1ra-458/2016 — Art. 78 alin. 3 CC

Prin sentința Judecătoriei Hîncești din 08 mai 2015, Igor Șendrea a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Acțiunea civilă depusă de partea vătămată Igor Vornic, cu privire la încasarea sumei de 3000 lei, a fost lăsată fără examinare.

De către organul de urmărire penală, Igor Șendrea a fost învinuit de faptul că, fiind persoană publică, acționând cu titlu oficial, reprezentând Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, la 10 iunie 2013, aproximativ la orele 22:00-23:00, în s. Cărpineni, r-nul Hîncești, în una din camerele separate ale barului „Olivia”, situat în centrul localității, adică într-un loc public, fiind în stare de ebrietate, rezultată în urma consumului de băuturi alcoolice, fără motiv, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, cu obrăznicie deosebită, exprimându-se cu cuvinte necenzurate, în prezența mai multor colegi de serviciu, urmărind manifestarea bravurii și a forței grosolane, intenționat a inițiat un conflict, i-a adresat cuvinte injurioase, care înjosesc onoarea și demnitatea persoanei, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii, picioarele, cu o sticlă de bere și o scândură din lemn peste diferite părți ale corpului angajatului Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Igor Vornic, cauzându-i, conform concluziei raportului de expertiză medico-legală nr. 185D din 25 iunie 2013, vătămări corporale ușoare. La cerințele persoanelor aflate în preajmă, inclusiv a superiorului său direct, Victor Rotaru, a altor colegi de serviciu și barmanului Victor Mihuță, care deservea 1 barul „Olivia”, de a înceta acțiunile sale cu caracter violent, Igor Șendrea, nu a reacționat, continuându-și activitatea de tulburare a ordinii și liniștii publice, manifestată prin distrugerea unei sticle goale de bere, a unei farfurii de servit, deteriorarea mobilierului unității comerciale, jignirea verbală și maltratarea fizică a lui Igor Vornic. În rezultatul acțiunilor ilegale ale ofițerului de sector Igor Șendrea, care au avut loc chiar pe teritoriul care îl deservește, manifestate prin prejudicierea imaginii poliției ca organ de drept, aproximativ la ora 00:30 a zilei de 11 iunie 2013 a fost întreruptă activitatea barului „Olivia”.

Procurorul, a contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Igor Șendrea să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei să fie suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 5 ani. Potrivit art. 65 alin. (3) Cod penal, Igor Șendrea să fie privat de dreptul de a exercita activitatea de polițist pe termen de 5 ani. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată să fie admisă integral. În motivare a invocat că, prin probele prezentate de acuzare se constată cu certitudine vinovăția lui Igor Șendrea în săvârșirea infracțiunii incriminate. Astfel, instanța de judecată contrar dispozițiilor art. 24 Cod de procedură penală, a admis unilateral poziția invocată de către partea apărării, fără a da o apreciere obiectivă probelor prezentate de partea acuzării, or, Igor Șendrea prin declarațiile depuse în instanța de judecată a insinuat faptul că, în această situație a fost provocat prin acțiunile pretins ilegale ale părții vătămate Igor Vornic, cu acesta aflându-se în relații ostile. Mai mult, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate se confirmă prin probatoriul administrat, printre care 2 probe materiale, inclusiv corpul delict ridicat în rezultatul cercetării la fața locului. La cererea apărării instanța a audiat martorii Andrei Șendrea, Andrei Șendrea (tatăl și fratele inculpatului) și Victor Carp, însă niciunul dintre acești martori nu au fost prezenți în momentul incidentului, prin urmare circumstanțele comunicate de ei completului de judecată au o sursă comună - Igor Șendrea. Prima instanță, invocând concluziile raportului de constatare medico-legală nr. 210-D din 22 iulie 2013, a apreciat critic declarațiile părții vătămate Igor Vornic și a martorilor Victor Rotaru și Alexandru Blișceac, precum, că Igor Șendrea nu a fost lovit de nimeni cu sticla în cap, leziunea corporală a fost cauzată în urma altercației fizice a inculpatului cu Igor Vornic, în timpul când ambii au căzut jos pe podea, ultimul s-a lovit de scaune și cioburi de sticlă, însă această versiune a fost combătută prin raportul de constatare medico-legală menționat, conform căruia a fost exclusă, cauzarea plăgii contuze depistate, în