1ra-315/2015 — art. 152 al. 1, 90 CP

1ra-315/2015 — art. 152 al. 1, 90 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra- 315/2015

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

DECIZIE

24 martie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Nicolae Gordilă

Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Iurie Diaconu și Liliana Catan

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de

către procurorul Tăut Dorina și de către inculpatul Chiron Tudor împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2014 în cauza penală

privindu-l pe

Chiron Tudor Vasile, născut la

08 februarie 1952, originar și domiciliat

în or. Ialoveni str. Mateevici 2;

termenul de examinare a cauzei fiind:

- în prima instanță din 02.07.2014 până la 01.08.2014;

- în instanța de apel din 20.08.2014 până la 20.11.2014;

- în instanța de recurs din 12.02.2015 până la 24.03.2015;

CONSTATĂ:

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal,

fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an;

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 1 an.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Papanaga Ghenadie privind

prejudiciul material în sumă de 5000 lei, a fost admisă în principiu urmând să fie

soluționată separat în procedură civilă, deoarece instanței nu i-au fost prezentate

careva probe în confirmarea cuantumului acestei acțiuni, iar acțiunea civilă privind

încasarea prejudiciului moral în sumă de 5000 lei, a fost admisă parțial cu încasarea

de la inculpat a sumei de 1000 lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca exagerat de

mărită.

S-a încasat de la inculpatul Chiron Tudor în beneficiul părții vătămate cheltuieli

pentru asistență juridică în sumă de 3000 lei.

Chiron Tudor a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(1) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

inculpatul Chiron Tudor, având scopul cauzării vătămării corporale medii a persoanei,

aflându-se pe str. Mateevici 2, or. Ialoveni s-a apropiat de cet. Papanaga Ghenadie

care înregistra cu aparatul foto discuția lui Avilcov Alexandru, l-a bruscat, după care

1

i-a aplicat lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului, cauzându-i fractura

coastei X cu deplasare pe linia axilară medie pe dreapta, cu dereglarea sănătății de

lungă durată, adică leziuni corporale medii.

Procuratura r-ului Ialoveni Vasile Danu, prin care s-a solicitat casarea acesteia cu

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

al condamna pe Chiron Tudor potrivit art.152 alin. (l) Cod penal stabilindu-i o

pedeapsă de 2 ani închisoare, pe art. 287 alin. (1) Cod penal ai stabili o pedeapsă de 2

ani închisoare, în temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili pedeapsa definitivă de 3 ani

închisoare și în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare să fie

suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani, în rest sentința să fie

menținută.

3.1. În apelul declarat de către inculpatul Chiron Tudor s-a solicitat casarea

parțială a sentinței Judecătoriei Ialoveni, rejudecarea cauzei de către instanța de apel și

pronunțarea unei decizii prin care Chiron Tudor să fie achitat în partea care se referă

la episodul în care figurează ca parte vătămată Papanaga Ghenadie.

2014 au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de procuror în Procuratura r-

ului Ialoveni Vasile Danu și de către inculpatul Chiron Tudor, cu menținerea sentinței

atacate.

stat, procuror în cadrul Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău, Tăut Dorina,

prin care, invocându-se temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel în alt complet de judecată, invocând următoarele motive:

- instanța de apel nu a motivat întemeiat soluția sa privind menținerea achitării

inculpatului pe art. 287 alin. (1) Cod penal;

- instanța de apel nu s-a expus asupra declarațiilor părții vătămate Papanaga

Ghenadie și a inculpatului Chiron Tudor asupra lipsei relațiilor ostile între dânșii;

- instanța de apel nu s-a expus asupra declarațiilor martorilor Avilcov Alexandru

și Grosu Oleg, date la urmărirea penală care confirmă acțiunile huliganice lui Chiron

Tudor;

5.1. În recursul ordinar declarat de către inculpatul Chiron Tudor se invocă

temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prin care, a solicitat

casarea sentinței Judecătoriei Ialoveni, a deciziei Curții de Apel Chișinău în partea ce

ține de condamnarea pe capătul de acuzare prevăzut de art. 152 alin. (1) Cod penal,

rejudecarea cauzei în partea casării și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

inculpatul Chiron Tudor să fie achitat pe acest capăt de învinuire și să fie respinsă

acțiunea civilă integral, invocând următoarele motive:

- fracturile costale nu au putut fi cauzate în urma loviturilor cu pumnii așa cum

pretinde partea vătămată, ci în urma loviturii cu un obiect contudent;

- la dosar lipsește radiografia toracică, istoria bolii sau alte documente medicale

care determină data producerii fracturii costale.

concluzionează, că recursul ordinar declarat de către inculpatul Chiron Tudor urmează

a fi respins, ca depus peste termen, iar recursul ordinar declarat de către procuror -

admis, reieșind din următoarele motive.

