ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 13.04.2016

1ra-543/2016 — art.152 alin.1 CP

HOTĂRÂRE
13.04.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.152 alin.1 CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.8 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-543/2016 — art.152 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-543/2016

13 aprilie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

avocatul Stănilă Andrei în numele inculpatului Chiron Tudor, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie

2015, în cauza penală în privința lui

Chiron Tudor Vasile, născut la 08

februarie 1952, originar și domiciliat în

or. Ialoveni str. Mateevici 2.

Termenul de examinare a cauzei:

1) Prima instanță: 02.07.2014 – 01.08.2014;

2) Instanța de apel: 20.08.2014- 20.11.2014;

Rejudecarea: 22.04.2015 – 04.11.2015;

3) Instanța de recurs: 1) 12.02.2015 – 24.03.2015, dispusă rejudecarea;

2) 01.02.2016 – 13.04.2016.

Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152 alin. (1) Cod penal

la 1 (un) an închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 (un) an.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Papanaga Ghenadie privind

încasarea prejudiciului material în sumă de 5000 lei, a fost admisă în principiu,

urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea

procedurii civile.

A fost admisă parțial acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului moral în

sumă de 5000 lei, dispunîndu-se încasarea din contul lui Chiron Tudor în

beneficiul părții vătămate a sumei de 1000 lei.

1

S-a dispus încasarea din contul lui Chiron Tudor în beneficiul părții vătămate

cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 3000 lei.

Chiron Tudor Vasile, învinuit de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (1) Cod penal, a fost achitat, din motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

orele 10:30, Chiron Tudor, având scopul cauzării vătămării corporale medii a

persoanei, aflându-se pe str. Mateevici 2, or. Ialoveni s-a apropiat de cet.

Papanaga Ghenadie, care înregistra cu aparatul foto discuția lui Avilcov

Alexandru, l-a bruscat, după care i-a aplicat lovituri cu pumnii peste diferite părți

ale corpului, cauzându-i vătămări corporale medii, cu dereglarea sănătății de

lungă durată.

Astfel, acțiunile lui Chiron Tudor au fost încadrate în baza art. 152 alin. (1)

Cod penal, cu indicii calificativi:- vătămarea intenționată medie a integrității

corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat

urmările prevăzute la art.151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată

a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de o treime din

capacitatea de muncă.

Totodată, prima instanță a reținut că, Chiron Tudor este învinuit de către

organul de urmărire penală pentru faptul că, la 04 decembrie 2012, aproximativ

la orele 10:30, având scopul încălcării grosolane a ordinii publice și manifestând o

vădită lipsă de respect față de societate, aflîndu-se pe str. Mateevici 2, or. Ialoveni

s a apropiat de cet. Papanaga Ghenadie, care înregistra cu aparatul foto discuția

lui cu Avilcov Alexandru, l-a bruscat, după care i - a aplicat lovituri cu pumnii

peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i vătămări corporale medii, cu

dereglarea sănătății de lungă durată.

Acțiunile lui Chiron Tudor au fost încadrate de către organul de urmărire

penală în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, cu indicii calificativi: huliganismul,

adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o

vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanei, precum și acțiuni, care se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Tudor, care au solicitat:

- procurorul, casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit

modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Chiron Tudor să fie recunoscut

vinovat și condamnat în baza art.152 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare și în

baza art. 287 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, iar în temeiul art. 84 Cod

penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate,

a-i stabili pedeapsa definitivă de 3 ani închisoare și în conformitate cu art. 90 Cod

penal de a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen

de probă de 2 ani, în rest sentința să fie menținută.

În susținerea solicitării sale a invocat ilegalitatea hotărîrii în ce privește

achitarea inculpatului de sub învinuirea imputată în baza art.287 alin.(1) Cod

2

penal, considerînd că prima instanță a dat o apreciere incorectă probelor aduse în

sprijinul învinuirii.

Totodată, a invocat și blîndețea pedepsei stabilite pentru săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art.152 alin. (1) Cod penal;

- inculpatul Chiron Tudor, casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei

de către instanța de apel și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în partea

care se referă la episodul în care figurează ca parte vătămată Papanaga Ghenadie.

2014 au fost respinse ca nefondate, apelurile declarate de procuror și de

inculpatul Chiron Tudor, cu menținerea hotărîrii atacate.

procuror și inculpatul Chiron Tidor.

