1ra-543/2016 — Art.152 alin.1 CP

Termenul de examinare a cauzei: 1) Prima instanță: 02.07.2014 – 01.08.2014; 2) Instanța de apel: 20.08.2014- 20.11.2014; Rejudecarea: 22.04.2015 – 04.11.2015; 3) Instanța de recurs: 1) 12.02.2015 – 24.03.2015, dispusă rejudecarea; 2) 01.02.2016 – 13.04.2016. ACONSTATAT : 1. Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 01 august 2014, Chiron Tudor Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152 alin. (1) Cod penal la 1 (un) an închisoare. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 (un) an. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Papanaga Ghenadie privind încasarea prejudiciului material în sumă de 5000 lei, a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. A fost admisă parțial acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 5000 lei, dispunîndu-se încasarea din contul lui Chiron Tudor în beneficiul părții vătămate a sumei de 1000 lei. 1 S-a dispus încasarea din contul lui Chiron Tudor în beneficiul părții vătămate cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 3000 lei. Chiron Tudor Vasile, învinuit de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, a fost achitat, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. 2. Potrivit sentinței s-a stabilit, că la 04 decembrie 2012, aproximativ la orele 10:30, Chiron Tudor, având scopul cauzării vătămării corporale medii a persoanei, aflându-se pe str. Mateevici 2, or. Ialoveni s-a apropiat de cet. Papanaga Ghenadie, care înregistra cu aparatul foto discuția lui Avilcov Alexandru, l-a bruscat, după care i-a aplicat lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale medii, cu dereglarea sănătății de lungă durată. Astfel, acțiunile lui Chiron Tudor au fost încadrate în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, cu indicii calificativi:- vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art.151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de o treime din capacitatea de muncă. Totodată, prima instanță a reținut că, Chiron Tudor este învinuit de către organul de urmărire penală pentru faptul că, la 04 decembrie 2012, aproximativ la orele 10:30, având scopul încălcării grosolane a ordinii publice și manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, aflîndu-se pe str. Mateevici 2, or. Ialoveni s a apropiat de cet. Papanaga Ghenadie, care înregistra cu aparatul foto discuția lui cu Avilcov Alexandru, l-a bruscat, după care i - a aplicat lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i vătămări corporale medii, cu dereglarea sănătății de lungă durată. Acțiunile lui Chiron Tudor au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, cu indicii calificativi: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni, care se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către procuror și inculpatul Chiron Tudor, care au solicitat: - procurorul, casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Chiron Tudor să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.152 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare și în baza art. 287 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, iar în temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili pedeapsa definitivă de 3 ani închisoare și în conformitate cu art. 90 Cod penal de a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 2 ani, în rest sentința să fie menținută. În susținerea solicitării sale a invocat ilegalitatea hotărîrii în ce privește achitarea inculpatului de sub învinuirea imputată în baza art.287 alin.(1) Cod 2 penal, considerînd că prima instanță a dat o apreciere incorectă probelor aduse în sprijinul învinuirii. Totodată, a invocat și blîndețea pedepsei stabilite pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.152 alin. (1) Cod penal; - inculpatul Chiron Tudor, casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei de către instanța de apel și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în partea care se referă la episodul în care figurează ca parte vătămată Papanaga Ghenadie.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2014 au fost respinse ca nefondate, apelurile declarate de procuror și de inculpatul Chiron Tudor, cu menținerea hotărîrii atacate.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către procuror și inculpatul Chiron Tidor. 5.1. Procuror, invocînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată, indicînd următoarele motive: - instanța de apel nu a motivat soluția sa privind menținerea achitării inculpatului pe art. 287 alin. (1) Cod penal; - instanța de apel nu s-a expus asupra declarațiilor părții vătămate Papanaga Ghenadie și a inculpatului Chiron Tudor asupra lipsei relațiilor ostile între dânșii; - instanța de apel nu s-a expus asupra declarațiilor martorilor Avilcov Alexandru și Grosu Oleg, date la urmărirea penală, care confirmă acțiunile huliganice lui Chiron Tudor. 5.2. Inculpatul Chiron Tudor, invocînd temeiurile prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a hotărîrilor judecătorești a primei instanțe și de apel, în partea ce ține de condamnarea pe capătul de acuzare prevăzut de art. 152 alin. (1) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie achitat pe acest capăt de învinuire și să fie respinsă acțiunea civilă integral, indicînd următoarele motive: - fracturile costale nu au putut fi cauzate în urma loviturilor cu pumnii așa cum pretinde partea vătămată, ci în urma loviturii cu un obiect contondent; - la dosar lipsește radiografia toracică, istoria bolii sau alte documente medicale care determină data producerii fracturii costale.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 24 martie 2015 a fost respins recursul ordinar declarat de inculpatul Chiron Tudor ca depus peste termen, iar recursul ordinar declarat de procuror a fost admis, casată decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2014 cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță în alt complet de judecată.

