Ștefan și Dudca Dumitru Simion, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 16 iunie 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin Toma Nadejda Moraru Petru 30