1ra-966/16 — art.217 alin.2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.217 alin.2 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6 Cod de procedură penală
1ra-966/16 — art.217 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr.lra-966/16
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
11 mai 2016 mun.Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Nicolae Gordilă,
Judecători Elena Covalenco,
Iurie Diaconu,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2016, declarat de
avocatul Cuțulab Victor în numele inculpatului
Sîrghi Alexandr Nicolae, născut la 29
septembrie 1978, originar și domiciliat în
mun.Chișinău, str.Doina și Ion Aldea
Teodorovici 15/2, ap.18.
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță 14.05.2015 - 02.12.2015,
Instanța de apel 28.12.2015 - 28.01.2016 ,
Instanța de recurs 11.04.2016 - 11.05.2016.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău din 02 decembrie 2015, Sîrghi
Alexandr a fost condamnat în baza art.217 alin.(2) Cod penal la 8 luni închisoare.
Conform art.90 Cod penal, pedeapsa aplicată inculpatului a fost suspendată condiționat
pe un termen de probă de 2 ani.
Prima instanță, examinînd cauza în procedura prevăzută de art.3641 Cod de
procedură penală, a constatat că Sîrghi Alexandr, la începutul anului 2015, urmărind scopul
circulației ilicite a substanțelor narcotice, a dobîndit pentru prelucrare și consum propriu o
cantitate substanțială de plantă de cînepă, pe care a uscat-o, după care a păstrat-o ilegal la sine
pînă la data de 02 martie 2015, cînd fiind suspectat de întrebuințarea substanțelor narcotice, a
fost escortat la Inspectoratul de Poliție Buiucani, mun.Chișinău, unde a prezentat benevol un
pachețel cu masa vegetală, de culoare verde, uscată și mărunțită, cu un miros specific, care în
baza raportului de expertiză nr.2237 din 13.03.2015, reprezintă - marijuana, care se atribuie la
categoria substanțelor narcotice și constituie 2,47 grame (în masă uscată), ce constituie
cantități mari.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea acesteia,
rejudecarea cauzei în partea stabilirii pedepsei și pronunțarea unei noi hotărîri, cu stabilirea
pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 8 luni, în penitenciar de tip semiînchis,
invocînd că instanța ilegal a aplicat inculpatului prevederile art.90 Cod penal; - inculpatul a
comis anterior infracțiuni similare, se află la evidența medicului narcolog, nu are un loc de
muncă, astfel că reeducarea acestuia este posibilă doar cu privarea lui de libertate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2016, apelul
procurorului a fost admis, casată sentința în partea numirii pedepsei și pronunțată o nouă
hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui A.Sîrghi în baza art.217
alin.(2) Cod penal i-a fost stabilită pedeapsa de 6 luni închisoare, în penitenciar de timp
semiînchis.
Instanța de apel a constatat că probele cercetate de prima instanță, cu respectarea
prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,
concludenței, utilității și veridicității, confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii
1
imputate, acțiunile lui fiind corect încadrate în prevederile art.217 alin.(2) Cod penal, adică
prelucrarea și păstrarea substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, săvîrșite în
proporții mari și fără scop de înstrăinare.
Totodată, instanța de apel a conchis că, prima instanță la stabilirea pedepsei nu a luat
în considerație toate circumstanțele cauzei, persoana făptuitorului și greșit a aplicat în
privința acestuia prevederile art.90 Cod penal, deoarece anterior dînsul a fost condamnat
pentru infracțiuni similare prin sentința Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău din 05.04.2012,
la 2 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de 2 ani.
Prin urmare, instanța de apel a conchis că soluția primei instanțe urmează a fi casată în
partea stabilirii pedepsei, din motiv că instanța nu a acordat deplină eficiență prevederilor
art.16, 61, 75-77 Cod penal și incorect a aplicat inculpatului pedeapsa, suspendînd executarea
ei pe un termen de 2 ani, pe care o consideră una prea blîndă.