Instanța de recurs a menționat că recursul ordinar declarat de inculpatul Chiron Tudor a fost depus cu încălcarea prevederilor art. 422 Cod de procedură penală (red. 05.04.2012), care stipulează că, termenul de recurs este de 30 zile de la data pronunțării deciziei. După cum rezultă din materialele dosarului, cauza penală a fost judecată în ordine de apel în prezența inculpatului Chiron Tudor, 3 fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d. 169-173), fiind informat despre data ora și locul pronunțării deciziei motivate. Inculpatul Chiron Tudor a depus recurs ordinar la 13 martie 2015, adică la aproximativ 49 zile de la expirarea termenului prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală și nu a adus argumente întemeiate în justificarea motivelor întârzierii declarării recursului. În această ordine de idei, Colegiul lărgit a menționat, că termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Cu referire la recursul declarat de către procuror, instanța de recurs analizînd decizia atacată a conchis că instanța de apel, contrar prevederilor art.414 Cod de procedură penală, prematur a ajuns la concluzia că, în acțiunile inculpatului lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, deoarece nu a dat o apreciere corectă probelor administrate în cauza dată. Instanța de recurs a specificat probele acuzatorului de stat indicate în apelul declarat, care au rămas fără motivarea respectivă. Totodată, Colegiul lărgit a menționat că, acțiunile întreprinse de inculpat au avut loc în drum și nu în curtea casei lui Chiron Tudor, după cum este indicat în hotărîrile instanțelor de judecată, fapt confirmat de partea vătămată și martorii oculari. Toate aceste împrejurări, nu au fost apreciate de instanța de apel la justa valoare, prin prisma dispozițiilor art. 287 alin. (1) Cod penal și astfel, instanța de recurs a constatat că temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocat de către procuror și-a găsit confirmarea la judecarea recursului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2015 a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul Chiron Tudor, iar apelul declarat de procuror a fost admis, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Chiron Tudor Vasile a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și stabilită pedeapsa sub formă de închisoare de 1 (un) an. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 1 (un) an 6 (șase) luni închisoare. În baza art. 90 alin. (6) Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 (doi) ani, obligându-l pe Chiron Tudor Vasile să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent. În rest hotărîrea atacată a fost menținută fără modificări.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel, respectînd prevederile art.414- 419, 436 Cod de procedură penală, a constatat că, la data de 04 decembrie 2012, aproximativ la orele 10:30, inculpatul Chiron Tudor, având scopul încălcării grosolane a ordinii publice și manifestând o vădită lipsă de respect față de 4 societate, aflîndu-se pe str. Mateevici 2, or. Ialoveni s - a apropiat de cet. Papanaga Ghenadie, care înregistra cu aparatul foto discuția lui cu Avilcov Alexandru și fără careva motive în prezența altor persoane a început să-i numească cu cuvinte necenzurate, apoi i - a aplicat lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i astfel conform raportului de expertiză medico-legală nr. 106/D din 17.01.2013, vătămări corporale medii, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată. Tot el, la data de 04.12.2012, aproximativ pe la orele 10:30, având scopul cauzării vătămării corporale medii persoanei, aflîndu-se pe str. Mateevici, 2, or. Ialoveni s-a apropiat de cet. Papanaga Ghenadie, care înregistra cu aparatul foto discuția lui cu Avilcov Alexandru, l-a bruscat, după care i-a aplicat lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i vătămări corporale medii, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată. Instanța de apel a indicat că, deși inculpatul Chiron Tudor Vasile vina în comiterea infracțiunilor incriminate nu a recunoscut-o, vinovăția acestuia este dovedită pe deplin prin probele acumulate în cadrul urmăririi penale, care au fost cercetate și verificate în ședința instanței de apel, și anume:  declarațiile părții vătămate Papanaga Gh. (date în ședința de judecată în prima instanță și susținute în instanța de apel), a martorilor Avilcov Al. și Grosu O.;  procesul-verbal de cercetare la fața locului, prin