1ra-578/2016 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-578/2016 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-578/2016

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

11 mai 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir și Alerguș Constantin,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către partea

vătămată Mărgineanu Teodor, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2015, în cauza penală privindu-i pe

Ionița Dan Pavel, născut la 15 aprilie 1990, originar

domiciliat în or. Strășeni, str. V. Cupcea, 49;

Ionița Petru Pavel, născut la 01 mai 1993, originar și

domiciliat în or. Strășeni, str. V. Cupcea, 49.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Ionița Petru Pavel au fost condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-

le stabilită pedeapsa, sub formă de amendă în cuantum de 500 unități convenționale,

ceea ce constituie 10000 (zece mii) lei, fiecăruia.

A fost admisă parțial acțiunea civilă și s-a încasat în mod solidar din contul lui Ionița

Dan Pavel și Ionița Petru Pavel în beneficiul lui Teodor Mărgineanu suma de 3546,14

lei ca prejudiciu material și cheltuieli de judecată; precum și a cîte 400 lei din contul lui

Ionița Dan Pavel și Ionița Pentru Pavel în beneficiul lui Mărgineanu Teodor ca

prejudiciu moral.

Pavel și Ionița Petru Pavel cu încă 2 persoane necunoscute, la data de 28 octombrie

1

2013, aproximativ la ora 00:30, aflîndu-se în centrul or. Strășeni, în nemijlocita

apropiere a Casei de Cultură, situată pe adresa or. Strășeni, str. Ștefan cel Mare, 70, unde

era sărbătorit hramul orașului Strășeni, avînd scopul săvîrșirii unui act de huliganism,

au inițiat o ceartă cu partea vătămată Mărgineanu Teodor, numindu-l pe ultimul cu

cuvinte necenzurate, după care încălcînd intenționat ordinea publică, însoțită de

aplicarea violenței, fără careva motive, inculpații Ionița Dan și Ionița Petru i-au aplicat

multiple lovituri cu pumnii în regiunea capului părții vătămate Mărgineanu Teodor,

astfel exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, acțiuni care prin conținutul

lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. În rezultatul loviturilor aplicate părții

vătămate Mărgineanu Teodor, i-a fost cauzată TACC, comoție cerebrală, echimoze

suborbitale bilateral, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 275 din

07.12.2013, se califică ca vătămări corporale ușoare, care duc la dereglarea sănătății

pînă la 21 zile.

Aceste acțiuni ale inculpaților Ionița Dan Pavel și Ionița Petru Pavel au fost încadrate

în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal ca huliganism, adică - acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită săvârșită de mai multe persoane.

- procurorul Cotun Alexandra, prin care invocînd blândețea pedepsei, a indicat că

prima instanță incorect a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă în privința

inculpaților, deoarece ultimii intenționat au comis acțiunile huliganice asupra părții

vătămate, cauzîndu-i acestuia leziuni corporale, însă în cazul în care aceste acțiuni nu

erau stopate de către persoanele care au intervenit în conflict pentru a calma persoanele

implicate în conflictul dat, acestea puteau avea consecințe mult mai grave.

În motivarea cererii de apel procurorul a mai invocat că prin pedeapsa aplicată de

către instanța de judecată nu a fost realizat scopul legii penale, deoarece în temeiul

circumstanțelor menționate supra nu poate fi vorba de careva corectare a lui Ionița Dan

și Ionița Petru, fără a fi supuși răspunderii penale în conformitate cu sancțiunea

prevăzută la articolul dat, cu închisoare, fiind aplicate prevederile art.90 Cod penal.

Apelantul a solicitat admiterea apelului, cu casarea sentinței în partea stabilirii

pedepsei și aplicarea în privința inculpaților a pedepsei sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani fiecăruia, iar în baza art.90 Cod penal a suspenda condiționat executarea

pedepsei pe termen de probă de 4 ani.

- partea vătămată Mărgineanu Teodor, care a contestat sentința în partea stabilirii

pedepsei și în latura civilă, a solicitat aplicarea în privința inculpaților a pedepsei sub

formă de închisoare și cu încasarea prejudiciului moral solicitat în acțiunea civilă.

