1ra-264/2016 — art.264-1 alin.4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.264-1 alin.4 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.10 CPP
1ra-264/2016 — art.264-1 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul 1ra-264/16
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
30 martie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Petru Ursache,
judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului Guzun Igor, prin care se
solicită casarea sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 27 mai 2015
și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2015,
în cauza penală în privința lui
Guzun Igor Valentin,
născut la 10 mai 1979, originar din r-nul Hîncești, s.
Fundul Galbenei, domiciliat în mun. Chișinău, com.
Colonița str. M. Sadoveanu 10.
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
de la 29 ianuarie 2015 - pînă la 27 mai 2015 (instanța
de fond);
de la 22 iunie 2015 - pînă la 01 octombrie 2015
(instanța de apel);
de la 15 decembrie 2015 – pînă la 30 martie 2016
(instanța de recurs ordinar).
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală
legal executată.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 27 mai 2015,
pronunțată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, Guzun
Igor a fost condamnat în baza art. 264 1 alin.(4) Cod penal la 7 luni închisoare.
În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost
suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Guzun
Igor, la 03 noiembrie 2014, aproximativ la ora 01 00, fiind persoană privată de
dreptul de a conduce mijlocul de transport, după ce a consumat băuturi
alcoolice, fiind în stare de ebrietate, a condus autovehiculul de model „BMW
316”, cu n/î GE BA 524, deplasîndu-se pe străzile din com. Tohatin, mun.
Chișinău, încălcînd astfel prevederile pct.14 lit.a) din Regulamentul
Circulației Rutiere conform căruia: „conducătorului de vehicul îi este interzis
1
să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor
substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care
provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare
avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere” și fiind
stopat de către colaboratorii Inspectoratului Național de Patrulare a IGP și
suspectat în consumul de alcool, l-au condus la sediul Instituției Medico-
Sanitare Publice Dispensarul Republican de Narcologie, pentru confirmarea și
aprecierea gradului stării de ebrietate unde, fiind supus examenului medical,
conform procesului-verbal nr. 3444 din 03.11.2014, la Guzun Igor s-a constatat
o concentrație a vaporilor de alcool în aerul expirat de 1,15 mg/l și
concentrația alcoolului din sînge de 2,10 g/l, ce conform prevederilor art. 13412
alin. (3) Cod penal, se califică ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.
Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Marinescu Dumitru în
numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei
hotărîri, cu stabilirea unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în
folosul comunității pe un termen de 160 de ore. Consideră că instanța nu a
ținut cont de principiul proporționalității și a aplicat o pedeapsă prea aspră iar
cea solicitată va fi mai oportună, totodată invocînd că inculpatul are la
întreținere o fiică minoră care este elevă.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01
octombrie 2015, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de avocat în
numele inculpatului.
În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că
inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă în limitele legii, ținîndu-se cont de
criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 61, 75 Cod
penal.
Totodată, Colegiul penal a menționat că, inculpatul nu este la prima
abatere, anterior a mai comis infracțiuni, inclusiv similare, fiindu-i aplicată
pedeapsa non privativă de libertate, în urma cărora, fiind privat de dreptul de
a conduce mijloace de transport, nu a făcut concluzii pozitive și din nou a
comis infracțiunea privind conducerea mijlocului de transport în stare de
ebrietate cu grad avansat, neavînd dreptul de a conduce mijlocul de
transport. Prin urmare, pedeapsa non privativă de libertate prevăzută de
sancțiunea legii penale, nu va atinge scopul pedepsei și nu va contribui la
corectarea inculpatului și prevenirea comiterii infracțiunii de către alte
persoane, deoarece este prea blîndă pentru persoana vinovată.
2
Astfel, luînd în considerație toate circumstanțele cauzei și anume că
inculpatul și-a recunoscut vina, s-a căit de cele comise, iar cauza a fost
examinată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, instanța
de fond just a conchis că corectarea și reeducarea acestuia poate avea loc fără
izolarea de societate și corect a aplicat în privința lui Guzun Igor prevederile
art. 90 Cod penal.
Împotriva hotărîrilor judecătorești a declarat recurs ordinar avocatul
Marinescu Dumitru în numele inculpatului, care invocînd temeiul de drept
prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea
acestora și pronunțarea unei hotărîri cu stabilirea unei pedepse sub formă de
muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 160 ore.
A menționat că pedeapsa aplicată lui Guzun I. este prea aspră deoarece
are la întreținere o fiică minoră, antecedentele sale sunt stinse, a recunoscut
vina integral, s-a căit sincer de cele comise și a solicitat examinarea cauzei în
baza probelor administrate la faza de urmărire penală.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de
procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra
recursului declarat de către avocat, considerîndu-l inadmisibil, ca fiind
neîntemeiat, deoarece recurentul critică hotărîrea contestată sub aspectul
greșitei individualizări a pedepsei, însă instanțele de judecată corect au
stabilit pedeapsa inculpatului, ținînd cont de prevederile art. 61,75 Cod penal,
precum și art. 3641 CPP.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat,
în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune
inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit
neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate
expres în art. 427 CPP, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de
recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a
agrava situația condamnatului. Or, art. 427 alin.(1) CPP, prevede că hotărîrile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de
3
drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
Potrivit textului recursului, avocatul Marinescu D. în numele
inculpatului invocă temei de casare a hotărîrilor contestate pct. 10) alin.(1) art.
427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel
conține o eroare de drept atunci cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar
prevederilor legale.
Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub acest aspect, Colegiul
penal reține că aceste temeiuri nu și-a găsit confirmarea în speța dată.