care s-a descris locul comiterii faptei infracționale – str. Mateevici 11, or. Ialoveni (f.d. 21);  procesul-verbal de ridicare din 25 decembrie 2012, în cadrul căruia de la partea vătămată Papanaga Ghenadie a fost ridicat aparatul foto de model „ВBK- DP7110” și scurta de serviciu (f.d. 27);  raportul de expertiză medico-legală nr. 106/D din 17.01.2013, prin care s-a concluzionat că, părții vătămate Papanaga Ghenadie i-au fost cauzate fractura coastei a X, cu deplasare pe linia axilară medie pe dreapta, care condiționează o dereglare a sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie (f.d. 39). Astfel, instanța de apel, analizând probele administrate în faza de urmărire penală și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în instanța de apel, prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, a conchis că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, corect concluzionînd asupra vinovăției inculpatului Chiron Tudor Vasile de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.152 alin. (1) Cod penal - vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puține de o treime din capacitatea de muncă, însă în ceea ce privește învinuirea adusă inculpatului Chiron Tudor în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, instanța de fond incorect a 5 pronunțat o sentință de achitare pe acest capăt de învinuire, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În acest sens, instanța de apel a indicat elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal conform doctrinei penale și a menționat practica judiciară constantă „Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism”, și analizînd cumulul de probe administrate în cadrul urmăririi penală în cauza dată, examinate în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în instanța de apel, prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, a constatat că, în acțiunile inculpatului Chiron Tudor Vasile sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni, care se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită. La acest capitol, instanța de apel a citat din conținutul deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 24 martie 2015, care a indicat că „acțiunile întreprinse de inculpat au avut loc în drum și nu în curtea casei lui Chiron Tudor, după cum este indicat în hotărîrile instanțelor de judecată, fapt confirmat de partea vătămată și martorii oculari". Astfel, stabilindu-se cu certitudine de către instanța de apel că, conflictul iscat a avut loc într-un loc public, în sensul art. 131 Cod penal, în drum și nu în curtea casei lui Chiron Tudor, fapt care a fost susținut de către partea vătămată și de martorii oculari Avilcov Alexandru și Grosu Oleg, or, în cazul în care conflictul ar fi avut loc într-un mediu privat, într-o oarecare încăpere, martorii audiați ar fi în imposibilitate să ofere detalii cu referire la conflictul care a avut loc între inculpatul Chiron Tudor și partea vătămată Papanaga Ghenadie. Tot în acest sens instanța de apel a reținut că, prin ordonanța de neîncepere a urmăririi penale din 28 ianuarie 2013 s-a refuzat în pornirea urmăririi penale din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, fiind indicat că, în acțiunile lui Papanaga Ghenadie nu se prevăd elementele infracțiunii prevăzute de art. 179 Cod penal (vol. I, f.d. 48). Instanța de apel a respins ca neîntemeiat demersul avocatului Stănilă Andrei privind audierea martorilor Chiron Vadim și Bivol Tudor, or, aceasta ar constitui o tergiversare nejustificată a cauzei penale în ordine de apel, în contextul în care probele administrate la cauza penală sunt suficiente, pertinența și concludența cărora a fost constatată de către instanța de apel și în baza cărora poate fi stabilit cu certitudine faptul că, conflictul iscat a avut loc într-un loc public, în sensul art. 131 Cod penal. Instanța de apel a considerat nefondate argumentele inculpatului, precum că, raportul de expertiză medico - legală ar fi fost falsificat, deoarece raportul în cauză a fost întocmit de Centrul de Medicină Legală, care este o instituție publică, pe lângă Ministerul Sănătății, de expertiză judiciară specializată în domeniul 6 medicinii legale (pct. 1 din Regulamentul Centrului de Medicină Legală, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 58 din 04.02.2010, art. 12 alin. (4) din Legea RM nr. 1086 din 23.06.2000 „Cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-științifice și medic o-legale), activitatea cărei