- avocatul Radu Sergiu în numele inculpaților Ionița Dan și Ionița Petru, a indicat

că cauza s-a diferit justiției cu grave încălcări procesuale nu a fost determinat corect și

,

concret timpul comiterii infracțiunii scopul urmărit de Mărginean Teodor este de a

,

2

obține venituri necuvenite sub formă de despăgubiri de la frații Ioniță, care au o stare

materială bună.

Conflictul a fost provocat de către partea vătămată, nu este dovedit scopul de a săvîrși

huliganism și a fost confirmat că inculpații n-au avut intenția de a încălca ordinea

publică și această intenție este inventată de procuror.

Avocatul Sergiu Radu a indicat că inculpații au dovedit că ei s-au apărat și în primul

rînd onoarea și demnitatea, nici vădita lipsă de respect față de societate nu a existat și

nu a fost dovedită. Martorul Șoitu N. este prieten cu Mărginean T. și declarațiile lui sunt

subiective, trebuie apreciate critic, nu există nici o probă pertinentă, obiectivă și

convingătoare, care să confirme învinuirile aduse. A mai menționat apelantul că cauza

dată este bazată pe presupuneri, dar nu pe probe dobindite legal.

apelurile declarate de către procurorul Cotun Alexandra, partea vătămată Mărgineanu

Teodor, avocatul Sergiu Radu în numele inculpaților Ionița Dan și Ionița Petru au fost

respinse, ca nefondate, cu menținerea hotărîrii atacate.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, criticile cu privire la

aprecierea probelor invocate de avocatul Sergiu Radu în numele inculpaților Ionița Dan

și Ionița Petru, în sensul nevinovăției inculpaților, nu sînt argumentate.

Din conținutul apelului nu se desprinde vre-un motiv de natură juridică capabil să

influențeze soluția procesului penal, deoarece nu se referă la cazul în care ar rezulta

încălcarea esențială a legii, soldată cu achitarea inculpaților.

Apelantul și-a întemeiat cerințele cu privire la aprecierea probelor administrate în

cauză, dar, după cum rezultă din conținutul sentinței, prima instanță s-a ocupat în mod

judicios cu această activitate, acordînd deplină eficiență prevederilor articolului 101 Cod

de procedură penală.

Instanța de apel, uzînd de dreptul de a verifica legalitatea și temeinicia sentinței

atacate, prin efectuarea atât a unei aprecieri proprii asupra veridicității fiecărui mijloc

de probă în parte, cît și a unei aprecieri de ansamblu a concluziei finale dedusă din

totalitatea probelor administrate, și-a format o convingere intimă, proprie cu privire la

starea de fapt și de drept, similară cu cea constatată de prima instanță cu privire la

existența infracțiunii, la vinovăția inculpaților, la calificarea faptei reținute în sarcina

inculpaților, la pedeapsa aplicată inculpaților.

În cadrul ședinței primei instanțe, inculpații Ionița Dan și Ionița Petru nu au

recunoscut vina, pledînd nevinovați.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpați, instanța de apel a apreciat-o ca o

metodă de apărare și un drept al acestora de a nu se auto incrimina or, persoana care pe

parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărită penal

pentru depunerea declarațiilor intenționat false, decât în cazurile expres prevăzute de

legea procesual penală.

Deși nu recunosc vina, vinovăția inculpaților Ionița Dan și Ionița Petru în săvârșirea

3

infracțiunii incriminate se dovedește pe deplin atît prin: declarațiile părții vătămate

Mărgineanu Teodor, declarațiile martorului Șoitu Nicolae, declarațiile martorului Șargo

Mihaela, declarațiile martorului Popovschi Dan, declarațiile martorului Sîrcu Ana,

declarațiile martorului Canțer Mihaela, declarațiile martorului Severin Silviu,

declarațiile martorului Pereu Stela, declarațiile martorului Adam (Gurulea) Victoria,

care sunt probe pertinente, concludente, utile și veridice, cît și prin probele scrise,

acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în procesul cercetării judecătorești și

suplimentar în cadrul ședinței instanței de apel :

- proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 12.11.2013, prin care

partea vătămată Mărgineanu Teodor a recunoscut persoana cu nr. 1 ca fiind Ionița Dan,

care 1-a bătut fără careva motive cu pumnii peste diferite părți ale corpului (f.d. 34,

vol.I);

- proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 12.11.2013, prin care

partea vătămată Mărgineanu Teodor a recunoscut persoana cu nr. 5 ca fiind Ionița Petru,

care la bătut fără careva motive cu pumnii peste diferite părți ale corpului (f.d. 36, vol.I);

- proces-verbal de ridicare din 12.11.2013 de la Mărgineanu Teodor a două clișee

renghenologice pe numele Mărgineanu Teodor și copia certificatelor (chitanțelor)

pentru cheltuieli și 4 fotografii (f.d. 39-42, vol.I);

- proces-verbal de ridicare din 12.11.2013 de la Mărgineanu Teodor a cărții medicale

ambulatorie pe numele său, extrasul din foaia de observație nr.6616, copia chitanței din

11.11.2013 (f.d. 43-51, vol.I);

- proces-verbal de recunoaștere după fotografie din 12.11.2013, prin care Șoitu

Nicolae a recunoscut persoana din fotografia nr. 1 că este Ionița Dan care la 28.10.2013

la orele 00:00-01:00 l-a lovit pe Mărgineanu Teodor de mai multe ori cu pumnii și

picioarele (f.d. 61, vol.I);

- proces-verbal de recunoaștere după fotografie din 12.11.2013, prin care Șoitu

Nicolae a recunoscut persoana din fotografia nr.5 că este Ionița Petru care la 28.10.2013

la orele 00:00-01:00 l-a lovit pe Mărgineanu Teodor o dată cu piciorul (f.d. 63, vol.I);

- proces-verbal de recunoaștere după fotografie din 20.11.2013, prin care Pereu Stela

a recunoscut persoana din fotografia nr.l că este Ionița Dan care la 28.10.2013 la orele

00:00-01:00 1-a lovit pe Mărgineanu Teodor cu pumnii pe diferite părți ale corpului (f.d.

72, vol.I);

- proces-verbal de recunoaștere după fotografie din 20.11.2013, prin care Pereu Stela

a recunoscut persoana din fotografia nr.5 că este Ionița Petru, care la 28.10.2013 la orele

00:00-01:00 1-a lovit pe Mărgineanu Teodor cu pumnii pe diferite părți ale corpului (f.d.

74, vol.I);

- proces-verbal de recunoaștere după fotografie din 20.11.2013, prin care Șargo

Mihaela a recunoscut persoana din fotografia nr.l că este Ionița Dan, care la 28.10.2013

la orele 00:00-01:00 1-a lovit pe Mărgineanu Teodor cu pumnii pe diferite părți ale

corpului (f.d. 77, vol.I);

4

- proces-verbal de recunoaștere după fotografie din 20.11.2013, prin care Șargo

Mihaela a recunoscut persoana din fotografia-nr.5 că este Ionița Petru, care la

28.10.2013 la orele 00:00-01:00 1-a lovit pe Mărgineanu Teodor cu pumnii pe diferite

părți ale corpului (f.d. 79, vol.I);

- proces-verbal de recunoaștere după fotografie din 28.11.2013, prin care Șargo

Mihaela a recunoscut persoana din fotografia nr.4 că este Severin Silviu, care la

28.10.2013 la orele 00:00-01:00 a fost prezent în momentul bătăii, însă nu a fost implicat

(f.d. 81, vol.I);

-proces-verbal de recunoaștere după fotografie din 21.11.2013, prin care Popovschi

Dan a recunoscut persoana din fotografia nr.5 că este Ionița Petru, care la 28.10.2013

orele 00:00-01:00 a început să vorbească brutal cu Mărgineanu Teodor, însă nu a

observat ce făcea el cînd s-a început bătaia (f.d. 90, vol.I);

- proces-verbal de recunoaștere după fotografie din 21.11.2013, prin care Popovschi

Dan a recunoscut persoana din fotografia nr.l că este Ionița Dan, care la 28.10.2013 la

orele 00:00-01:00 fără nici un motiv 1-a lovit cu pumnii pe Mărgineanu Teodor (f.d. 92,

vol.I);