Reieșind din prevederile art. 414-415 Cod de procedură penală, instanța
de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe
baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și
este în drept de a casa sentința parțial sau total, pronunțînd o nouă hotărîre,
potrivit modului stabilit, pentru prima instanță.
În cauza dată, instanța de apel a îndeplinit aceste prevederi ale legii.
După cum se observă din textul deciziei instanței de apel, aceasta
judecînd apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar,
menționînd că prima instanță la stabilirea pedepsei inculpatului a ținut cont
în deplină măsură de scopul pedepsei penale, persoana inculpatului și
atitudinea lui față de judecarea cauzei.
În corespundere cu criteriile generale de individualizare a pedepsei
prevăzute de art. 75 Cod penal, instanța de judecată îi stabilește persoanei
recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni o pedeapsă echitabilă în
limitele fixate în articolul corespunzător din partea specială a Codului penal și
în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.
Așadar, sancțiunea infracțiunii imputate lui Guzun Igor în baza art. 2641
alin. (4) Cod penal, prevede pedeapsă cu amendă în mărime de la 700 la 800 unități
convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de
ore, sau cu închisoare de pînă la 1 an.
Prin urmare, în cazul săvîrșirii unei infracțiuni instanța de judecată este
singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit opera de individualizare a
pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, avînd deplina
libertate de acțiune în vederea realizării acestei operațiuni, ținînd seama de
regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei
ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de individualizare a acesteia.
4
Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 27 mai 2015, lui
Guzun I. în baza art. 2641 alin.(4) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 7
luni închisoare, executarea pedepsei închisorii fiind suspendată condiționat pe un
termen de probă de 3 ani, soluție menținută de instanța de apel.
Colegiul reiterează faptul că, în speță, judecarea cauzei penale a avut loc
pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în conformitate și
cu respectarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, iar inculpatul
potrivit alin. (8) al aceleiași norme a beneficiat de reducere a limitelor de
pedeapsă.
Potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei prevăzute de
alin. (1) art. 75 Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsa luînd în
considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, motivul
și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei
prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea,
ținîndu-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului,
precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
După cum se observă din sancțiunea infracțiunii imputate inculpatului,
aceasta prevede pedeapsă alternativă pentru fapta săvîrșită și anume: amenda,
sau munca neremunerată în folosul comunității.
Conform alin. (2) art. 75 Cod penal, instanța de judecată este în drept să
stabilească o pedeapsă mai aspră din numărul celor alternative prevăzute
pentru săvîrșirea infracțiunii numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă,
din numărul celor menționate, nu va asigura scopul acesteia.
Colegiul penal consideră justă concluzia instanțelor judecătorești
inferioare precum că scopul educativ și preventiv al pedepsei în privința
inculpatului nu poate fi atins, decît prin aplicarea pedepsei închisorii pe un termen
de 7 luni, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă și
anume de 3 ani.
La baza acestei concluzii, corect a fost reținut faptul că, deși infracțiunea
săvîrșită de inculpat se clasifică potrivit alin. (2) art. 16 Cod penal, ca una
ușoară, și sînt prezente circumstanțele atenuante – recunoașterea vinei și
căința sinceră, însă nu poate fi neglijat faptul că inculpatul anterior a fost
condamnat de mai multe ori, inclusiv pentru infracțiuni similare, chiar dacă
antecedentele penale sunt stinse. De unde rezultă, că inculpatul nu și-a făcut
concluzii necesare și a comis din nou o infracțiune cu intenție, chiar dacă este
una ușoară, care nu a generat careva urmări prejudiciabile.
5
În viziunea instanței de recurs, semnificativ este și acel fapt că
inculpatul fiind anterior condamnat, de fiecare dată fiindu-i stabilite pedepse
sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, acesta săvîrșește
din nou o infracțiune cu intenție, ceea ce denotă că pedepsele neprivative de
libertate nu-și ating scopul de corectare și reeducare a inculpatului, iar
comiterea infracțiunilor, deși diverse, capătă caracter sistematic pentru
inculpat, ceea ce nu este tolerant în societate.
Astfel, Colegiul penal statuează că pedeapsa închisorii, cu suspendarea
condiționată a executării acesteia aplicată lui Guzun I. de către instanța de
fond, menținută de cea de apel, a fost stabilită și individualizată corect, în așa
fel încît acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea
în viitor a săvîrșirii unor fapte similare, iar aplicarea unei pedepse mai blînde,
poate încuraja pe viitor săvîrșirea altor infracțiuni.
Prin urmare, avocatul Marinescu D. critică măsura de pedeapsă aplicată
inculpatului, ca fiind una prea aspră, astfel, în opinia acestuia, s-a comis o
eroare de drept ce ar genera casarea hotărîrii atacate, însă eroarea stipulată în
pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, la care se face referire în
recurs, nu persistă în speță, deoarece instanța de apel just a apreciat
circumstanțele de fapt și de drept sub toate aspectele, precum și a făcut o
individualizare a pedepsei în concordanță cu prevederile legii.
În temeiul celor expuse, instanța de recurs nu constată prezența erorilor
de drept ce ar genera casarea hotărîrii atacate sub aspectele invocate,
dispunînd inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Marinescu
Dumitru în numele inculpatului Guzun Igor, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2015, în cauza penală în
privința lui Guzun Igor Valentin, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, publicată integral la 28 aprilie 2016.
Președinte Petru Ursache
Judecătorii Constantin Alerguș
Vladimir Timofti
6