5.1. Procuror, invocînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei

în instanța de apel în alt complet de judecată, indicînd următoarele motive:

- instanța de apel nu a motivat soluția sa privind menținerea achitării

inculpatului pe art. 287 alin. (1) Cod penal;

- instanța de apel nu s-a expus asupra declarațiilor părții vătămate Papanaga

Ghenadie și a inculpatului Chiron Tudor asupra lipsei relațiilor ostile între dânșii;

- instanța de apel nu s-a expus asupra declarațiilor martorilor Avilcov

Alexandru și Grosu Oleg, date la urmărirea penală, care confirmă acțiunile

huliganice lui Chiron Tudor.

5.2. Inculpatul Chiron Tudor, invocînd temeiurile prevăzute în art. 427 alin.

(1) pct. 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a hotărîrilor

judecătorești a primei instanțe și de apel, în partea ce ține de condamnarea pe

capătul de acuzare prevăzut de art. 152 alin. (1) Cod penal, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie achitat pe acest capăt de învinuire

și să fie respinsă acțiunea civilă integral, indicînd următoarele motive:

- fracturile costale nu au putut fi cauzate în urma loviturilor cu pumnii așa

cum pretinde partea vătămată, ci în urma loviturii cu un obiect contondent;

- la dosar lipsește radiografia toracică, istoria bolii sau alte documente

medicale care determină data producerii fracturii costale.

24 martie 2015 a fost respins recursul ordinar declarat de inculpatul Chiron

Tudor ca depus peste termen, iar recursul ordinar declarat de procuror a fost

admis, casată decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie

2014 cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță în alt complet de

judecată.

Chiron Tudor a fost depus cu încălcarea prevederilor art. 422 Cod de procedură

penală (red. 05.04.2012), care stipulează că, termenul de recurs este de 30 zile de

la data pronunțării deciziei. După cum rezultă din materialele dosarului, cauza

penală a fost judecată în ordine de apel în prezența inculpatului Chiron Tudor,

3

fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d. 169-173), fiind

informat despre data ora și locul pronunțării deciziei motivate.

Inculpatul Chiron Tudor a depus recurs ordinar la 13 martie 2015, adică la

aproximativ 49 zile de la expirarea termenului prevăzut de art. 422 Cod de

procedură penală și nu a adus argumente întemeiate în justificarea motivelor

întârzierii declarării recursului.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit a menționat, că termenul de recurs

este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea

din dreptul de a exercita calea de atac.

Cu referire la recursul declarat de către procuror, instanța de recurs

analizînd decizia atacată a conchis că instanța de apel, contrar prevederilor

art.414 Cod de procedură penală, prematur a ajuns la concluzia că, în acțiunile

inculpatului lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod

penal, deoarece nu a dat o apreciere corectă probelor administrate în cauza dată.

Instanța de recurs a specificat probele acuzatorului de stat indicate în apelul

declarat, care au rămas fără motivarea respectivă.

Totodată, Colegiul lărgit a menționat că, acțiunile întreprinse de inculpat au

avut loc în drum și nu în curtea casei lui Chiron Tudor, după cum este indicat în

hotărîrile instanțelor de judecată, fapt confirmat de partea vătămată și martorii

oculari.

Toate aceste împrejurări, nu au fost apreciate de instanța de apel la justa

valoare, prin prisma dispozițiilor art. 287 alin. (1) Cod penal și astfel, instanța de

recurs a constatat că temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, invocat de către procuror și-a găsit confirmarea la judecarea

recursului.

2015 a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul Chiron Tudor, iar

apelul declarat de procuror a fost admis, casată parțial sentința și pronunțată o

nouă hotărîre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Chiron

Tudor Vasile a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (1) Cod penal și stabilită pedeapsa sub formă de închisoare de

1 (un) an.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de

1 (un) an 6 (șase) luni închisoare.

În baza art. 90 alin. (6) Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 2 (doi) ani, obligându-l pe Chiron Tudor

Vasile să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent.

În rest hotărîrea atacată a fost menținută fără modificări.

419, 436 Cod de procedură penală, a constatat că, la data de 04 decembrie 2012,

aproximativ la orele 10:30, inculpatul Chiron Tudor, având scopul încălcării

grosolane a ordinii publice și manifestând o vădită lipsă de respect față de

4

societate, aflîndu-se pe str. Mateevici 2, or. Ialoveni s - a apropiat de cet.