rezultatul căderii și lovirii de scaune sau cioburi de sticlă. Totodată, instanța a reținut și declarațiile martorului Victor Carp, angajat în calitate de medic chirurg în cadrul spitalului Cărpineni, care coincid cu raportul de constatare medico-legală nr. 210-D din 22 iulie 2013, care, în ședința de judecată a concretizat, că locul unde a fost lovit inculpatul Igor Șendrea nu a putut fi cauzat prin cădere. Plaga se afla în vârful capului, în timpul căderii ar fi fost afectate și alte zone. 2 Astfel, reținând în calitate de probă raportul de constatare medico-legală nr. 210-D din 22 iulie 2013, prima instanță a încălcat flagrant prevederile art. art. 97 pct. 2), 143 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală. Prima instanță a dat apreciere critică depozițiilor părții vătămate și martorilor acuzării, raportându-le la concluziile formulate într-un raport de constatare, pe care urma a-l considera o probă inadmisibilă, întrucât nu a fost administrată în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală. Apelantul a considerat neîntemeiată reținerea de către prima instanță a argumentului că, Igor Șendrea se afla în relații ostile cu partea vătămată Igor Vornic, iar conflictul din 10 iunie 2013, derulat în separeul unui bar, a generat o reacție ca atare a inculpatului, fără a afecta în careva mod alte persoane, aflate în preajmă, în acest sens considerând relevante explicațiile Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 19 iunie 2006 ,,Cu privire la practica judiciară în cauzele penale cu privire la huliganism”. Întru desființarea argumentului menționat, procurorul a invocat declarațiile martorului Victor Mihuță, care a explicat că, nu se afla în careva relații cu polițiștii Igor Vornic sau Igor Șendrea. Până la intrarea lui Igor Șendrea în separeu, totul era în ordine, după ce Igor Șendrea a intrat în această încăpere, a fost deranjat de zgomotul produs. Intrând prima dată în separeu, a văzut platoul și sticla de bere stricate și a cerut polițiștilor să se calmeze. A doua oară, deranjat fiind iarăși de zgomotul produs, a văzut că Igor Șendrea se afla deasupra lui Igor Vornic. A treia oară când a intrat, a văzut că Igor Vornic este cu hainele dezordonate în urma altercației, ca într-un final să alunge toate persoanele acasă și să închidă activitatea unității comerciale, din motivul disconfortului creat. În tot timpul conflictului toate apelurile la calm îi erau adresate lui Igor Șendrea. Deci, din depozițiile date de către martorul necointeresat în soluția acestui proces, Victor Mihuță rezultă că, deși grupul de polițiști se aflau într-un separeu, efectele acțiunilor huliganice ale lui Igor Șendrea s-au făcut prezente și în holul barului prin ce a creat vădite temeri personalului, precum și clienților. A menționat apelantul că, chiar dacă la un moment dat conflictul dintre Igor Șendrea și Igor Vornic ar fi avut o miză interpersonală, totuși primul admitea că prin acțiunile lui tulbură ordinea publică și liniștea cetățenilor din jur, odată ce persoana responsabilă a făcut în prealabil mai multe apeluri la calm, la caz prezentând semnificație explicațiile din pct. 3, 9 ale Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 19 iunie 2006, ,,Cu privire la practica judiciară în cauzele penale cu privire la huliganism”. Adică, deși aparent acțiunile agresive ale lui Igor Șendrea erau îndreptate asupra lui Igor Vornic, totuși primul conștientiza că urmările se răsfrâng și au repercusiuni asupra celorlalte persoane prezente la fața locului și care au explicat instanței că un asemenea comportament și mod nefiresc de a soluționa un conflict i-a deranjat. A mai remarcat procurorul, că, inculpatul Igor Șendrea a recunoscut că a participat la picnicul organizat de Igor Vornic, unde a servit băuturi alcoolice și a acceptat ulterior invitația de a continua serbarea în barul „Olivia”, rezultând că aceștia erau în relații de colegialitate. Totodată, în cazul în care prima instanță a ajuns la concluzia că fapta lui Igor Șendrea reprezintă o contravenție de vătămare corporală ușoară (art. 78 alin. (2) Cod contravențional), atunci urma să purceadă la aplicarea art. art. 332 alin. (2), 391 3 alin. (2) Cod de procedură penală, și să adopte o sentință de încetare a procesului penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2015, a fost admis apelul procurorului, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost încetat procesul penal în privința lui Igor Șendrea, în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, din motiv că fapta constituie contravenția prevăzută de art. 78 alin. (3) Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional în legătură cu intervenirea termenului prescripției răspunderii contravenționale. 