1ra-424/16 — Art.151 al.4 CP

Prin sentința Judecătoriei Fălești din 29 iunie 2012, Ianova Nadejda a fost achitată de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost comisă de inculpată.

De către organul de urmărire penală Ianova Nadejda a fost învinuită, precum că la 27 aprilie 2011, în jurul orei 23.30, aflîndu-se în stare de ebrietate alcoolică la domiciliul său din s. Ciuluc, r-nul Fălești, în urma relaților ostile apărute între ea și concubinul său, Codrinciuc Valeri, urmărind scopul vătămării integrității corporale ale acestuia, intenționat i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele, precum și cu un ciocan în regiunea 1 capului și pieptului cauzîndu-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 89/D din 01.08.2011, vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă, echimoze în regiunea feței, hemoragii în țesuturile moi epicraniene, hematom masiv subdural parieto-temporal-bazal pe dreapta, în urma cărora victima a decedat.

Sentința a fost atacată cu apel de către acuzatorul de stat, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ianova Nadejda să fie condamnată conform învinuirii înaintate - în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, invocînd că: - instanța neîntemeiat a conchis că nu au fost prezentate probe ce dovedesc vina inculpatei în comiterea faptei imputate, pe cînd probele prezentate în sprijinul acuzării confirmă vinovăția acesteia în comiterea infracțiunii date; - instanța incorect a pus la baza sentinței de achitare declarațiile martorului Pîslari Ana, date în cadrul cercetării judecătorești, pe cînd urma a le considera ca veridice pe cele date în cadrul urmării penale și că acestea vin în contradicție cu declarațiile martorilor Șargu Pavel și Ianova Nadejda; - instanța neîntemeiat în partea descriptivă a sentinței de achitare nu a consemnat declarațiile martorului Șargu Pavel și nu a luat în considerație declarațiile medicului legist Panici Anatol și cele primare ale martorului Pîslari Ana, date la urmărirea penală, de la care și s-a pornit suspectarea în comiterea infracțiunii a inculpatei Ianova Nadejda; - instanța a dat o apreciere ilegală probelor scrise, și anume – proceselor-verbale al autodenunțării a lui Ianova Nadejda, de interogare a acesteia în calitate de bănuită și de verificare a declarațiilor la locul crimei, pe care instanța neîntemeiat a considerat-o ca efectuată cu încălcarea prevederilor art. 69 Cod de procedură penală, însă pe care urma a o reține la stabilirea pedepsei inculpatei, în sensul reducerii ei, luîndu-se în considerație persoana acesteia.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 octombrie 2013, a fost respins, ca nefondat, apelul procurorului, cu menținera hotărîrii contestate. 4.1. Decizia instanței de apel, a fost atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Bobu Natalia care, prin care a solicitat casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei, pe motiv că instanța de apel neîntemeiat a menținut sentința de achitare în privința inculpatei Ianova Nadejda.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 13 mai 2015, s- a admis recursul ordinar declarat de către procuror, s-a casat total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 octombrie 2013, în cauza penală privind-o pe Ianova Nadejda, și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, pe motiv că instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 414 alin. (3), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, ceea ce echivalează cu erori 2 judiciare, ce s-au soldat cu o hotărîre neîntemeiată și nemotivată. Erorile judiciare menționate nu pot fi corectate de instanța de recurs, deoarece țin de desfășurarea legală a procedurii de judecată în instanța de apel.