- proces-verbal de recunoaștere după fotografie din 28.11.2013. prin care Popovschi

Dan a recunoscut persoana din fotografia nr.4 că este Silviu, familia căruia nu o

cunoaște, și care nu a fost implicat în bătaia dată, el numai privea la ceea ce se întâmplă

(f.d. 94, vol.I);

- proces-verbal de confruntare din 27.11.2013, între martorul Sîrcu Ana Ion și

partea vătămată Mărgineanu Teodor (f.d. 100, vol.1);

- proces-verbal de confruntare din 27.11.2013, între martorul Sîrcu Ana Ion și

partea vătămată Șoitu Nicolae Gheorghi (f.d. 101, vol.I);

- proces-verbal de confruntare din 27.11.2013, între martorul Sîrcu Ana Ion și

martorul Pereu Stela Fiodor (f.d. 102, vol.1);

- proces-verbal de confruntare din 27.11.2013, între bănuitul Ionița Dan Pavel și

partea vătămată Mărgineanu Teodor Veaceslav (f.d. 141, vol.I);

- proces-verbal de confruntare din 27.11.2013,între bănuitul Ionița Dan Pavel și

partea vătămată Șoitu Nicolae Gheorghi (f.d. 143, vol.1);

- proces-verbal de confruntare din 27.11.2013, între bănuitul Ionița Dan Pavel și

martorul Pereu Stela Fiodor (f.d. 144, vol.1);

- proces-verbal de confruntare din 27.11.2013, între bănuitul Ionița Petru Pavel și

partea vătămată Mărgineanu Teodor Veaceslav (f.d. 161, vol.I);

- proces-verbal de confruntare din 27.11.2013, între bănuitul Ionița Petru Pavel și

partea vătămată Șoitu Nicolae Gheorghi (f.d. 162, vol.I);

- proces-verbal de confruntare din 27.11.2013, între bănuitul Ionița Petru Pavel și

martorul Pereu Stela Fiodor (f.d. 163, vol.1);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 275 din 07.12.2013, prin care la

Mărgineanu Teodor s-au constatat TACC, comoție cerebrală, echimoze suborbitale

5

bilateral - care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contodent, posibil în

timpul și circumstanțele indicate, care duce la dereglarea sănătății pînă la 21 zile și se

califică ca vătămări corporale ușoare (f.d. 108, vol.I).

Astfel, instanța de apel a constatat că aceste probe sînt pertinente, concludente și

veridice, iar în ansamblu coroborează între ele, se completează unele pe altele, nu trezesc

nici o îndoială și dovedesc cert că inculpații Ionița Dan și Ionița Petru au comis

infracțiunea imputată, prevăzută de art. 287 alin. (2) lit.b) Cod penal.

Simpla afirmatie a unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de

probă, nu poate fi acceptată ca adevăr, iar modalitatea de apărare utilizată de inculpați,

respectiv negarea realității evidente, nu poate influența convingerea bazată pe probe

veridice și pertinente.

Or, prima instanță corect a constatat că, nici unul din inculpați nu neagă faptul că a

avut loc un conflict cu partea vătămată Mărgineanu Teodor, însă faptul că în viziunea

lor anume partea vătămată este inițiatorul conflictului este irelevant la aprecierea

vinovăției, fiind o circumstanță care influențează doar la individualizarea pedepsei.

Referitor la argumentul avocatului precum că în acțiunile inculpaților lipsesc

elementele laturii obiective a infracțiunii încriminate, instanța de apel a menționat că

încălcarea grosolană a ordinii publice, rezultă din acțiunile deliberate ale inculpaților

care au fost însotite de aplicarea violenței asupra părții vătămate Mărgineanu Teodor,

fapt confirmat inclusiv prin raportul de expertiză medico- legală nr. 275 din 07.12.2013,

prin care la partea vătămată s-au constatat vătămări corporale ușoare, ceea ce a afectat,

grație obrăzniciei deosebite a inculpaților, buna desfășurare a sărbătorii hramului

orașului Strășeni și a perturbat liniștea majorității persoanelor ce sărbătoreau sărbătoarea

hramului orașului Strășeni.