Papanaga Ghenadie, care înregistra cu aparatul foto discuția lui cu Avilcov

Alexandru și fără careva motive în prezența altor persoane a început să-i

numească cu cuvinte necenzurate, apoi i - a aplicat lovituri cu pumnii peste

diferite părți ale corpului, cauzîndu-i astfel conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 106/D din 17.01.2013, vătămări corporale medii, care

condiționează dereglarea sănătății de lungă durată.

Tot el, la data de 04.12.2012, aproximativ pe la orele 10:30, având scopul

cauzării vătămării corporale medii persoanei, aflîndu-se pe str. Mateevici, 2,

or. Ialoveni s-a apropiat de cet. Papanaga Ghenadie, care înregistra cu aparatul

foto discuția lui cu Avilcov Alexandru, l-a bruscat, după care i-a aplicat lovituri cu

pumnii peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i vătămări corporale medii, care

condiționează dereglarea sănătății de lungă durată.

Instanța de apel a indicat că, deși inculpatul Chiron Tudor Vasile vina în

comiterea infracțiunilor incriminate nu a recunoscut-o, vinovăția acestuia este

dovedită pe deplin prin probele acumulate în cadrul urmăririi penale, care au fost

cercetate și verificate în ședința instanței de apel, și anume:

 declarațiile părții vătămate Papanaga Gh. (date în ședința de judecată în

prima instanță și susținute în instanța de apel), a martorilor Avilcov Al. și Grosu

O.;

 procesul-verbal de cercetare la fața locului, prin care s-a descris locul

comiterii faptei infracționale – str. Mateevici 11, or. Ialoveni (f.d. 21);

 procesul-verbal de ridicare din 25 decembrie 2012, în cadrul căruia de la

partea vătămată Papanaga Ghenadie a fost ridicat aparatul foto de model „ВBK-

DP7110” și scurta de serviciu (f.d. 27);

 raportul de expertiză medico-legală nr. 106/D din 17.01.2013, prin care

s-a concluzionat că, părții vătămate Papanaga Ghenadie i-au fost cauzate fractura

coastei a X, cu deplasare pe linia axilară medie pe dreapta, care condiționează o

dereglare a sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca

vătămare corporală medie (f.d. 39).

Astfel, instanța de apel, analizând probele administrate în faza de urmărire

penală și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în

instanța de apel, prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar

în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, a conchis că prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv cumulul de

probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, corect concluzionînd asupra

vinovăției inculpatului Chiron Tudor Vasile de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art.152 alin. (1) Cod penal - vătămarea intenționată medie a integrității corporale

sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările

prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a

sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puține de o treime din

capacitatea de muncă, însă în ceea ce privește învinuirea adusă inculpatului

Chiron Tudor în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, instanța de fond incorect a

5

pronunțat o sentință de achitare pe acest capăt de învinuire, pe motiv că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

În acest sens, instanța de apel a indicat elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal conform doctrinei penale și a

menționat practica judiciară constantă „Cu privire la practica judiciară în cauzele

penale despre huliganism”, și analizînd cumulul de probe administrate în cadrul

urmăririi penală în cauza dată, examinate în cadrul cercetării judecătorești în

instanța de fond și verificate în instanța de apel, prin prisma pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, a constatat că, în acțiunile inculpatului Chiron Tudor Vasile sunt

întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal -

huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și

exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanei, precum și acțiuni, care se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită.

La acest capitol, instanța de apel a citat din conținutul deciziei Colegiului

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 24 martie 2015, care a indicat că

„acțiunile întreprinse de inculpat au avut loc în drum și nu în curtea casei lui Chiron

Tudor, după cum este indicat în hotărîrile instanțelor de judecată, fapt confirmat de

partea vătămată și martorii oculari".

Astfel, stabilindu-se cu certitudine de către instanța de apel că, conflictul

iscat a avut loc într-un loc public, în sensul art. 131 Cod penal, în drum și nu în

curtea casei lui Chiron Tudor, fapt care a fost susținut de către partea vătămată și

de martorii oculari Avilcov Alexandru și Grosu Oleg, or, în cazul în care conflictul

ar fi avut loc într-un mediu privat, într-o oarecare încăpere, martorii audiați ar fi

în imposibilitate să ofere detalii cu referire la conflictul care a avut loc între

inculpatul Chiron Tudor și partea vătămată Papanaga Ghenadie.