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iulie 2015 a fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, Ianova Nadejda a fost recunoscută vinovată în baza art. 151 alin. (4) Cod penal (în redacția legii adoptate pînă la 21.06.2013) la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis. Astfel, apreciind probele pe cauză, declarațiile inculpatei, declarațiile martorilor audiați în instanța de apel, materialele din dosar din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu din punct de vedere al colaborării lor, instanța de apel a reținut următoarele: Inculpata Ianova Nadejda la 27 aprilie 2011, în jurul orelor 23.30, aflîndu-se sub influența băuturilor alcoolice la domiciliul său, situat în s. Ciuluc comuna Egorovca raionul Fălești, pe seama relațiilor ostile apărute între ea și concubinul ei Codrinciuc Valeri, exprimate prin suspectarea ultimului de relații intime cu Pîslari Ana, urmărind scopul de pricinuire a leziunilor corporale și vătămărilor corporale, intenționat, cu ajutorul unui ciocan, cît și cu pumnii și picioarele, i-a aplicat multiple lovituri asupra corpului lui Codrinciuc Valeri, preponderent în regiunea capului și pieptului, pricinuindu-i astfel conform raportului de expertiză medico-legală nr. 89 D din 01.08.2011, leziuni corporale grave, periculoase pentru viață, sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă, echimoze în regiunea feței (în jurul ambilor ochi, frontal pe dreapta), hemoragii în țesuturile moi epicraniene (frontal pe dreapta, parientală pe stînga și occipital pe centru) hematom masiv subdural parieto-temporal-bazal pe dreapta, care au provocat decesul victimei Codrinciuc Valeri. Aceste acțiuni ale inculpatei Ianova Nadejda au fost încadrate în dispoziția art. 151 alin. (4) Cod penal (în redacția legii adoptate pînă la 21.06.2013) – vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care a provocat decesul victimei. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că inculpata Ianova Nadejda, fiind audiată în ședința instanței de apel a pledat nevinovată, susținînd declarațiile date în instanța de fond, din declarațiile acesteia reiese, că la 27 aprilie 2011 a fost la Șargu Pavel în s. Gara Catranîc, comuna Egorovca, raionul Fălești fiind în stare de ebrietate alcoolică avansată, fiindcă a consumat spirt. Din acest motiv nu s-a putut duce acasă. În acea seară Codrinciuc Valeri se afla acasă în s. Ciuluc, raionul Fălești. În dimineața zilei din 28 aprilie 2011 a venit Codrinciuc Valeri care avea vînătăi la față și i-а spus că trei bărbați 1-au bătut. Aceștia erau cu о mașină, lîngă care stătea unul din ei, iar ceilalți doi îi aplicau lovituri. Pînă a-1 bate persoanele date 1-au întrebat dacă îl cunoaște pe Colesnicov Serghei, care fura găini. După ce Codrinciuc Valeri a răspuns negativ, persoanele străine au început să- 3 1 bată. Tot Codrinciuc Valeri i-а spus că a ieșit afară din casă cînd a văzut lumina de la mașină deoarece a crezut că este fratele ei. Discuția dată a auzit-o și Șargu Pavel. După aceasta Codrinciuc Valeri a plecat în mun. Bălți, comunicîndu-i că se va întoarce după ea. Ea s-a aflat la Șargu Pavel pînă la 29 aprilie 2011 cînd a mers acasă și a depistat un ștergar murdar de sînge. La 02 mai 2011, aproximativ la ora 07.00 la ea au venit polițiștii de la care a aflat, că Codrinciuc Valeri a fost internat în spital unde a și decedat. În aceeași zi a predat benevol ștergarul murdar de sînge lucrătorilor de poliție. Despre persoanele care 1- au bătut pe Codrinciuc Valeri cunoaște că sunt trei frați cu numele de familie „Cubleacov”, mama cărora locuiește în s. Ciuluc, raionul Fălești. Autodenunțul și declarațiile de recunoaștere a vinovăției în cadrul urmăririi penale le-a dat fiind influențată de lucrătorii de poliție. Peste aproximativ patru luni după caz a fost luată din mun. Bălți de doi lucrători de poliție pe nume Marcel și Serghei și dusă la Comisariatul de poliție al raionului Fălești, unde a fost urcată la etajul doi, în biroul comisarului adjunct. Aici erau anchetatorul și comisarul adjunct. Lucrătorii de poliție cereau de la ea să recunoască că 1-a omorît pe concubinul său, Codrinciuc Valeri. După aceasta a fost dusă în biroul comisarului, unde au rămas singuri și atunci comisarul a amenințat-o și i-а zis să recunoască vina. Din cauza că s-a speriat a fost de acord și a semnat recunoașterea vinei care a fost scrisă de anchetator, după care au mers și la avocat care de asemenea a semnat actele date. Lucrătorii de poliție i-au spus că va primi о pedeapsă condiționată. Declarațiile sale au fost scrise cu litere latine, însă ea nu poate