Nu a putut fi reținut nici argumentul avocatului privind lipsa laturii subiective în

acțiunile inculpaților, că inculpații nu au avut intenția de a încălca ordinea publică or, s-

au constatat cu certitudine motivele huliganice ale inculpaților, inculpații menționând

că careva relații conflictuale cu partea vătămată nu au avut pînă la incident.

Criticile cu privire la aprecierea probelor efectuată de instanța de judecată, exprimă

opinia subiectivă a apelantului, care nu are suport legal și temeinic, în sensul de a da o

nouă apreciere probelor puse la baza condamnării inculpaților Ionița Dan și Ionița Petru,

în vederea achitării acestora.

Astfel că, instanța de apel a concluzionat că prima instanță a ajuns în mod justificat

la concluzia că în baza probelor pertinente, utile, veridice și concludente acumulate,

vina inculpaților Ionița Dan și Ionița Petru în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (2) lit. (b) Cod penal a fost demonstrată cu certitudine.

Față de lucrul judecat de primă instanță, instanța de apel a constatat că motivarea

amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere

a probelor prezentate de părți în raport cu faptele reținute în sarcina inculpaților, astfel

fiind în corespundere cu exigențele art.6 din CEDO.

6

Instanța de apel nu a avut temei de a interveni în sentința primei instanțe nici în partea

stabilirii pedepsei inculpaților, după cum solicită procurorul și partea vătămată, or la

stabiliiea categoriei și termenului pedepsei a fost acordată deplină eficiență prevederilor

art. 7, 61, 75 Cod penal.

Criticele formulate de procurorul apelant prin care se susține că instanța de fond la

stabilirea pedepsei inculpaților a ignorat prevederile art. 61, 75 Cod penal instanța de

apel le-a considerat nefondate or, prima instanță le-a dat o motivare corespunzătoare,

argumentată și pe larg expusă, și sentința întru totul corespunde prevederilor art. 394

alin. (2) Cod de procedură penală, soluție, pe care instanța de apel și-a însușit-o pe

deplin, și a cărei reluare nu s-a mai impus.

Instanța de apel a constatat că elementele legate de fapta comisă și de persoana

inculpaților au fost pe deplin valorificate în procesul de individualizare a sancțiunii

penale stabilite, luând în considerație gradul pericolului social al infracțiunilor comise,

că infracțiunea imputată inculpaților face parte din categoria celor mai puțin grave, de

personalitatea inculpaților care se caracterizează pozitiv la locul de trai, anterior nu au

fost judecați, nu s-a constatat prezența în acțiunile lor a unui cinism deosebit așa cum a

fost trimis rechizitoriul în judecată, de circumstanța atenuantă: săvîrșirea pentru prima

dată a unei infracțiuni mai puțin grave, de lipsa circumstanțelor agravante, dar și de

comportamentul provocator al părții vătămate, astfel fiind respectate în integritate

dispozițiile art. 7, 61, 75 Cod penal.

Toate aspectele expuse, au justificat aplicarea pedepsei nonprivative de libertate sub

formă de amendă și contrar solicitării procurorului și a părții vătămate, instanța de apel

a apreciat că nu se impune reconsiderarea pedepsei aplicate sub aspectul modificării

categoriei acesteia, de vreme ce pedeapsa penală, așa cum a fost individualizată de către

prima instanță este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul

prevederilor art. 75 alin.(2) Cod penal, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor

alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care

o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului

pedepsei.

Nu a putut fi reținut argumentul acuzării privind aplicarea inechitabilă a unei pedepse

prea blînde, deoarece la stabilirea pedepsei prima instanță, pe lîngă faptul că a luat în

considerație circumstanțele atenuante, a ținut cont și de efectul preventiv al sancțiunii

penale.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță întemeiat a constatat că

scopul legii penale, precum și reeducarea inculpaților va fi posibilă fără aplicarea unei

pedepse mai aspre, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă, în limita prevăzută

de lege pentru faptele comise.