instituții se desfășoară în baza principiilor legalității, independenței, obiectivității și plenitudinii cercetărilor efectuate. Totodată, instanța de apel a sesizat în baza materialelor cauzei penale faptul că, inculpatul Chiron Tudor, fiind asistat de apărător pe parcursul urmăririi penale nu a formulat careva obiecții în momentul în care a făcut cunoștință cu conținutul raportului de expertiză medico-legală nr. 106/D din 17.01.2013, fapt reținut prin procesul-verbal de comunicare a raportului de expertiză din 05.04.2013. Mai mult ca atât, inculpatul Chiron Tudor nu a formulat careva cereri privind efectuarea unei expertize repetate, în conformitate cu prevederile art. 148 Cod procedură penală. În acest context, instanța de apel a reținut ca fiind o probă pertinentă și concludentă raportul de expertiză medico-legală nr. 106/D din 17.01.2013 prin care se atestă că, părții vătămate Papanaga Ghenadie i-au fost cauzate vătămări corporale medii și, respectiv, această probă poate fi apreciată prin coroborare atât cu declarațiile părții vătămate Papanaga Ghenadie, cât și cu declarațiile martorilor Avilcov Alexandru și Grosu Oleg. Astfel, argumentele inculpatului Chiron Tudor, precum că, el nu a cauzat careva leziuni corporale părții vătămate, instanța de apel le-a apreciat critic, dat fiind faptul că, acestea sunt declarative, nu au un suport probatoriu, nu coroborează cu materialul administrat la cauza penală și sunt în contradicție cu acesta. Cu referire la alegațiile procurorului privind blîndețea pedepsei stabilite de instanța de fond inculpatului Chiron Tudor pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, instanța de apel le-a considerat nefondate, deoarece verificînd legalitatea pedepsei aplicate, s-a constatat că, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, fiind reținut în acest sens că, inculpatul a comis o infracțiune mai puțin gravă, nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, la locul de trai se caracterizează pozitiv, astfel, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă pentru infracțiunea dată. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei pentru infracțiunea săvîrșită de inculpatul Chiron Tudor în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a ținut cont de gravitatea infracțiunii, care potrivit art.16 Cod penal se califică ca infracțiune mai puțin gravă, în calitate de circumstanță agravantă a fost reținută - săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată. Instanța de apel a constatat că, acuzarea de stat nu a făcut referire la careva date obiective și subiective care să vizeze în special, împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor 7 consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și social, care să justifice necesitatea aplicării unei pedepse penale mai aspre inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal. Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel a ajuns la concluzia că, în speță, sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea unei pedepse penale cu suspendarea condiționată a executării acesteia pe un termen de probă (art.90 Cod penal), considerînd că va atinge scopul pedepsei penale stabilit la art. 61 Cod penal.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Stănilă Andrei în numele inculpatului Chiron Tudor, prin care solicită casarea acesteia cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel în at complet de judecată, invocînd prevederile art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală. În susținerea solicitării sale recurentul invocă faptul că, instanța de apel la rejudecarea cauzei nu a ținut cont de decizia instanței de recurs și nu a examinat cauza potrivit prevederilor legale, încălcînd flagrant art.389 alin.(1) Cod de procedură penală și exigențele Plenului CSJ din 22.12.2015, schimbînd soluția din „achitare” în „condamnare” fără a cerceta nemijlocit toate probele pe dosar, în special, declarațiile unor martori din partea acuzării și a apărării. Astfel, în opinia apărătorului au fost încălcate drepturile inculpatului prevăzute de art.6 alin.(1) al CEDO – dreptul la un proces echitabil, ceia ce constituie o eroare de drept. Recurentul consideră că, cauza a fost examinată superficial, menționînd faptul că instanța a respins demersul înaintat de către apărare, prin care s-a solicitat audierea în calitate de martori Chiron V. și Bivol T., care au fost nemijlocit la fața locului și demonstrează nevinovăția inculpatului Chiron T.

Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de avocat, solicitînd respingerea acestuia, cu menținerea hotărîrii atacate ca fiind legală și întemeiată.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. 12.1. Avocatul recurent invocă temeiul de drept prescris în art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit cărui hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii. 8 Instanța de recurs menționează că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține că, acest temei include cazurile cînd nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori cînd nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Chiron Tudor Vasile a fost pus sub învinuire pentru săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, cu indicii calificativi:- vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art.151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de o treime din capacitatea de muncă și art. 287 alin. (1) Cod penal, cu indicii calificativi: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni, care se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, însă potrivit hotărîrii primei instanțe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152 alin.(1) Cod penal și achitat de sub învinuirea imputată în baza art. 287 alin.(1) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Ulterior, la rejudecarea cauzei în instanța de apel, respectînd prevederile art. art. 414-419, 436 Cod de procedură penală, a casat parțial hotărîrea primei instanțe și a pronunțat o nouă hotîrîre, prin care inculpatul Chiron Tudor Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat și pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal. Analizînd decizia atacată, Colegiul penal consideră că, instanța de apel legal și întemeiat a menținut hotărîrea primei instanțe în ce privește condamnarea inculpatului Chiron Tudor de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) Cod penal, iar în partea achitării inculpatului de sub învinuirea în baza art.287 alin.(1) Cod penal a considerat că instanța de fond incorect a pronunțat o sentință de achitare pe acest capăt de învinuire. Astfel, instanța de recurs consideră că, instanța de apel corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionînd asupra vinovăției inculpatului Chiron Tudor Vasile de săvîrșirea infracțiunii imputate potrivit rechizitoriului în baza art.287 alin.(1) Cod penal, motivîndu-și soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 9 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. 9 Totodată, Colegiul relevă, că instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decît cea constatată de instanțe, acestea fiind atribuții exclusive ale instanțelor de fond. 12.2. Cu referire la alegațiile recurentului, precum că, a fost încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil, prevăzut de art.6 alin.(1) CEDO, prin respingerea demersului de către instanța de apel privind audierea martorilor solicitați de apărare și inculpat, Colegiul penal le consideră nefondate, deoarece instanța de apel, la rejudecarea cauzei a respectat prevederile art. 414, 415 alin.(2/1), 436 Cod de procedură penală, fiind audiați inculpatul, partea vătămată, verificate declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal (f.d.26, 27, 28-33, vol. II), iar referitor la martorii apărării, instanța de apel a indicat în decizia sa: „ În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, avocatul Andrei Stănilă în numele și interesul inculpatului Chiron Tudor a solicitat audierea martorilor Chiron Vădim și Bivol Tudor în vederea stabilirii cu certitudine „locul" desfășurării conflictului în „drum public" sau în „curtea privată" a lui Chiron Tudor, astfel după cum indică instanța supremă, în decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 24 martie 2015. Instanța de apel va cita din conținutul deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 24 martie 2015 care a indicat că „ acțiunile întreprinse de inculpat au avut loc în drum și nu în curtea casei lui Chiron Tudor, după cum este indicat în hotărârile instanțelor de judecată, fapt confirmat de partea vătămată și martorii oculari". Colegiul Penal a respins ca neîntemeiat demersul avocatului Andrei Stănilă privind audierea martorilor Chiron Vadim și Bivol Tudor, or, aceasta ar constitui o tergiversare nejustificată a cauzei penale în ordine de apel, în contextul în care probele administrate la cauza penală sunt suficiente, pertinența și concludenta cărora a fost constatată de către instanța de apel și în baza cărora poate fi stabilit cu certitudine faptul că, conflictul iscat a avut loc într-un loc public, în sensul art. 131 Cod Penal.” (f.d.43, vol. II). Mai mult ca atît, din materialele cauzei, Colegiul penal constată că, martorii apărării: Chiron Vadim și Bivol Tudor, solicitați de a fi audiați în instanța de apel, nu au fost incluși în lista persoanelor care necesită de a fi citate în instanța de judecată (f. d. 89, vol. I), iar pe parcursul examinării cauzei în prima instanță nici nu au fost înaintate careva cereri, demersuri din partea inculpatului sau a avocatului acestuia de a fi audiați în calitate de martori - Chiron Vadim și Bivol Tudor. Astfel, reieșind din cele menționate supra, la judecarea cauzei nu a fost încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil în sensul art.6 alin.(1) CEDO. În contextul celor expuse, Colegiul constată că temeiul invocat de către recurent, prevăzut în pct. 8) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de 10 apel la examinarea cauzei a respectat prevederile legale, și în hotărîrea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzînd motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de apel n-a admis o eroare gravă de fapt, care ar afectat soluția acesteia. În aceste condiții instanța de recurs consideră că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unei erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Luînd în considerație cele notate supra, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de avocatul Stănilă Andrei în numele inculpatului Chiron Tudor se declară inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Stănilă Andrei în numele inculpatului Chiron Tudor împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui Chiron Tudor Vasile, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la data de 13 mai 2016. Președinte Ursache Petru Judecător Toma Nadejda Judecător Timofti Vladimir 11