citi cu aceste litere și astfel nu cunoaște ce era scris. În aceeași zi împreună cu lucrătorii de poliție a fost în s. Ciuluc unde a fost filmată și a explicat cum a săvîrșit infracțiunea. Declarațiile le-a inventat singură, deoarece îi era frică ca să nu fie bătută de polițiști. Din declarațiile succesorului legal al părții vătămate Condriciuc Olesea reiese, că aproximativ la 28.04.2011 la ea a venit socrul ei Codrinciuc Valeri care era bătut, cаre a spus că a fost bătut de niște tineri și că îi este frică. Ea a chemat salvarea și pătimitul a fost dus la spital, unde ulterior a decedat. Din spusele părții vătămate și din cele stabilite de medici consideră că el a fost bătut de niște bărbați. Fiind în satul Ciuluc, oamenii din sat i- au spus că socrul ei a fost bătut de doi tineri care au venit în sat cu о mașină de culoare albă. Consideră că о femeie nu putea să lovească așa puternic. Ulterior a aflat că nu Ianova Nadejda1-a maltratat pe socrul ei, dar alte persoane din satul Ciuluc, nu poate indica cine 1-a bătut, deoarece nimeni nu a văzut cum a fost bătut socrul ei. Consideră că Ianova Nadejda nu are nici о atribuție la decesul socrului. Fiind audiat în instanța de apel, expertul Panici Anatoli și-a susținut declarațiile date în instanța de fond, din care reiese, că caracteristica leziunilor corporale depistate la cadavrul victimei indică la acțiunea unui corp dur, cu suprafața limitată, prin acțiuni multiple sau prin lovire de acesta. Leziunile sub formă de multiple echimoze, hemoragii a țesuturilor moi a capului, traumă cranio-cerebrală închisă, contuzie cerebrală asociat se 4 referă la leziuni corporale grave periculoase pentru viață. Caracterul leziunilor corporale nu exclude pricinuirea lor cu un ciocan prin loviri multiple. La țesuturile moi a capului cadavrului au fost depistate mai multe semne de acțiune a obiectului vulnerant sub formă de hemoragii, minim două. Nu este obigatoriu chiar și рrin lovire cu ciocanul afectarea țesutului osos al craniului. În regiunea ochilor au fost lovituri aparte prin ce se explică prezența vînătăilor. Conform examenului macroscopic, vechimea leziunilor pînă la deces este de 1-3 zile. De la leziunile de la cap poate trece о perioadă de 2-3 zile pînă la survenirea decesului persoana putea să se deplaseze de sinestătător și să efectueze careva acțiuni. După caracteristica obiectului vulnerant nu se exclude că loviturile puteau fi aplicate de către femeie sau minor. La fel, instanța de apel și-a întemeiat concluzia și în baza probelor scrise, acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în ședința de judecată și anume: - comunicarea telefonică din 02.05.2011, înregistrată la CPR Fălești din 02.05.2012 din care rezultă că la 27.04.2011 cet. Codrinciuc Valeri a fost bătut de concubina sa Calcoveț Larisa, în urma cărei la 02.05.2011 a decedat în spitalul mun. Bălți (f.d.12, vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului cu planșele fotografice din 02.05.2012, din care rezultă că s-a cercetat gospodăria cet. Ianova Nadejda, de unde a fost ridicat un ștergar de culoare albastră pe care se observă pete brune care a fost împachetat și sigilat (f.d.13-17, vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04.05.2011 și foto tabelul gospodăriei cet. Șargu Pavel (f.d. 18-20, vol. I); - raportul de examinare medico-legală nr. 170 din 14.05.2011, potrivit căruia se indică că moartea lui Codrinciuc Valeri e violentă și a survenit în rezultatul leziunilor соrporale grave, periculoase pentru viață sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă, echimoze în regiunea feții (în jurul ambilor ochi frontal pe dreapta), hemoragii în țesuturile moi epicraniene (frontal pe dreapta parietală pe stînga și occipital pe centru), hematom masiv subdural parieto- temporal-bazal pe dreapta (f.d.34-36, vol. I); - copiile registrului de internare a bolnavilor, din care rezultă că Codrinciuc Valeri a fost internat în spital la data de 01.05.2011 (f.d.45-4, vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 03.06.2011, prin care s-a examinat un ștergar, perdea și două bucăți de țesătură ridicate în cadrul cercetării la fața locului la domiciliul lui Ianova Nadejda