2

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală (red. 14.03.2003), instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

6.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de inculpatul Chiron Tudor.

Potrivit art. 422 Cod de procedură penală (red. 05.04.2012), termenul de recurs

este de 30 zile de la data pronunțării deciziei. După cum rezultă din materialele

dosarului, cauza penală a fost judecată în ordine de apel în prezența inculpatului

Chiron Tudor, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d. 169-

173), fiind informat despre data ora și locul pronunțării deciziei motivate.

Inculpatul Chiron Tudor a depus recurs ordinar la 13 martie 2015, adică la

aproximativ 49 zile de la expirarea termenului prevăzut de art. 422 Cod de procedură

penală și nu a adus argumente întemeiate în justificarea motivelor întârzierii declarării

recursului.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit menționează, că termenul de recurs este

absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din

dreptul de a exercita calea de atac.

Raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 422 Cod de procedură

penală (red. 05.04.2012), rezultă că recursul declarat de inculpatul Chiron Tudor este

inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

6.2. Cu referire la recursurile declarate de către procuror Tăut Dorina.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de

30 zile de la data pronunțării deciziei. Din materialele cauzei rezultă că recursul

ordinar este depus în termen.

Colegiul penal lărgit constată, că în instanța de recurs ordinar și-a găsit

confirmarea temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apelul declarat de acuzatorul de stat, în legătură cu ce urmează a fi casată decizia

atacată, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare

nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Potrivit apelului declarat de procuror (Vol. I, f.d. 192-199), criticându-se

sentința de condamnare, s-au invocat următoarele motive:

- instanța de judecată a dat o apreciere subiectivă și insuficientă declarațiilor

părții vătămate Papanaga Ghenadie,a martorilor Avilcov Alexandru și Grosu Oleg

depuse atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești:

3

- la pronunțarea sentinței instanța de judecată nu a ținut cont de pertinența,

concludența, utilitatea și veridicitatea a tuturor probelor acumulate și examinate în

cadrul ședinței de judecată, din punct de vedere al colaborării lor, prin care s-a

confirmat vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(1) Cod penal, unde nemijlocit a fost dovedit că în acțiunile inculpatului există

componența de infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, după indicii

„Huliganismul”, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și

exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită”;

Conform doctrinei penale, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (1) Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiuni care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă

reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum

și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită.

Prin ordine publică se înțelege un sistem stabil de relații sociale care asigură

ambianța liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a

integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a organelor și instituțiilor de

stat publice.

Prin încălcare grosolană a ordinii publice se exprimă o vădită lipsă de respect

față de societate, săvârșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și

morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de

către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare

cu cetățeni, prin înjosirea onoarei și demnității personalității, încălcare îndelungată și

insistentă a ordinii publice, zădărnicirea activităților de masă, suspendarea temporară

a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, transportului

obștesc etc.

Prin exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate se au în vedere

acțiunile evidente ce ating interesele legitime ale unui grup ori chiar ale unei persoane

care se află la locul infracțiunii (proferarea de expresii indecente, abordarea unei

ținute lipsite de pudoare, efectuarea de gesturi obscene etc.)

Prin acțiuni care încalcă grosolan ordinea publică se înțelege fapta săvârșită în

public, îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea

jignitoare a persoanelor, în alte acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură

ordinea publică și liniștea persoanelor.

Fapta prejudiciabilă analizată presupune aplicarea violenței asupra persoanelor.

În sensul art. 287 Cod penal, prin violență se are în vedere violența soldată cu

vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății ori violența soldată cu leziuni

corporale care nu presupun nici dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici pierderea

neînsemnată și stabilă a capacității de muncă.

Raportând cele menționate mai sus la speța în cauză, Colegiul constată incorectă

concluzia instanței de fond, menținută de instanța de apel, cu privire la lipsa

elementelor constitutive a infracțiunii ce au dus la pronunțarea pe acest capăt de

învinuire a unei sentințe de achitare.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel a

motivat superficial, și nu sa pronunțat prin motive convingătoare asupra faptului, că

4

prin acțiunile intenționate inculpatul Chiron Tudor nu a fost încălcată grosolan

ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de

aplicarea violenței față de partea vătămată, soldată cu cauzarea leziunilor corporale, ce

se califică ca vătămări corporale medii.