Tot în acest sens instanța de apel a reținut că, prin ordonanța de neîncepere

a urmăririi penale din 28 ianuarie 2013 s-a refuzat în pornirea urmăririi penale

din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, fiind indicat că, în

acțiunile lui Papanaga Ghenadie nu se prevăd elementele infracțiunii prevăzute

de art. 179 Cod penal (vol. I, f.d. 48).

Instanța de apel a respins ca neîntemeiat demersul avocatului Stănilă Andrei

privind audierea martorilor Chiron Vadim și Bivol Tudor, or, aceasta ar constitui

o tergiversare nejustificată a cauzei penale în ordine de apel, în contextul în care

probele administrate la cauza penală sunt suficiente, pertinența și concludența

cărora a fost constatată de către instanța de apel și în baza cărora poate fi stabilit

cu certitudine faptul că, conflictul iscat a avut loc într-un loc public, în sensul

art. 131 Cod penal.

Instanța de apel a considerat nefondate argumentele inculpatului, precum

că, raportul de expertiză medico - legală ar fi fost falsificat, deoarece raportul în

cauză a fost întocmit de Centrul de Medicină Legală, care este o instituție publică,

pe lângă Ministerul Sănătății, de expertiză judiciară specializată în domeniul

6

medicinii legale (pct. 1 din Regulamentul Centrului de Medicină Legală, aprobat

prin Hotărârea Guvernului RM nr. 58 din 04.02.2010, art. 12 alin. (4) din Legea

RM nr. 1086 din 23.06.2000 „Cu privire la expertiza judiciară, constatările

tehnico-științifice și medic o-legale), activitatea cărei instituții se desfășoară în

baza principiilor legalității, independenței, obiectivității și plenitudinii

cercetărilor efectuate.

Totodată, instanța de apel a sesizat în baza materialelor cauzei penale faptul

că, inculpatul Chiron Tudor, fiind asistat de apărător pe parcursul urmăririi

penale nu a formulat careva obiecții în momentul în care a făcut cunoștință cu

conținutul raportului de expertiză medico-legală nr. 106/D din 17.01.2013, fapt

reținut prin procesul-verbal de comunicare a raportului de expertiză din

05.04.2013. Mai mult ca atât, inculpatul Chiron Tudor nu a formulat careva cereri

privind efectuarea unei expertize repetate, în conformitate cu prevederile art.

148 Cod procedură penală.

În acest context, instanța de apel a reținut ca fiind o probă pertinentă și

concludentă raportul de expertiză medico-legală nr. 106/D din 17.01.2013 prin

care se atestă că, părții vătămate Papanaga Ghenadie i-au fost cauzate vătămări

corporale medii și, respectiv, această probă poate fi apreciată prin coroborare

atât cu declarațiile părții vătămate Papanaga Ghenadie, cât și cu declarațiile

martorilor Avilcov Alexandru și Grosu Oleg.

Astfel, argumentele inculpatului Chiron Tudor, precum că, el nu a cauzat

careva leziuni corporale părții vătămate, instanța de apel le-a apreciat critic, dat

fiind faptul că, acestea sunt declarative, nu au un suport probatoriu, nu

coroborează cu materialul administrat la cauza penală și sunt în contradicție cu

acesta.

Cu referire la alegațiile procurorului privind blîndețea pedepsei stabilite de

instanța de fond inculpatului Chiron Tudor pentru săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, instanța de apel le-a considerat

nefondate, deoarece verificînd legalitatea pedepsei aplicate, s-a constatat că,

prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod

penal, fiind reținut în acest sens că, inculpatul a comis o infracțiune mai puțin

gravă, nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, la locul de trai

se caracterizează pozitiv, astfel, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă pentru

infracțiunea dată.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei pentru infracțiunea săvîrșită

de inculpatul Chiron Tudor în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a

ținut cont de gravitatea infracțiunii, care potrivit art.16 Cod penal se califică ca

infracțiune mai puțin gravă, în calitate de circumstanță agravantă a fost reținută -

săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată.

Instanța de apel a constatat că, acuzarea de stat nu a făcut referire la careva

date obiective și subiective care să vizeze în special, împrejurările și modul de

comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată

pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor

7

consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura

și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului,

conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de

educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și social, care să justifice

necesitatea aplicării unei pedepse penale mai aspre inculpatului pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal.

Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel a ajuns la

concluzia că, în speță, sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea unei pedepse

penale cu suspendarea condiționată a executării acesteia pe un termen de probă

(art.90 Cod penal), considerînd că va atinge scopul pedepsei penale stabilit la

art. 61 Cod penal.

Stănilă Andrei în numele inculpatului Chiron Tudor, prin care solicită casarea

acesteia cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel în at complet de

judecată, invocînd prevederile art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală.

În susținerea solicitării sale recurentul invocă faptul că, instanța de apel la

rejudecarea cauzei nu a ținut cont de decizia instanței de recurs și nu a examinat

cauza potrivit prevederilor legale, încălcînd flagrant art.389 alin.(1) Cod de

procedură penală și exigențele Plenului CSJ din 22.12.2015, schimbînd soluția din

„achitare” în „condamnare” fără a cerceta nemijlocit toate probele pe dosar, în

special, declarațiile unor martori din partea acuzării și a apărării.

Astfel, în opinia apărătorului au fost încălcate drepturile inculpatului

prevăzute de art.6 alin.(1) al CEDO – dreptul la un proces echitabil, ceia ce

constituie o eroare de drept.

Recurentul consideră că, cauza a fost examinată superficial, menționînd

faptul că instanța a respins demersul înaintat de către apărare, prin care s-a

solicitat audierea în calitate de martori Chiron V. și Bivol T., care au fost

nemijlocit la fața locului și demonstrează nevinovăția inculpatului Chiron T.

de avocat, solicitînd respingerea acestuia, cu menținerea hotărîrii atacate ca fiind

legală și întemeiată.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

12.1. Avocatul recurent invocă temeiul de drept prescris în art. 427 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit cărui hotărîrile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, atunci cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

8

Instanța de recurs menționează că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se

consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele

componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține că, acest temei include cazurile cînd nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori cînd nu

au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Chiron Tudor Vasile a fost

pus sub învinuire pentru săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (1)

Cod penal, cu indicii calificativi:- vătămarea intenționată medie a integrității

corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat

urmările prevăzute la art.151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată

a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de o treime din

capacitatea de muncă și art. 287 alin. (1) Cod penal, cu indicii calificativi:

huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și

exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanei, precum și acțiuni, care se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită, însă potrivit hotărîrii primei instanțe a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 152 alin.(1) Cod penal și achitat de sub învinuirea

imputată în baza art. 287 alin.(1) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii.

Ulterior, la rejudecarea cauzei în instanța de apel, respectînd prevederile art.

art. 414-419, 436 Cod de procedură penală, a casat parțial hotărîrea primei

instanțe și a pronunțat o nouă hotîrîre, prin care inculpatul Chiron Tudor Vasile a

fost recunoscut vinovat și condamnat și pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute

de art.287 alin.(1) Cod penal.

Analizînd decizia atacată, Colegiul penal consideră că, instanța de apel legal

și întemeiat a menținut hotărîrea primei instanțe în ce privește condamnarea

inculpatului Chiron Tudor de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1)

Cod penal, iar în partea achitării inculpatului de sub învinuirea în baza art.287

alin.(1) Cod penal a considerat că instanța de fond incorect a pronunțat o sentință

de achitare pe acest capăt de învinuire.

Astfel, instanța de recurs consideră că, instanța de apel corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv cumulul de probe prin

рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionînd asupra

vinovăției inculpatului Chiron Tudor Vasile de săvîrșirea infracțiunii imputate

potrivit rechizitoriului în baza art.287 alin.(1) Cod penal, motivîndu-și soluția

pronunțată, așa cum este indicat în pct. 9 din prezenta decizie, soluție pe care

instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

9

Totodată, Colegiul relevă, că instanța de recurs nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decît cea constatată de instanțe, acestea fiind

atribuții exclusive ale instanțelor de fond.