4.1. Pentru pronunțarea soluției nominalizate, instanța de apel a constatat în fapt că, Igor Șendrea, la 10 iunie 2013, aproximativ orele 22:00-23:00, aflându-se în una din camerele separate ale barului ,,Olivia” amplasat în s. Cărpineni, r-nul Hâncești, în baza relațiilor reciproc ostile survenite în cadrul discuțiilor cu caracter personal, intenționat i-a aplicat lui Igor Vornic lovituri cu pumnul, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 212 din 16 iulie 2014, echimoză pe genunchiul drept, care, în baza raportului de expertiză medico-legală nr. 185 D din 26 iunie 2013, se califică ca vătămări corporale ușoare, ori de scurtă durată, ce au dus la dereglarea sănătății de la 6 până la 21 zile. 4.2. Instanța de apel a reținut că, vinovăția inculpatului în săvârșirea faptei constatate este dovedită prin probele prezentate în sprijinul învinuirii, și anume: declarațiile părții vătămate Igor Vornic, martorilor Victor Rotaru, Victor Carp, Andrei Șendrea, Andrei Șendrea, Andrei Mihailiuc, Nicolae Macaru, Igor Popa, Igor Cojocaru, Alexandru Blișceac, Victor Mihuță; plângerea depusă de Igor Vornic la 18 iunie 2013, prin care solicită întreprinderea măsurilor corespunzătoare și obiective cu ofițerul de sector Igor Șendrea, care fiind în stare de ebrietate l-a numit cu cuvinte necenzurate și i-a aplicat lovituri cu pumnii în regiunea capului și cu piciorul unui scaun (f. d. 3, vol. I); materialele parvenite la IP Hîncești prin raportul din 04 iulie 2013 (f. d. 9-22, vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04 iulie 2013, potrivit căruia a fost efectuată cercetarea în barul „Olivia” amplasat în s. Cărpineni, r-nul Hîncești, cu planșa fotografică anexată (f. d. 31-52, vol. I); ordonanța de recunoaștere a obiectului în calitate de corp delict din 04 iulie 2013, fiind recunoscută în calitate de corp delict o scândură din lemn cu lungimea de 35 cm (f. d. 53, vol. I); raportul de expertiză medico-legală nr. 185-D din 26 iunie 2013 (f. d. 69, vol. I); raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 212 din 16 iulie 2014, potrivit căruia ,,echimoza în regiunea genunchiului drept, suprafața anterioară (6,0x5,0 cm) a putut fi cauzată în rezultatul acțiunii traumatice prin mecanism de lovire cu sau de un obiect contondent dur, inclusiv la cădere pe genunchi pe un plan rezistent și se califică ca leziune corporală neînsemnată. Aspectul morfologic al echimozei (violacee central și verzuie periferic) indică la faptul, că vechimea ei este de circa 3-4 zile, până la examenul medico-legal (raportul nr. 174/D din 14 iunie 2013). În lipsa leziunilor corporale vizibile din regiunea capului, a semnelor clinice neurologice obiective de „comoție cerebrală”, dar și absența (în documentele medicale prezentate) a evaluării stării pacientului în dinamică, acest diagnostic (indicat, în concluzia consultativă a policlinicii IMSP Institutului de Neurologie și Neurochirurgie) se consideră neargumentat și nu se apreciază medico-legal” (f. d. 197-200, vol. I); raportul de expertiză medico-legală nr. 350 din 06 februarie 2015, potrivit căruia ,,concluziile din raportul de constatare medico-legală 4 nr. 174 D din 14 iunie 2013 și raportul de expertiză medico-legală nr. 185-D din 26 iunie 2013, au fost argumentate prin examinarea medico-legală și rezultatele concluziei consultative efectuate la 13 iunie 2013, de către medicul Viorel Maxian (f. d. 182, vol. I) conform „Regulamentului de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale” și indicațiilor metodice „Aprecierea medico-legală a gravității vătămării corporale în traumele cranio-cerebrale”. Metodologia utilizată atât de către experții din comisie, cât și experții care au efectuat examinarea primară a fost autentică și corectă. Aprecierea obiectivității concluziilor expertului nu ține de competența comisiei medico-legale (f. d. 209-215, vol. I); copiile ordinelor IGP al MAI din 07 martie 2013, prin care se confirmă statutul de polițist a lui Victor Rotaru, Igor Șendrea, Igor Vornic, Andrei Mihailiuc, Alexandru Blișceac și Igor Popa (f. d. 78-84, vol. I); ordonanța privind încetarea urmăririi penale din 24 septembrie 2014, prin care a fost