Cu referire la solicitările invocate în apelul părții vătămate Mărgineanu Teodor

privind încasarea în mod solidar de la inculpații Ionița Dan și Ionița Petru a prejudiciului

moral în sumă de 100 000 lei, instanța de apel a menționat că prejudiciul moral în sumă

7

a cîte 400 lei, încasat de către instanță de la inculpați, este proporțional cu suferințele

psihice și fizice cauzate părții vătămate, ținînt cont de faptul că însuși partea vătămată a

avut un rol activ și provocator la declanșarea acțiunilor huliganice din partea

inculpaților.

Astfel că, este justificat cuantumul a cîte 400 lei de la fiecare inculpat în beneficiul

părții vătămate, sume apreciate în acord cu interpretarea tradiționala a jurisprudenței

naționale, dar și cu interpretarea jurisprudenței CEDO.

Repararea prejudiciului moral prin acordarea sumei a cîte 400 lei de la fiecare

inculpat în beneficiul părții vătămate, s-a apreciat ca fiind în deplină concordanță cu

principiul răspunderii civile delictuale, care impune reparația integrală, reală și efectivă

a daunelor morale cu luarea în considerare a urmărilor faptei asupra integrității corporale

și sănătății victimei, a naturii și duratei acestora, având în vedere și exigentele art. 3 din

Protocolul nr. 7 la Conventia Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale.

Totodată, instanța de apel a considerat că cuantumul prejudiciului moral în mărime

de 100 000 lei solicitat de Mărgineanu Teodor, este unul exagerat, or, pornind de la art.

41 CEDO potrivit căruia, cererea cu privire la încasarea prejudiciului moral nu trebuie

să fie exorbitantă și să nu tindă la o îmbogățire fără temei, cerința privind încasarea

sumei de 100 000 lei nu a putut fi admisă, cu atât mai mult că condamnarea inculpaților

Ionița Dan și Ionița Petru aduce în sine o satisfacție morală pentru partea vătămată.

Mărgineanu Teodor, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6),

8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei atacate, cu remiterea

cauzei la rejudecare în ordine de apel, deoarece instanța de apel nu a examinat cauza în

ordinea prevăzută de art.414 Cod de procedură penală.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele :

- partea vătămată consideră că decizia instanței de apel nu este bazată pe probe

pentru menținerea sentinței Judecătoriei Strășeni din 25.05.2015;

- cauza n-a fost lămurită în instanța de apel sub toate aspectele, probatoriu este

superfecial și incomplet;

- decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărîrii, precum și acesta este expus neclar

- temei de recurs prevăzut de art.427 alin.(l), pct.6) Cod de procedură penală;

- la pronunțarea deciziei, instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art.414, 417

alin.(1) pct.8 Cod de procedură penală și a încălcat prevederile art.100 alin.(4) Cod de

procedură penală conform căruia „toate probele administrate în cauza penală vor fi

verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza

probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe și

verificarea sursei din care provin probele, în conformitate cu prevederile prezentului

cod, prin procedee probatorii respective”;

8

- au fost încălcate prevederile art.101 alin.(l) Cod de procedură penală conform

căruia „fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu — din punct de

vedere al coroborării lor”;

- la fel, au fost încălcate și prevederile art.24 alin.(2) Cod de procedură penală,

conform căruia instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se

manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele

legii;

- la examinarea cauzei și pronunțarea deciziei, motivînd soluția adoptată, instanța de

apel a interpretat eronat conținutul probelor puse în baza deciziei, a denaturat vădit

sensul și conținutul lor, a rupt din conținutul probelor, dîndu-le apreciere subiectivă, în

favoarea inculpaților.

materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia,

din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

se constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor

pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd

decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea

soluției contrazice dispozitivului hotărîrii, precum și acesta este expus neclar sau nu au

fost întrunite elementele infracțiunii, sau faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că

temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei,

invocînd în acest context următoarele.

În recurs, recurentul invocă argumentul precum că, „ au fost încălcate prevederile

art.101 alin. (l) Cod de procedură penală conform căruia „fiecare probă urmează să fie

apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu — din punct de vedere al coroborării lor”, Colegiul penal

9

menționează că este unul declarativ, deoarece din materialele cauzei și textul deciziei

atacate rezultă, că pentru pronunțarea deciziei, instanța de apel și-a motivat corect

soluția bazîndu-se pe cumulul de probe administrat la cauza penală și cercetate în

instanța de fond și de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală și

anume: declarațiile părții vătămate Mărgineanu Teodor, declarațiile martorului Șoitu

Nicolae, declarațiile martorului Șargo Mihaela, declarațiile martorului Popovschi Dan,

declarațiile martorului Sîrcu Ana, declarațiile martorului Canțer Mihaela, declarațiile

martorului Severin Silviu, declarațiile martorului Pereu Stela, declarațiile martorului

Adam (Gurulea) Victoria, care sunt probe pertinente, concludente, utile și veridice.