și Șargu Pavel (f.d.47-5, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală a corpurilor delicte nr.351 din 15.06.2011 (f.d.63-66, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr.89 D din 01.08.2011, din care reiese, că moartea lui Codrinciuc Valeri e violentă și a survenit în rezultatul leziunilor corporale grave, periculoase pentru viață sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă, echimoze în 5 regiunea feții (în jurul ambilor ochi, frontal pe dreapta), hemoragii în țesuturile moi epicraniene (frontal pe dreapta parietală pe stînga și occipital pe centru), hematom masiv subdural parieto- temporal-bazal pe dreapta (f.d.73, vol. I); - datele caracteristice în privința inculpatei Ianova Nadejda, adeverința despre eliberare din 12.05.2006 în privința lui Ianova Nadejda privind ispășirea pedepsei de 10 ani închisoare (f.d.176-180, vol. I); - procesul-verbal de autodenunțare din 06.09.2011 a lui Ianova Nadejda (f.d.181, vol. I), potrivit căruia Ianova Nadejda comunica că la 27.04.2011 aproximativ la orele 23.30 a avut un conflict cu concubinul Codrinciuc Valeriu, pe parcursul căruia au început a se bate, a luat ciocanul din casă și i-а aplicat cîteva lovituri peste corp în rezultatul căruia ultimul la data de 02.05.2011 a decedat; - procesul-verbal de verificare a declarațiilor învinuitei Ianova Nadejda la locul infracțiunii (f.d.192, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr.473a-2011 din 27.12.2011, din care rezultă că Ianova Nadejda este responsabilă, la momentul comiterii infracțiunii se afla în stare de ebrietate alcoolică simplă (f.d.253-254, vol. I); - ordonanța de refuz în începerea urmăririi penale din 08.12.2011 pe faptul indicat de către inculpată referitor la maltratarea sa de către colaboratorii de poliție (f.d.313-315, vol. I); - ordonanța de neîncepere a urmăririi penale din 26.04.2012 din care rezultă că după trimiterea materialelor de către judecătorul de instrucție s-a dispus neînceperea urmăririi penale pe faptul pretinselor acțiuni de amenințare față de Ianova Nadejda pe motiv că există о hotărîre neanulată din 08.12.2011 (f.d.326-327, vol. I). Instanța de apel a constatat că instanța de fond la examinarea cauzei nu a apreciat cumulul de probe la justa valoare și a adoptat o sentință de achitare, care contravine bazei probante existente pe cauză. Prin urmare, instanța de apel a conchis, că conform art. 93 Cod procedură penală, probele sunt elemente de fapt dobîndite în modul stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea existenței infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei. Potrivit alin. (2) al acestei norme, ca probe sunt considerate declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, ale părții vătămate și a martori, raportul de expertiză, corpurile delicte, obținute în conformitate cu prevederile legii. Instanța de apel a reținut că potrivit art. 101 Cod procedură penală, sub aprecierea probelor se are în vedere că fiecare probă are о anumită importanță, justificată prin informațiile pe care le oferă în aflarea adevărului. Instanța de apel a conchis că din materialele dosarului reiese că, vinovăția inculpatei Ianova Nadejda se confirmă prin declarațiile date la urmărirea penală de către aceasta, 6 care în urma autodenunțării, fiind recunoscută în calitate de bănuită și învinuită, a recunoscut faptul că dînsa venind acasă a văzut că concubinul ei a întreținut relații cu cet. Pîslari Ana și văzînd că ușa este încuiată, a stricat ochiul la fereastră, pentru a о descuia, după care a intrat în casă, moment în care s-a apropiat și Codrinciuc Valeri, pe care din prag a început să-l lovească cu pumnii în regiunea feții, apoi dintre ușă a luat ciocanul, iar cînd concubinul a dorit s-о lovească, dînsa i-а aplicat cîteva lovituri în regiunea feții, declarații pe care aceasta le-a dat în prezența apărătorului Șobea B. și pe care le-a susținut în ședința instanței de fond din 21.03.2012 (f.d.187-189, 243-244, 269, 303-3, vol. 1). Probă ce confirmă vinovăția inculpatei este și procesul-verbal de verificare a declarațiilor inculpatei la locul infracțiunii, în cadrul căruia inculpata a făcut aceleași declarații, detaliat a descris