dispusă ,,scoaterea de sub urmărirea penală în cauza nr. 2014208011 a cet. Igor Vornic, Victor Rotaru și Alexandru Blișceac, din motivul că acțiunile lor nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 1661 Cod penal, iar în rest fapta acestora nu este prevăzută de legea penală ca infracțiune” (f. d. 226-231, vol. I). Așadar, instanța de apel a stabilit că, acțiunile ilegale săvârșite reprezintă rezultatul unui conflict dintre Igor Șendrea și Igor Vornic, inițiat în baza relațiilor reciproc ostile survenite, fiind constatat că, între inculpat și partea vătămată anterior au existat conflicte și neînțelegeri, între ei persistând relații ostile tensionate. Vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale a părții vătămate s-a produs în baza relațiilor reciproc ostile survenite între ambele părți. Potrivit declarațiilor martorilor, părții vătămate și a inculpatului, incidentul dintre Igor Șendrea și Igor Vornic a avut loc într-o încăpere separată a barului „Olivia”, nefiind încălcată și tulburată ordinea publică și nici activitatea localului „Olivia” nu a fost prejudiciată, fapt adeverit de Victor Mihuță, care a declarat, că obiecții sau pretenții din partea administratorului localului nu au fost înaintate inculpatului, precum și comportamentul inculpatului nu a afectat liniștea și odihna celorlalți vizitatori ai barului „Olivia”. Totodată, atât inculpatul, cât și partea vătămată se aflau în afara atribuțiilor de serviciu, au acționat sub influența relațiilor reciproc ostile survenite, generând un conflict, stimulat de ilegalitatea acțiunilor părții vătămate, care a provocat acțiunile inculpatului - fapt ce rezultă din ordonanța din 24 septembrie 2014, emisă de procurorul în Secția combatere tortură, Inga Furtună, privind încetarea urmăririi penale și neînceperea urmăririi penale în privința lui Igor Vornic, Victor Rotaru și Alexandru Blișceac, din motivul că acțiunile lor nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii, dar reprezintă contravenția prevăzută la art. 78 Cod contravențional, adică vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale” (f. d. 226-231, vol. I). Instanța de apel analizând conținutul acestei ordonanțe, a observat că împrejurările descrise sunt similare celor din prezenta cauză penală. Astfel, prin ordonanță s-a stabilit, că evoluția incidentului în cauză a avut loc într-o încăpere separată a barului „Olivia”, ordinea publică nu a fost tulburată, iar activitatea localului de agrement nu a fost prejudiciată, ceea ce exclude existența huliganismului atât ca componență penală, cât și contravențională. Argumentarea acestei concluzii derivă din circumstanța, că atât Igor Vornic, Victor Rotaru, Alexandru Blișceac, cât și Igor Șendrea și martorii, se aflau în afara 5 programului de muncă, au acționat sub influența contradicțiilor ostile personale, iar cele săvârșite au generat din conflict, care a fost încurajat de comportamentul fiecăruia dintre persoanele implicate. Prin aceeași ordonanță au fost apreciate critic declarațiile lui Igor Vornic, Victor Rotaru și Alexandru Blișceac precum că Igor Șendrea nu a fost lovit, dar posibil a contractat leziunea corporală în timpul altercației fizice avute cu Igor Vornic când ei ambii au căzut la podea, deoarece această versiune a fost integral combătută prin raportul de expertiză nr. 2050/d din 23 septembrie 2014, conform căruia cauzarea plăgii contuze depistate, în rezultatul căderii și lovirii de scaun sau cioburi de sticlă, se exclude. Probele acumulate în cadrul urmăririi penale, descriu cu incontestabil, că acțiunile ilegale comise în acest caz, în privința lui Igor Șendrea, reprezintă produsul unui conflict interpersonal preexistent. Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 210-D din 22 iulie 2013, la Igor Șendrea a fost depistată vătămare corporală ușoară, manifestată prin plagă contuză a regiunii parietale stângi, care a fost cauzată în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect dur contondent. La fel, în cazul lipsei altor leziuni corporale pe suprafața corpului, cauzarea plăgii contuze depistate, în rezultatul căderii și lovirii de scaun sau cioburi de sticlă, au fost excluse. Incidentul a avut loc numai în prezența colegilor de serviciu - Victor Rotaru și Alexandru Blișceac, din declarațiile cărora rezultă, că în timpul altercației, după ce partea vătămată și inculpatul au căzut, ei i-au ridicat de jos, cerându-le să se liniștească, astfel nu a fost încălcată ordinea publică. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 185-D din 26 iunie 2013, la Igor Vornic a fost depistată traumă cranio-cerebrală închisă cu comoție cerebrală, echimoză pe genunchiul drept, calificate ca vătămări corporale ușoare, ori de scurtă durată. Luând în considerație mențiunile efectuate în rapoartele de expertiză medico-legală nr. 212 din 08 mai 2014 (f. d. 197-200, vol. I) și nr. 350 din 06 februarie 2015 (f. d. 209-215, vol. I), instanța de apel a exclus din învinuire acțiunile imputate inculpatului privind săvârșirea faptei în stare de ebrietate cu aplicarea loviturilor cu picioarele și a unei scânduri din lemn, în rezultatul cărora părții vătămate i-a fost produsă traumă cranio-cerebrală închisă cu comoție cerebrală. Or, partea acuzării nu a prezentat probe, care ar demonstra starea de ebrietate produsă de alcool a inculpatului în timpul săvârșirii faptei, precum și aplicarea loviturilor cu piciorul și cu o scândură din lemn. Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, fapta inculpatului nu conține elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, în acest sens menționând că, sub aspectul construcției juridico - penale a normei incriminate, trăsătura esențială a huliganismului este încălcarea grosolană a ordinii publice, exprimată printr-o vădită lipsă de respect față de societate. Obiectul infracțiunii - huliganismul, reprezintă ordinea publică, adică totalitatea de relații sociale, ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice. Latura subiectivă a huliganismului se caracterizează prin intenție directă de a încălca grosolan ordinea publică, exprimând astfel o vădită lipsă de respect față de 6 societate și dorind acest fapt. Intenția directă presupune cunoașterea de către făptuitor a relațiilor sociale ocrotite de legea penală și atitudinea de împotrivire față de acestea, inculpatul înțelegând pericolul social al faptei concepute și voiește realizarea ei materială, prevede urmarea socialmente periculoasă, ca efect cert al acțiunii sale și dorește producerea lor. Latura obiectivă a huliganismului se exprimă prin acțiuni intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Astfel, acțiunile de huliganism sunt orientate, de regulă, spre public, spre reacția publicului, implicând jignirea demnității publice și încălcarea grosolană a ordinii publice. Acțiunile de huliganism, în spațiu și timp, se pot înfăptui și în locuri nepopulate sau noaptea, dar cu încălcarea ordinii publice. Cu referire la explicațiile menționate în pct. 3 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 19 iunie 2006 „Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism”, instanța de apel a menționat, că în speță, fapta inculpatului nu cuprinde elementele definitorii huliganismului agravat și se impune a fi delimitate acțiunile inculpatului în dependență de motivele, scopul și circumstanțele în care s-au desfășurat. Insultele, loviturile, cauzarea vătămărilor corporale ușoare, medii, grave și alte acțiuni de acest fel, săvârșite în familie, apartament, în privința rudelor, cunoscuților și provocate de relațiile personale ostile etc., vor fi calificate în baza articolelor Codului penal sau Codului contravențional, ce prevăd răspunderea pentru infracțiunile sau contravențiile împotriva vieții și sănătății persoanei, adică în cazurile în care asemenea acțiuni nu au fost însoțite de o încălcare grosolană evidentă a ordinii publice de către făptuitor și nu au exprimat o vădită lipsă de respect față de societate, aceste acțiuni nu se califică ca huliganism. Prin urmare, instanța de apel cu privire la vinovăția inculpatului în săvârșirea faptei stabilite, prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței de contravenție, a ajuns la concluzia, calificării acțiunilor inculpatului în baza art. 78 alin. (3) Cod contravențional: vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale, care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății, totodată dispunând încetarea procesului contravențional în legătură cu intervenirea termenului prescripției răspunderii contravenționale. Subsidiar instanța de apel a specificat că, este greșită soluția de achitare a primei instanțe, din moment ce prin sentință acțiunile inculpatului au fost calificate drept faptă contravențională (f. d. 13, vol. II) prin care fapt, prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 332, 384, 385, 391 Cod de procedură penală.