De asemenea, Colegiul penal reține că în recursul declarat este criticată aprecierea

de către instanțele de judecată a probelor administrate pe caz, însă argumentul invocat

nu este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs.

Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond

și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor cînd instanțele

menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii

procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul

unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da

temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101

Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar,

verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul

urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării,

fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpaților Ionița Dan și Ionița Petru privind

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, să fie întemeiată

și legală.

Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, care prevede că „decizia instanței de apel nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărîrii,

precum și acesta este expus neclar”, Colegiul penal relevă, că acestea nu se confirmă

și că instanța de apel corect și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și

de drept care au dus, la caz, la respingerea apelurilor procurorului Cotun Alexandra,

părții vătămate Mărgineanu Teodor, avocatului Radu Sergiu ca nefondate, cu

menținerea sentinței fără modificări. Prin urmare, în conformitate cu prevederile art.

414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, a verificat legalitatea și

temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, celor cercetate

în cadrul ședinței instanței de apel, ajungînd la concluzia că sentința atacată urmează a

fi menținută fără modificări.

Conținutul probelor și admisibilitatea lor, este analizată în textul hotărîrii

judecătorești atacate, reflectate în decizia instanței de apel (f.d.124-136, vol. II), instanța

10

de apel expunîndu-se în mod argumentat și asupra motivelor relevante invocate în apel,

argumente pe care instanța de recurs le acceptă și le însușește. Temeiuri de a pune la

îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și argumente nu s-au stabilit în instanța

de recurs.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că instanța de apel s-a expus argumentat și

corect asupra acestui aspect și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs acceptă

și însusește aceste argumente, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO,

care în pct. 37 a hotărîrii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează

că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate

fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Colegiul penal menționează că temeiul invocat de recurent stipulat la art. 427 alin.

(1) pct. 8) Cod de procedură penală – „nu sunt întrunite elementele infracțiunii” nu s-a

confirmat în speța dată, este pur declarativ și constituie opinia subiectivă a recurentului,

și sub acest aspect instanța de apel corect a motivat în decizia sa (f.d. 123-136, vol. II),

prezența tuturor elementelor infracțiunii incriminate inculpaților. Aceste motive și

concluzii instanța de recurs le însușește, considerîndu-le corecte.

La fel, în recursul depus de partea vătămată Mărgineanu Teodor, se mai invocă pur

declarativ ca temei de casare a hotărîrilor judecătorești și art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod

de procedură penală – „faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”, fără a avea

o motivare în recurs privitor la încadrarea acțiunilor.

Colegiul penal conchide că temeiul dat nu s-a confirmat în cauza dată, deoarece

instanțele judecătorești corect au încadrat juridic acțiunile comise de către Ionița Dan și

Ionița Petru, în baza învinuirii înaintate de procuror.

Toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la confirmarea

vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii ce li se impută.

Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept

relevante și și-a motivat concluziile în baza cumulului de probe administrate în cauză,

cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ceea ce

contrazic argumentele aduse de recurent precum că „au fost încălcate prevederile art.24

alin.(2) Cod de procedură penală, conform căruia instanța judecătorească nu este

organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decît interesele legii”. Prin urmare, se constată că au fost

respectate prevederile art. 24, 26, 101 Cod de procedură penală.

Prin urmare, Colegiul penal statuează că temeiurile invocate de recurent prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală nu s-au confirmat în cauza

dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității

11

recursului ordinar, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către partea vătămată Mărgineanu

Teodor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16

noiembrie 2015, în cauza penală privindu-i pe Ionița Dan Pavel și Ionița Petru Pavel,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 09 iunie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecătorii Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

12