acțiunile comise, de la fața locului fiind ridicat un ciocan, care s-a sigilat, iar acțiunea dată a fost înregistrată cu camera video și audio, discul cu înregistrările menționate la fel, fiind sigilat și anexat la materialele dosarului (f.d.192-193, vol. l). Prin urmare, instanța de fond respingînd probele date, pripit a concluzionat că acestea nu pot fi reținute în confirmarea vinovăției inculpatei, pe motiv că au fost date sub influență și că verificarea declarațiilor s-a petrecut cu încălcarea dreptului la apărare, fără a ține seama de ordonanța privind refuzul începerii urmăririi penale din 08.12.2011 în privința colaboratorilor de poliție, care chipurile ar fi influențat-o pe inculpată pentru a se autoincrimina. Astfel, instanța de apel a respins alegațiile inculpatei, precum că ea a fost influențată să-și recunoască vina, de a depune autodenunț și a participa la efectuarea verificării declarațiilor învinuitei la locul infracțiunii, or, aceste fapte au fost verificate și se combat prin: - ordonanța de refuz în începerea urmăririi penale din 08.12.2011 pe faptul indicat de către inculpată referitor la maltratarea sa de către colaboratorii de poliție (f.d.313-315, vol. I); - ordonanța de neîncepere a urmăririi penale din 26.04.2012 din care rezultă că după trimiterea materialelor de către judecătorul de instrucție s-a dispus neînceperea urmăririi penale pe faptul pretinselor acțiuni de amenințare față de Ianova Nadejda pe motiv că există о hotărîre neanulată din 08.12.2011 (f.d.326-327, vol. I). La fel, vina inculpatei se confirmă prin declarațiile date la urmărirea penală de către martorul Pîslari Ana, care au fost cercetate în instanța de apel, care a indicat: că în seara de 27 spre 28.04.2011 dînsa s-a aflat cu concubinul lui Ianova Nadejda în casa acesteia, iar cînd ultima a revenit acasă, l-a maltratat pe Codrinciuc Valeri, cu un obiect asemnător unui melesteu, din motiv că era geloasă pe el. Și-a schimbat declarațiile date, deoarece prietenii inculpatei au amenințat-o cu moartea în caz dacă va da declarații împotriva 7 inculpatei (f.d.111-112, 265—266, 302, vol.I). Astfel, instanța de apel menționează că martorul Pîslari Ana direct a indicat, că în seara din 27 spre 28.04.2011 se afla în casa lui Ianova Nadejda și că inculpata 1-a maltratat pe Codrinciuc Valeri cu un melesteu. De asemenea aceasta a declarat, că inculpata a spart fereastra de la ușă, pentru a intra în casă, fapt ce se confirmă prin procesul-verbal de cercetare la fața locului. Amănunte indicate de către inculpată și de către martorul Pîslari Ana, care puteau fi cunoscute doar de persoane care au fost în timpul comiterii infracțiunii, aceste amănunte în totalitatea lor formează tabloul infracțiunii comise. Aceste declarații, inclusiv cele care au fost date de inculpată inițial confirmă că anume ea a comis infracțiunea. Declarațiile ulterioare a inculpatei și a martorului, date în ședința instanței de fond, confirmă că inculpata peste un anumit timp a înțeles gravitatea infracțiunii pe care a comis- o și urmările care о așteaptă, în caz că va fi recunoscută vinovată, de aceea și-a schimbat declarațiile și a negat că a comis faptele. Fapt ce se confirmă prin declarațiile ulterioare a martorului Pîslari Ana, care a explicat, că a dat declarații contrare pe motiv că a fost amenințată cu răfuială fizică de prietenii inculpatei. Totodată, versiunea inculpatei, precum că nu ea a cauzat leziunile corporale grave victimei, instanța de apel le-a apreciat critic și о consideră ca fiind о metodă de a se eschiva de la răspundere. Amănuntele expuse de inculpata în declarațiile inițiale, precum și divergențele între declarațiile inculpatei date ulterior, comparativ cu declarațiile martorilor Pîslari Ana și Șargu Pavel, confirmă că aceștia au acceptat versiunea de apărare a inculpatei Ianova Nadejda, pentru a ascunde acțiunile criminale a inculpatei. Instanța de apel menționează că vinovăția inculpatei se confirmă cu certitudine și prin declarațiile martorului Șargu Pavel, care a confirmat că în seara de 27.04.2011 la el acasă împreună cu Pîslari Ana, Codrinciuc Valeri și Ianova Nadejda au servit băuturi alcoolice, după care aflîndu-se sub influența