Procurorul, în temeiul pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivare a invocat că, probele prezentate de acuzare, și anume: declarațiile părții vătămate Igor Vornic, martorilor Victor Rotaru, Victor Carp, Alexandru Blișceac, Victor Mihuță; plângerea depusă de Igor Vornic la 18 iunie 2013, 7 prin care solicită întreprinderea măsurilor corespunzătoare și obiective cu ofițerul de sector Igor Șendrea, care fiind în stare de ebrietate l-a numit cu cuvinte necenzurate și i-a aplicat lovituri cu pumnii în regiunea capului și cu piciorul unui scaun (f. d. 3, vol. I); materialele parvenite la IP Hîncești prin raportul din 04 iulie 2013 (f. d. 9-22, vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04 iulie 2013, potrivit căruia fost efectuată cercetarea în barul „Olivia” amplasat în s. Cărpineni, r-nul Hîncești, cu planșa fotografică anexată (f. d. 31-52, vol. I); raportul de expertiză medico-legală nr. 185-D din 26 iunie 2013, potrivit căruia la Igor Vornic au fost depistate: traumă cranio-cerebrală închisă cu comoție cerebrală, echimoză pe genunchiul drept, calificate ca vătămări corporale ușoare, ori de scurtă durată (f. d. 69, vol. I); ordonanța privind încetarea urmăririi penale din 24 septembrie 2014 prin care a fost dispusă ,,scoaterea de sub urmărirea penală în cauza nr. 2014208011 a cet. Igor Vornic, Victor Rotaru și Alexandru Blișceac, din motivul că acțiunile lor nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 1661 Cod penal, iar în rest fapta acestora nu este prevăzută de legea penală ca infracțiune” (f. d. 226-231, vol. I); raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 212 din 16 iulie 2014, potrivit căruia ,,echimoza în regiunea genunchiului drept, suprafața anterioară (6,0x5,0 cm) a putut fi cauzată în rezultatul acțiunii traumatice prin mecanism de lovire cu sau de un obiect contondent dur, inclusiv la cădere pe genunchi pe un plan rezistent și se califică ca leziune corporală neînsemnată. Aspectul morfologic al echimozei (violacee central și verzuie periferic) indică la faptul, că vechimea ei este de circa 3-4 zile, până la examenul medico-legal (raportul nr. 174/D din 14 iunie 2013). În lipsa leziunilor corporale vizibile din regiunea capului, a semnelor clinice neurologice obiective de „comoție cerebrală”, dar și absența (în documentele medicale prezentate) a evaluării stării pacientului în dinamică, acest diagnostic (indicat, în concluzia consultativă a policlinicii IMSP Institutului de Neurologie și Neurochirurgie) se consideră neargumentat și nu se apreciază medico-legal” (f. d. 197- 200, vol. I); raportul de expertiză medico-legală nr. 350 din 06 februarie 2015, potrivit căruia ,,concluziile din raportul de constatare medico-legală nr. 174 D din 14 iunie 2013 și raportul de expertiză medico-legală nr. 185-D din 26 iunie 2013, au fost argumentate prin examinarea medico-legală și a rezultatelor concluziei consultative efectuate la 13 iunie 2013, de către medicul neurochirurg Viorel Maxian (f. d. 182, vol. I) conform „Regulamentului de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale” și indicațiilor metodice „Aprecierea medico-legală a gravității vătămării corporale în traumele cranio-cerebrale”. Metodologia utilizată atât de către experții din comisie, cât și a experților care au efectuat examinarea primară a fost autentică și corectă. Aprecierea obiectivității concluziilor expertului nu ține de competența comisiei medico-legale” (f. d. 209-215, vol. I); copiile ordinelor IGP al MAI din 07 martie 2013, prin care se confirmă statutul de polițist a lui Victor Rotaru, Igor Șendrea, Igor Vornic, Andrei Mihailiuc, Alexandru Blișceac și Igor Popa (f. d. 78-84, vol. I). Susține recurentul că, fapta inculpatului Igor Șendrea cuprinde latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal, și anume sunt prezente: violența aplicată față de partea vătămată, loc public, sistarea activității barului, încălcarea ordinii publice, lipsa de respect față de societate, obrăznicie deosebită, fiind stricate bunurile localului și opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, deoarece acesta la cerința superiorului său cât și 8 a barmanului de a înceta acțiunile, nu a reacționat și continua să aplice violența.