În acest sens Colegiul penal lărgit enunță că au rămas fără motivare următoarele

probe: - declarațiile permanente ale părții vătămate Papanaga Ghenadie date în cadrul

ședinței de judecată în instanța de fond (f.d. 131-132) din care rezultă că:

-„ inculpatul s-a apropiat de Avilcov Alexandru în drum și a început să îl

numească cu cuvinte necenzurate, eu m-am apropiat și am încercat să îi despart,

aveam în mâină un aparat foto… inculpatul a sărit la mine cu agresie, și mi-a dat

peste mâină în care țineam aparatul foto, aparatul a căzut jos, eu m-am aplecat să

ridic aparatul și am fost lovit în partea dreaptă a coastelor de sus cu mâina, m-a

amenințat că va lua pușca cu care o să mă împuște…”;

-„ din declarațiile martorului Avilcov Alexandru care a declarat că …

inculpatul a ieșit în drum și mă înjura cu cuvinte necenzurate, și mă amenința …

Papanaga Ghenadie s-a apropiat de noi să ne despartă și să mă apere, inculpatul la

lovit peste aparatul foto și de câteva ori în corp …” (f.d. 133);

-„ din declarațiile martorului Grosu Oleg care a declarat că …Papanaga

Ghenadie la un moment a strigat … când m-am uitat în direcția lor Papanaga

Ghenadie ridica aparatul foto și când se ridica inculpatul Chiron Tudor a sărit și la

lovit cu mâina …” (f.d. 134);

Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează prin vinovăția

intenționată, intenție directă, adică făptuitorul înțelege că încalcă grosolan ordinea

publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, cu aplicarea violenței

asupra persoanelor sau amenințarea cu aplicarea violenței.

Astfel spus la huliganism acțiunile trebuie să înceapă de la infractor, nu trebuie

să fie provocate de persoane cu care se află în conflict.

Ori, în cazul dat, Chiron Tudor nu s-a aflat în conflict cu partea vătămată.

Mai mult, partea vătămată nici nu la provocat, fiind lovită, fără careva temeiuri, cu

mână, în rezultatul căruia i-au fost pricinuite leziuni corporale medii.

Prin acțiunile sale, adresările cu cuvintele necenzurate în adresa părții vătămate,

inculpatul a încălcat liniștea cetățenilor și ordinea publică, fapt confirmat de martorii

Avilcov Alexandru și Grosu Oleg.

Referitor la motivul invocat în decizia instanței de apel cu privire la faptul, că

Chiron Tudor și familia Boicenco și partea vătămată Papanaga Ghenadie care asigură

paza imobilului ultimului, de timp îndelungat, s-au creat relații ostile, cearta care s-a

iscat nu a fost una fără temei și motiv, dar pe marginea unei construcții care o efectua

inculpatul Chiron Tudor fără acordul vecinilor, Colegiul lărgit invocă că nu susține

această motivare, or, partea vătămată nu este proprietarul acestui imobil, doar asigură

paza lui și nu are nici o tangență cu conflictul apărut între familia Boicenco și Chiron

Tudor și cu construcția efectuată de inculpat. Mai mult instanțele de judecată nu au

stabilit în ce constau aceste relații ostile, dacă ele existau.

Totodată, Colegiu menționează că acțiunile întreprinse de inculpat au avut loc

în drum și nu în curtea casei lui Chiron Tudor, după cum este indicat în hotărârile

instanțelor de judecată, fapt confirmat de partea vătămată și martorii oculari.

Toate aceste împrejurări, nu au fost apreciate de instanțele de instanța de apel la

justa valoare, prin prisma dispozițiilor art. 287 alin. (1) Cod penal, astfel instanța

5

prematur a ajuns la concluzia că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele

infracțiunii pe acest capăt de învinuire.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii

procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate de apelant în apel, să verifice și să

aprecieze detaliat probele administrate și examinate în instanță și ținând cont de

motivele casării deciziei atacate, de practica CEDO, să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E

Respinge recursul ordinar declarat de către inculpatul Chiron Tudor ca depus

peste termen.

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul Tăut Dorina, casează

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2014 cu

dispunerea rejudecării cauzei în Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune cailor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 07 aprilie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Liliana Catan

6