acestora, Ianova Nadejda a rămas la el, dar Codrinciuc Valeri și Pîslari Ana au mers la domiciliul lui Ianova Nadejda care, coroborează cu declarațiile inculpatei date atît la urmărirea penală, declarațiile martorului Pîslari Ana și care confirmă motivul infracțiunii comise (gelozia), însă căror instanța de apel le-a dat о apreciere completă și obiectivă (f.d. 300, vol. I). Astfel, probele sus indicate, coroborate între ele confirmă în afara oricărui dubiu vinovăția inculpatei, iar concluzia instanței de fond precum că, vina inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate nu a fost dovedită, este greșită și contravine probelor sus indicate. Totodată instanța de apel a reținut că și faptul, că din declarațiile martorului Șargu Pavel, reiese că el putea și să nu observe părăsirea domiciliului în timp de noapte de către inculpata Ianova Nadejda pe motiv că se afla sub influența puternică a băuturilor alcoolice. Conform declarațiilor martorului, în seara de 27.04.2011 inculpata Ianova Nadejda a rămas la el la domiciliu, fiind la fel sub influența băuturilor alcoolice, în timp ce victima 8 Codrinciuc Valeri împreună cu Pîslari Ana au mers la domiciliul concubinei Ianova Nadejda. Prin urmare vina inculpatei se mai dovedește și prin declarațiile primare date la urmărirea penală de către martorul Pîslari Ana, de la care și s-a pornit suspectarea în comiterea infracțiunii a lui Ianova Nadejda, care a declarat organului de urmărire penală, că în ziua sărbătorii ,,paștelui blajinilor” luna mai anul 2011, în timp ce s-a întîlnit în cimitir cu Ianova Nadejda, ultima a agresat-o fizic pentru ca martorul Pîslari Ana să nu declare organului de poliție despre aceea, că inculpata a cauzat leziunile corporale victimei Codrinciuc Valeri în seara de 27.04.2011. Iar versiunea părții apărării, precum că victimei i-au fost cauzate leziunile corporale grave de către frații „Cubleachi”, a fost verificată în cadrul urmăririi penale și care nu s-a adeverit. Astfel, instanța a examinat în ansamblu materialele acumulate la dosarul penal și fiecare probă în parte, așa cum prevede legislația procesual penală, care fiecare în parte și coroborate între ele confirmă cu certitudine vinovăția inculpatei. Probele scrise, indicate supra completează în totalmente și confirmă, că infracțiunea a fost comisă anume de către inculpată. Vinovăția inculpatei se confirmă și prin declarațiile medicului legist Panici Anatoli, audiat în instanța de apel, care a confirmat că reieșind din caracteristica leziunilor corporale depistate la cadavrul Codrinciuc Valeri, se indică la acțiunea unui corp dur contodent cu suprafața relativ limitată, prin acțiuni multiple sau prin lovire de acesta. Acesta a confirmat, că după caracteristica obiectului vulnerant nu se exclude că loviturile puteau fi aplicate de către femeie sau minor. Concluziile acestuia în coraborare cu probele enumerate supra, indică la vinovăția inculpatei Ianova Nadejda în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal. Prin urmare, motivele indicate supra, resping în totalitate versiunea inculpatei, precum că ea era într-o stare de ebrietate atît de avansată, că nu putea veni pînă acasă și de a-i aplica lovituri părții vătămate. Totodată, instanța de apel la aplicarea pedepsei, a ținut cont de gravitatea și gradul de pericol social a crimei săvîrșite de inculpata Ianova Nadejda, de circumstanțele cauzei, și s-a condus de prevederile art. 61 Cod penal, la fel și de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 7, 75 Cod penal, de personalitatea inculpatei. Astfel, instanța de apel a considerat oportun și necesar de a-i stabili în privința inculpatei Ianova Nadejda pedeapsa cu închisoarea, în limitele sancțiunii normei penale prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal (în redacția legii adoptate pînă la 21.06.2013), ținînd cont de prevederile art. 10 Cod penal, deoarece sancțiunea acestei legi este mai blîndă ca cea în redacția actuală a legii. Pedeapsa cu închisoare, instanța de apel о consideră 9 adecvată faptelor comise, care se racordă la toate circumstanțele stabilite, la personalitatea inculpatei, precum și la consecințele ireversibile survenite în urma săvîrșirii infracțiunii, care s-a soldat cu moartea lui Condriciuc Valeri, și își va atinge scopurile puse de pedeapsa penală, corectarea inculpatei fiind posibilă doar prin izolarea ei de societate.