12.2. Cu referire la alegațiile recurentului, precum că, a fost încălcat dreptul

inculpatului la un proces echitabil, prevăzut de art.6 alin.(1) CEDO, prin

respingerea demersului de către instanța de apel privind audierea martorilor

solicitați de apărare și inculpat, Colegiul penal le consideră nefondate, deoarece

instanța de apel, la rejudecarea cauzei a respectat prevederile art. 414, 415

alin.(2/1), 436 Cod de procedură penală, fiind audiați inculpatul, partea vătămată,

verificate declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin

citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal (f.d.26, 27,

28-33, vol. II), iar referitor la martorii apărării, instanța de apel a indicat în

decizia sa: „ În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, avocatul Andrei

Stănilă în numele și interesul inculpatului Chiron Tudor a solicitat audierea

martorilor Chiron Vădim și Bivol Tudor în vederea stabilirii cu certitudine „locul"

desfășurării conflictului în „drum public" sau în „curtea privată" a lui Chiron Tudor,

astfel după cum indică instanța supremă, în decizia Colegiului penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție din 24 martie 2015.

Instanța de apel va cita din conținutul deciziei Colegiului penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție din 24 martie 2015 care a indicat că „ acțiunile întreprinse de

inculpat au avut loc în drum și nu în curtea casei lui Chiron Tudor, după cum este

indicat în hotărârile instanțelor de judecată, fapt confirmat de partea vătămată și

martorii oculari".

Colegiul Penal a respins ca neîntemeiat demersul avocatului Andrei Stănilă

privind audierea martorilor Chiron Vadim și Bivol Tudor, or, aceasta ar constitui o

tergiversare nejustificată a cauzei penale în ordine de apel, în contextul în care

probele administrate la cauza penală sunt suficiente, pertinența și concludenta

cărora a fost constatată de către instanța de apel și în baza cărora poate fi stabilit

cu certitudine faptul că, conflictul iscat a avut loc într-un loc public, în sensul art.

131 Cod Penal.” (f.d.43, vol. II).

Mai mult ca atît, din materialele cauzei, Colegiul penal constată că, martorii

apărării: Chiron Vadim și Bivol Tudor, solicitați de a fi audiați în instanța de apel,

nu au fost incluși în lista persoanelor care necesită de a fi citate în instanța de

judecată (f. d. 89, vol. I), iar pe parcursul examinării cauzei în prima instanță nici

nu au fost înaintate careva cereri, demersuri din partea inculpatului sau a

avocatului acestuia de a fi audiați în calitate de martori - Chiron Vadim și Bivol

Tudor.

Astfel, reieșind din cele menționate supra, la judecarea cauzei nu a fost

încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil în sensul art.6 alin.(1) CEDO.

În contextul celor expuse, Colegiul constată că temeiul invocat de către

recurent, prevăzut în pct. 8) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală nu și-a

găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de

10

apel la examinarea cauzei a respectat prevederile legale, și în hotărîrea adoptată

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta

cuprinzînd motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de apel

n-a admis o eroare gravă de fapt, care ar afectat soluția acesteia.

În aceste condiții instanța de recurs consideră că n-a fost constatată

prezența în speța examinată a unei erori de drept, care ar servi drept temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Luînd în considerație cele notate supra, Colegiul penal conchide că, la

judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale

relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul

ordinar declarat de avocatul Stănilă Andrei în numele inculpatului Chiron Tudor

se declară inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Stănilă Andrei în

numele inculpatului Chiron Tudor împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 04 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui Chiron

Tudor Vasile, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 13 mai 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Timofti Vladimir

11

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2015-03-24
0,96
1ra-315/2015 — art. 152 al. 1, 90 CP
Dosarul nr. 1ra- 315/2015 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E DECIZIE 24 martie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Nicolae Gordilă Judecători – Ion Guzun, Elena Coval
CSJ 2016-02-24
0,95
1ra-42/2016 — art.287 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-42/2016 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 24 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte Ursache Petru judecători Toma Nadejda Timofti Vladimir examinînd admisibilitatea în princip
CSJ 2016-02-26
0,94
1ra-288/2016 — art. 186 alin. 2 lit.c, d, 197 alin. 2 lit.a CP
Dosarul nr. 1ra-288/2016 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ŢŢ II EE D E C I Z I E 27 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte URSACHE Petru judecători NICOLAEV Ghenadie MORARU
CSJ 2016-07-07
0,94
1ra-983/2016 — art. 287 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-983/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 08 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte URSACHE Petru judecători NICOLAEV Ghenadie MORARU Petru examinînd admisibil
CSJ 2015-12-18
0,94
1ra-1432/2015 — art. 152 CP
Dosarul nr. 1ra-1432/2015 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 18 noiembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte URSACHE Petru judecători NICOLAEV Ghenadie MORARU Petru examinînd admi
Sursă