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Totodată, conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Potrivit textului recursului, procurorul invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. În esență, recursul procurorului se axează pe dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel, considerând că probele prezentate de acuzare în cumul dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. Însă, verificând conținutul deciziei atacate în raport cu criticele enunțate, Colegiul penal conchide că la judecarea apelului instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la admiterea apelului declarat de procuror cu casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care a fost încetat procesul penal în privința lui Igor Șendrea intentat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, din motiv că fapta acestuia constituie contravenția prevăzută la art. 78 alin. (3) Cod contravențional cu încetarea procesului contravențional din motivul intervenirii termenului de prescripție. Astfel, în conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță și cercetându-le suplimentar, a ajuns la concluzia că prima instanță eronat a dispus achitarea lui Igor Șendrea de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) Cod penal, din moment ce prin rechizitoriu acestuia i-a fost înaintată învinuirea în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, iar în partea descriptivă a sentinței prima instanță a motivat, că acțiunile lui Igor Șendrea constituie o contravenție. În acest context, reținând că la caz prezintă relevanță prevederile art. art. 332 alin. (2), 391 Cod de procedură penală, instanța de apel corect a rejudecat cauza dispunând încetarea procesului penal în privința lui Igor Șendrea și a constatat în acțiunile acestuia prezența elementelor constitutive ale contravenției prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod contravențional. 9 Cu referire la argumentele părții acuzării de neapreciere obiectivă și multilaterală de către instanța de apel a materialului probator prezentat de învinuire, Colegiul penal, stabilește netemeinicia celor invocate constatând, că instanța de apel, a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 27, 99-101 Cod de procedură penală, examinând probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atât ale apărării, cât și ale acuzării, astfel că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului Igor Șendrea prin prisma cumulului de probe anexate la dosar ca: declarațiile date în instanța de apel de către inculpatul Igor Șendrea, partea vătămată Igor Vornic, martorul Victor Rotaru, declarațiile și probele materiale examinate în prima instanță: declarațiile martorului Victor Carp (f. d. 151-152, vol. I), Andrei Șendrea (f. d. 153-154, vol. I), Andrei Andrei Șendrea (f. d. 154-155, vol. I), Andrei Mihailiuc (f. d. 156-157, vol. I), Nicolae Macaru (f. d. 158-160, vol. I), Igor Popa (f. d. 166-168, vol. I), Igor Cojocaru (f. d. 169, vol. I), Alexandru Blișceac (f. d. 170-173, vol. I), Victor Mihuță (f. d. 174-176, vol. I), plângerea lui Igor Vornic din 18 iunie 2013, prin care se solicită întreprinderea măsurilor corespunzătoare și obiective cu ofițerul de sector Igor Șendrea, care fiind în stare de ebrietate l-a numit cu cuvinte necenzurate și i-a aplicat lovituri cu pumnii în regiunea capului și cu piciorul de scaun (f. d. 3, vol. I); materialele parvenite la IP Hîncești prin raportul din 04 iulie 2013 (f. d. 9-22, vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04 iulie 2013, potrivit căruia a fost efectuată cercetarea în barul „Olivia” din s. Cărpineni, r-nul Hîncești, cu planșa fotografică anexată (f. d. 31-52, vol. I); ordonanța de recunoaștere a obiectului în calitate de corp delict din 04 iulie 2013, fiind recunoscută în calitate de corp