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpata Ianova Nadejda, prin care fără a indica vreun temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, dar din textul recursului ordinar rezultă pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea achitării în privința s-a. În recursul declarat recurenta a indicat următoarele motive: - nu-i deacord cu decizia Curții de Apel Bălți, fiind ilegală; - învinuirea înaintată este ilegală și lipsită de probe concludente, care ar dovedi vinovăția acesteia în faptele incriminate, pe motiv că autodenunțul și declarațiile de recunoaștere a vinovăției în cadrul urmăririi penale le-a dat fiind influențată de lucrătorii de poliție fiind în criză ghipertonică. Lucrătorii de poliție au cerut de la ea să recunoască că 1-a omorît pe concubinul său, Codrinciuc Valeri și din cauză că s-a speriat a fost de acord și a semnat recunoașterea vinei care a fost scrisă de anchetator; - cere achitarea deoarece nu a comis infracțiunea; - autodenunțul a fost scris în latiniță, însă ea nu cunoaște, n-a avut interpret, nici avocat; - nu a fost la fața locului; - ciocanul – spune expertul – nu-i obiectul cu care sa-u cauzat leziunile; - nu-i vinovată – 4 ani de judecată nu s-a ascuns. 7.1. Pe marginea recursului a depus referință procurorul din Procuratura de nivelul Curții Supreme de Justiție, Crijanovschi Serghei, care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil, deoarece temeiurile invocate nu se încadrează în cele prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, ținînd seama de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal conchide, că acesta este vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. 10 Din textul recursului declarat de către inculpata Ianova Nadejda, deși nu s-a indicat nici un temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că rezultă temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, iar potrivit acestei norme, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de drept, comisă de aceasta, atunci cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii - temei care nu și-a găsit confirmare în speța dată. Astfel, Colegiul penal reține că în recursul declarat este criticată aprecierea de către instanța de apel a probelor administrate pe caz, însă argumentul invocat nu este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs. Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor cînd instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Totodată, Colegiul penal menționează, că sub aspectul situației „neîntrunire a elementelor infracțiunii” se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre fapta infracțională și consecințe). În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpatei Ianova Nadejda privind săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, să fie întemeiată și legală. Astfel, instanța de recurs, respinge argumentele recurentului, precum că nu a fost dovedită vinovăția sa, deoarece instanța de apel, dînd o apreciere cuvenită cumulului de probe, just a considerat că există suficiente probe care cu certitudine dovedesc vinovăția inculpatei de comiterea infracțiunii incriminate. Prin urmare, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată în textul hotărîrii judecătorești atacate, descrise în decizie (f.d. 230-235, vol. II), care instanța de recurs și le însușește. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit în instanța de recurs. Ce ține de motivul invocat de recurentă, precum că ,,autodenunțul și declarațiile de recunoaștere a vinovăției în cadrul urmăririi penale le-a dat fiind influențată de lucrătorii de poliție fiind în criză ghipertonică. Lucrătorii de poliție au cerut de la ea să recunoască că 1-a omorît pe concubinul său, Codrinciuc Valeri și din cauză că s-a speriat a fost de 11 acord și a semnat recunoașterea vinei care a fost scrisă de anchetator’’ Colegiul penal conchide că nu poate fi acceptat, deoarece Ianova Nadejda în urma autodenunțării a fost recunoscută în calitate de bănuită și învinuită, care a recunoscut faptul că ,,dînsa venind acasă a văzut că concubinul ei a întreținut relații cu cet. Pîslari Ana și dînsa văzînd că ușa este încuiată, a stricat ochiul de la fereastră, pentru a o discuia, după care a intrat în casă, moment în care s-a apropiat și Codrinciuc Valeri, pe care din prag a început să-l lovească cu pumnii în regiunea feții, apoi dintre ușă a luat ciocanul, iar cînd concubinul a dorit s- o lovească, dînsa i-a aplicat cîteva lovituri în regiunea feții’’, declarații pe care Ianova Nadejda le-a dat în prezența apărătorului Șobea Boris și pe care le-a susținut în ședința instanței de fond din 21.03.2012 (f.d.187-189, 243-244, 269, 303-304, vol.I). În privința motivului indicat de recurentă că ,,cere achitarea deoarece nu a comis infracțiunea’’, Colegiul penal concluzionează, că acest motiv reprezintă o opinie subiectivă a recurentei și este declarativ, căci instanța de apel și-a motivat soluția de vinovăție corect în privința acțiunilor inculpatei Ianova Nadejda în decizia instanței de apel, concluzia respectivă rezultă din cumulul de probe examinat în instanța de apel (f.d. 230-235, vol. II), care au fost corect apreciate de instanța de apel, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Din aceste considerente, Colegiul penal respinge și acest motiv invocat de recurent ca neîntemeiat. Ce ține de motivul invocat de recurentă că „autodenunțul a fost scris în latiniță, însă ea nu cunoaște, n-a avut interpret, nici avocat’’, Colegiul penal reține că este unul declarativ și neîntemeiat, deoarece din procesul - verbal de autodenunțare din 06.09.2011 rezultă că inculpata a fost asistată de avocatul Șobea Boris (mandatul anexat la dosar – f.d. 183, vol. I), totodată din procesul-verbal nu rezultă că inculpata a solicitat prezența interpretului fapt pentru ce s-a semnat, iar prin semnătura aplicată inculpata a confirmat că nu necesită interpret, că autodenunțul dorește să-l facă în limba de stat, pe care o cunoaște bine (f.d. 181, vol.I). În privința motivului invocat de recurentă că „nu a fost la fața locului’’, Colegiul penal constată că este declarativ deoarece, în urma cercetării materialelor cauzei penale, rezultă că sunt anexate probe pertinente și concludente, care sunt deja enumerate în pct. 6 a prezentei deciziei, analizate și apreciate de instanța de apel, conform art. 101 Cod de procedură penală, care confirmă vinovăția inculpatei în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal. Ce ține de motivul invocat de recurentă că „ciocanul – spune expertul – nu-i obiectul cu care sa-u cauzat leziunile’’ Colegiul penal constată, că acest motiv este declarativ fiind că în raportul de examinare medico-legală nr. 170 din 14.05.2011, (f.d.34-36, vol. I), se indică că leziunile corporale puteau apărea în circumstanțe diferite, în urma acțiunii de mai multe ori a unui corp contodent, iar din declarațiile expertului Panici Anatoli reiese 12 că, ,, posibil că loviturile să fi fost aplicate cu ciocanul…’’ (f.d.216-verso, vol.II), aceste declarații confirmă că caracteristica leziunilor corporale depistate la cadavrul victimei indică la acțiunea unui corp dur, cu suprafața limitată, ce au cauzat moartea victimei. Totodată, în privința motivului invocat de recurentă, precum că „nu-i vinovată – 4 ani de judecată nu s-a ascuns’’ Colegiul penal constată că acest motiv este irelevant întrucît condamnarea inculpatei a fost bazată pe cumulul de probe administrate și examinate în instanța de apel, iar atitudinea inculpatei după comiterea infracțiunii nu influențiază încadrarea juridică a faptei și nici nu stabilește nevinovăția.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent, ce ar fi afectat hotărîrea instanței de apel atacată sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul declarat este inadmisibil fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpata Ianova Nadejda, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iulie 2015, în cauza penală privind-o pe Ianova Nadejda Artiom, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 05 mai 2016. Președinte Ursache Petru Judecătorii Timofti Vladimir Alerguș Constantin 13