Astfel, la stabilirea pedepsei, instanța de apel ținînd cont de prevederile art.61, 75 Cod
penal, de gravitatea infracțiunii comise, de persoana celui vinovat, care are la întreținere un
copil minor, anterior a mai fost condamnat și din nou a comis o infracțiune, ceea ce indică că
scopul pedepsei penale nu a fost atins, inculpatul nu s-a corijat, de circumstanțele cauzei ce
atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectări și
reeducării vinovatului, că pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, precum și
prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, a considerat de a-i aplica inculpatului o pedeapsă mai
aspră, cu închisoarea, însă reducînd cu o treime limitele acesteia, ținînd cont de dispozițiile
art.3641 Cod de procedură penală.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar avocatul V.Cuțulab în
numele inculpatului care, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(l) pct.6) Cod de
procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței, pe motiv că acuzatorul de
stat nu a prezentat probe noi care ar influența temeinicia hotărîrii primei instanțe, totodată
instanța de apel a recunoscut legale și întemeiate constatările primei instanțe; - inculpatul a
contribuit la descoperirea infracțiunii colaborînd activ cu organul de urmărire penală, a
recunoscut vina, solicitînd ca cauza să fie examinată în baza probelor administrate la faza de
urmărire penală, s-a căit sincer de cele comise, are loc permanent de trai și un copil minor la
întreținere, circumstanțe agravante nu au fost stabilite, astfel că reeducarea acestuia este
posibilă și fără a fi privat de libertate.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu
materialele dosarului și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă în
referință, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil, Colegiul penal decide asupra
inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.
Potrivit art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot
fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în
cazul cînd instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea
atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
Colegiul penal constată că motivele invocate de recurent nu sînt aplicabile din punct
de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în
sensul casării deciziei instanței de apel.
Recurentul critică hotîrîrea instanței de apel în latura ce ține de aplicarea pedepsei
inculpatului, și anume excluderea art.90 Cod penal.
La acest capitol Colegiul atestă că, conform art.75 Cod penal, persoanei recunoscute
vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în strictă conformitate
cu dispozițiile părții generale. Totodată, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei
instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul
acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează
răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum
și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
2
Potrivit deciziei instanței de apel, inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa de 6 luni
închisoare, reținînd faptul că acesta a recunoscut vina, s-a căit activ solicitînd examinarea
cauzei în procedură simplificată.
Concomitent, consultînd textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal reține că, la
stabilirea pedepsei, instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare a acesteia,
de gravitatea infracțiunii săvîrșite, care se atribuie la categoria celor ușoare, de toate
circumstanțele atenuante și lipsa celor agravante, de persoana inculpatului, care anterior a mai
fost condamnat pentru infracțiuni similare, însă nu a tras careva concluzii, nu a stat pe calea
corijării, săvîrșind din nou infracțiune, și, reieșind din scopul pedepsei penale, a considerat că
corijarea și reeducarea lui S.Sîrghi fără izolare de societate nu va duce la corectarea ultimului,
deoarece pedeapsa penală presupune conștientizarea de către inculpat a celor săvîrșite, astfel
că numai prin aplicarea pedepsei închisorii va fi atins scopul pedepsei penale.
Astfel, Colegiul penal constată că pedeapsa fixată inculpatului de către instanța de apel
este în corespundere cu prevederile art.7, 61, 75 Cod penal, fiind respectate principiile
generale de individualizare a ei, deoarece o pedeapsă este echitabilă cînd ea impune
infractorului lipsuri și restircții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea infracțiunii
săvîrșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, și cînd este capabilă să
contribuie la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea vinovatului și
prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît de către acesta, cît și de alte persoane. Limitele
termenelor de pedeapsă sînt determinate de încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea
infracțiunii săvîrșite, care constă în modul și mijloacele săvîrșirii faptei, de scopul urmărit, de
împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce.
Reținînd faptul că combaterea traficului și consumului de droguri a reprezentat și
reprezintă la nivel național o problemă socială complexă, ale cărei modalități de manifestare,
repercusiuni și moduri de soluționare interesează atît factorii instituționali ai statului, cît și
opinia publică, datorită faptului că este un fenomen deosebit de grav și periculos pentru
sănătatea populației, reținînd și circumstanțele menționate mai sus, Colegiul conchide că
pedeapsa de 6 luni închisoare, ce i-a fost stabilită inculpatului de instanța de apel, este una
echitabilă în coraport cu fapta comisă și gravitatea acesteia.
Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-au comis erorile de
drept la care face referire avocatul și, deci, nu persistă temeiuri de casare a soluției adoptate.
În conformitate cu art.432 alin. (2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de
apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este
vădit neîntemeiat.
Reieșind din cele expuse, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului
ordinar declarat de avocatul V.Cuțulab în numele inculpatului, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(l)-(2) pct.4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Cuțulab Victor în numele
inculpatului Sîrghi Alexandr împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 28 ianuarie 2016, în cauză penală în privința lui Sîrghi Alexandr, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, publicată integral la 02 iunie 2016.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Elena Covalenco
Iurie Diaconu
3