1ra-264/2016 — art.264-1 alin.4 CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 27 mai 2015, pronunțată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, Guzun Igor a fost condamnat în baza art. 264 1 alin.(4) Cod penal la 7 luni închisoare. În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Guzun Igor, la 03 noiembrie 2014, aproximativ la ora 01 00, fiind persoană privată de dreptul de a conduce mijlocul de transport, după ce a consumat băuturi alcoolice, fiind în stare de ebrietate, a condus autovehiculul de model „BMW 316”, cu n/î GE BA 524, deplasîndu-se pe străzile din com. Tohatin, mun. Chișinău, încălcînd astfel prevederile pct.14 lit.a) din Regulamentul Circulației Rutiere conform căruia: „conducătorului de vehicul îi este interzis 1 să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere” și fiind stopat de către colaboratorii Inspectoratului Național de Patrulare a IGP și suspectat în consumul de alcool, l-au condus la sediul Instituției Medico- Sanitare Publice Dispensarul Republican de Narcologie, pentru confirmarea și aprecierea gradului stării de ebrietate unde, fiind supus examenului medical, conform procesului-verbal nr. 3444 din 03.11.2014, la Guzun Igor s-a constatat o concentrație a vaporilor de alcool în aerul expirat de 1,15 mg/l și concentrația alcoolului din sînge de 2,10 g/l, ce conform prevederilor art. 13412 alin. (3) Cod penal, se califică ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărîri, cu stabilirea unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 160 de ore. Consideră că instanța nu a ținut cont de principiul proporționalității și a aplicat o pedeapsă prea aspră iar cea solicitată va fi mai oportună, totodată invocînd că inculpatul are la întreținere o fiică minoră care este elevă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2015, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de avocat în numele inculpatului.

În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă în limitele legii, ținîndu-se cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 61, 75 Cod penal. Totodată, Colegiul penal a menționat că, inculpatul nu este la prima abatere, anterior a mai comis infracțiuni, inclusiv similare, fiindu-i aplicată pedeapsa non privativă de libertate, în urma cărora, fiind privat de dreptul de a conduce mijloace de transport, nu a făcut concluzii pozitive și din nou a comis infracțiunea privind conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate cu grad avansat, neavînd dreptul de a conduce mijlocul de transport. Prin urmare, pedeapsa non privativă de libertate prevăzută de sancțiunea legii penale, nu va atinge scopul pedepsei și nu va contribui la corectarea inculpatului și prevenirea comiterii infracțiunii de către alte persoane, deoarece este prea blîndă pentru persoana vinovată. 2 Astfel, luînd în considerație toate circumstanțele cauzei și anume că inculpatul și-a recunoscut vina, s-a căit de cele comise, iar cauza a fost examinată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, instanța de fond just a conchis că corectarea și reeducarea acestuia poate avea loc fără izolarea de societate și corect a aplicat în privința lui Guzun Igor prevederile art. 90 Cod penal.

Împotriva hotărîrilor judecătorești a declarat recurs ordinar avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului, care invocînd temeiul de drept prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora și pronunțarea unei hotărîri cu stabilirea unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 160 ore. A menționat că pedeapsa aplicată lui Guzun I. este prea aspră deoarece are la întreținere o fiică minoră, antecedentele sale sunt stinse, a recunoscut vina integral, s-a căit sincer de cele comise și a solicitat examinarea cauzei în baza probelor administrate la faza de urmărire penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către avocat, considerîndu-l inadmisibil, ca fiind neîntemeiat, deoarece recurentul critică hotărîrea contestată sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei, însă instanțele de judecată corect au stabilit pedeapsa inculpatului, ținînd cont de prevederile art. 61,75 Cod penal, precum și art. 3641 CPP.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427 CPP, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Or, art. 427 alin.(1) CPP, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de 3 drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit textului recursului, avocatul Marinescu D. în numele inculpatului invocă temei de casare a hotărîrilor contestate pct. 10) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel conține o eroare de drept atunci cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține că aceste temeiuri nu și-a găsit confirmarea în speța dată. Reieșind din prevederile art. 414-415 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și este în drept de a casa sentința parțial sau total, pronunțînd o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță. În cauza dată, instanța de apel a îndeplinit aceste prevederi ale legii. După cum se observă din textul deciziei instanței de apel, aceasta judecînd apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, menționînd că prima instanță la stabilirea pedepsei inculpatului a ținut cont în deplină măsură de scopul pedepsei penale, persoana inculpatului și atitudinea lui față de judecarea cauzei. În corespundere cu criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal, instanța de judecată îi stabilește persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în articolul corespunzător din partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. Așadar, sancțiunea infracțiunii imputate lui Guzun Igor în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, prevede pedeapsă cu amendă în mărime de la 700 la 800 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 1 an. Prin urmare, în cazul săvîrșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit opera de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, avînd deplina libertate de acțiune în vederea realizării acestei operațiuni, ținînd seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de individualizare a acesteia. 4 Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 27 mai 2015, lui Guzun I. în baza art. 2641 alin.(4) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 7 luni închisoare, executarea pedepsei închisorii fiind suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani, soluție menținută de instanța de apel. Colegiul reiterează faptul că, în speță, judecarea cauzei penale a avut loc pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în conformitate și cu respectarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, iar inculpatul potrivit alin. (8) al aceleiași norme a beneficiat de reducere a limitelor de pedeapsă. Potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei prevăzute de alin. (1) art. 75 Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsa luînd în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținîndu-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. După cum se observă din sancțiunea infracțiunii imputate inculpatului, aceasta prevede pedeapsă alternativă pentru fapta săvîrșită și anume: amenda, sau munca neremunerată în folosul comunității. Conform alin. (2) art. 75 Cod penal, instanța de judecată este în drept să stabilească o pedeapsă mai aspră din numărul celor alternative prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura scopul acesteia. Colegiul penal consideră justă concluzia instanțelor judecătorești inferioare precum că scopul educativ și preventiv al pedepsei în privința inculpatului nu poate fi atins, decît prin aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de 7 luni, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă și anume de 3 ani. La baza acestei concluzii, corect a fost reținut faptul că, deși infracțiunea săvîrșită de inculpat se clasifică potrivit alin. (2) art. 16 Cod penal, ca una ușoară, și sînt prezente circumstanțele atenuante – recunoașterea vinei și căința sinceră, însă nu poate fi neglijat faptul că inculpatul anterior a fost condamnat de mai multe ori, inclusiv pentru infracțiuni similare, chiar dacă antecedentele penale sunt stinse. De unde rezultă, că inculpatul nu și-a făcut concluzii necesare și a comis din nou o infracțiune cu intenție, chiar dacă este una ușoară, care nu a generat careva urmări prejudiciabile. 5 În viziunea instanței de recurs, semnificativ este și acel fapt că inculpatul fiind anterior condamnat, de fiecare dată fiindu-i stabilite pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, acesta săvîrșește din nou o infracțiune cu intenție, ceea ce denotă că pedepsele neprivative de libertate nu-și ating scopul de corectare și reeducare a inculpatului, iar comiterea infracțiunilor, deși diverse, capătă caracter sistematic pentru inculpat, ceea ce nu este tolerant în societate. Astfel, Colegiul penal statuează că pedeapsa închisorii, cu suspendarea condiționată a executării acesteia aplicată lui Guzun I. de către instanța de fond, menținută de cea de apel, a fost stabilită și individualizată corect, în așa fel încît acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvîrșirii unor fapte similare, iar aplicarea unei pedepse mai blînde, poate încuraja pe viitor săvîrșirea altor infracțiuni. Prin urmare, avocatul Marinescu D. critică măsura de pedeapsă aplicată inculpatului, ca fiind una prea aspră, astfel, în opinia acestuia, s-a comis o eroare de drept ce ar genera casarea hotărîrii atacate, însă eroarea stipulată în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, la care se face referire în recurs, nu persistă în speță, deoarece instanța de apel just a apreciat circumstanțele de fapt și de drept sub toate aspectele, precum și a făcut o individualizare a pedepsei în concordanță cu prevederile legii. În temeiul celor expuse, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea hotărîrii atacate sub aspectele invocate, dispunînd inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului Guzun Igor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui Guzun Igor Valentin, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 28 aprilie 2016. Președinte Petru Ursache Judecătorii Constantin Alerguș Vladimir Timofti 6