delict o scândură din lemn cu lungimea de 35 cm (f. d. 53, vol. I); raportul de expertiză medico-legală nr. 185-D din 26 iunie 2013 (f. d. 69, vol. I); raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 212 din 16 iulie 2014 (f. d. 197-200, vol. I); raportul de expertiză medico-legală nr. 350 din 06 februarie 2015 (f. d. 182, vol. I); copiile ordinelor IGP al MAI din 07 martie 2013, prin care se confirmă statutul de polițist a lui Victor Rotaru, Igor Șendrea, Igor Vornic, Andrei Mihailiuc, Alexandru Blișceac și Igor Popa (f. d. 78-84, vol. I); ordonanța privind încetarea urmăririi penale din 24 septembrie 2014, prin care a fost dispusă ,,scoaterea de sub urmărirea penală în cauza nr. 2014208011 a cet. Igor Vornic, Victor Rotaru și Alexandru Blișceac, din motivul că acțiunile lor nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 1661 Cod penal, iar în rest fapta acestora nu este prevăzută de legea penală ca infracțiune” (f. d. 226-231, vol. I). Apreciind probatoriul administrat la dosar, instanța de apel just a ajuns la concluzia, că atât inculpatul, cât și partea vătămată se aflau în afara orelor de serviciu, acționând sub influența relațiilor reciproc ostile, au generat un conflict, stimulat de ilegalitatea acțiunilor părții vătămate, fapt ce rezultă din ordonanța privind încetarea urmăririi penale din 24 septembrie 2014 în privința lui Igor Vornic, Victor Rotaru și Alexandru Blișceac (f. d. 226-231, vol. I). Tot din conținutul aceleiași ordonanțe, instanța de apel a reținut, că circumstanțele și împrejurările imputate lui Igor Șendrea, sunt similare celor descrise în cauza penală nr. 2014208011 intentată în privința lui Igor Vornic, Victor Rotaru și Alexandru Blișceac în care Igor Șendrea figurează ca parte vătămată și care au servit temei de încetare a urmăririi penale, din motiv că acțiunile imputate lui Igor Vornic, 10 Victor Rotaru și Alexandru Blișceac nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii, ci fapta acestora reprezintă contravenția prevăzută de art. 78 Cod contravențional. În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut, că evoluția incidentului a avut loc într-o încăpere separată a barului „Olivia”, ordinea publică nu a fost tulburată, activitatea localului nu a fost prejudiciată, iar aceste circumstanțe exclud existența huliganismului, atât ca componență penală cât și contravențională. Prin urmare, reieșind din raționamentul că la caz nu a fost demonstrată existența faptei de huliganism, care se caracterizează prin încălcarea grosolană a ordinii publice și printr-o vădită lipsă de respect față de societate, instanța de apel a constatat că în acțiunile lui Igor Șendrea sunt prezente elementele componenței de contravenție prevăzută de art. 78 alin. (3) Cod contravențional, adică vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale, care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății. Colegiul penal apreciază drept corectă stabilirea de către instanța de apel a situației de fapt, precum și încadrarea juridică a faptei săvârșite de Igor Șendrea în baza art. 78 alin. (3) Cod contravențional, iar ținând cont de prevederile art. art. 30 alin. (2), (3), 441 Cod contravențional, întemeiat s-a dispus încetarea procesului contravențional din motivul intervenirii termenului de prescripție. În virtutea considerentelor expuse supra, nefiind constatată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea hotărârii contestate sub aspectele invocate, soluția instanței de apel fiind legală și corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în cauză, Colegiul penal consideră ca fiind neîntemeiate criticile formulate de către procuror în cererea de recurs ordinar examinată.

În corespundere cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Constantin Miron, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2015, în cauza penală în privința lui Șendrea Igor Andrei, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 mai 2016. Președinte Petru Ursache Judecătorii Petru Moraru Ghenadie Nicolaev 11