1ra-617/16 — Art. 190 alin.2, 208 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 28 iunie 2013, Craciun Iurie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin.(2) lit. b), c) și art. 208 alin.(l) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa după cum urmează: - în baza art. 190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal închisoare pe termen de 3 (trei) ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul circulației banilor pe termen de 2 (doi) ani; - în baza art.208 alin.(l) Cod penal amendă în beneficiul statului în mărime de 300 (trei sute) unități convenționale - 6000 (șase mii) lei. În temeiul art.84 alin. (1) și (3) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul total al pedepselor aplicate i s-a stabilit lui Craciun Iurie pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de domeniul circulației banilor pe termen de 2 1 (doi) ani, cu amendă în beneficiul statului în mărime de 300 (trei sute) unități convenționale - 6000 (șase mii) lei, pedepse ce urmează a fi executate de sine stătător.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, inculpatul Craciun Iurie urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin instigarea la comiterea infracțiunii a minorei Gorceac Ana, de comun acord și în urma unei înțelegeri prealabile cu aceasta, în perioada 23 iulie - 25 noiembrie 2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobîndit ilicit de la Doroftei Andrei mijloace bănești în sumă totală de 1.050 euro și 22.000 ruble rusești și a atentat la suma de 1.000 euro în următoarele circumstanțe. În perioada lunii iulie 2011, Craciun Iurie influențînd-o și convingînd-o pe Gorceac Ana să se îmbogățească pe cale criminală, în virtutea relațiilor existente la acel moment între ea și Doroftei Andrei, conform unui scenariu inventat de către Craciun Iurie și susținut de către Gorceac Ana, au purces la realizarea acestuia în următoarele circumstanțe. Gorceac Ana, în perioada lunii iulie 2011, de la numărul de telefon mobil 068749678 a telefonat la numărul de telefon +79264740945 al Companiei „Megafon”, Federația Rusă, la acel moment utilizat de către Doroftei Andrei, care se afla în or. Moscova, Federația Rusă, în cadrul discuției Gorceac Ana, sub pretextul comiterii din vina ei a unui accident rutier, cu deteriorarea esențială a unităților de transport implicate în accident, a cerut de la Doroftei Andrei să-i acorde un împrumut de bani în sumă de 1.000 euro pe un termen de 2 săptămîni. Pentru a părea convingătoare situația pe care a descris-o ea, în aceiași perioadă de timp, Craciun Iurie, sub pretextul că este prietenul lui Gorceac Ana, în cadrul discuțiilor telefonice avute cu Doroftei Andrei, a confirmat faptul comiterii din vina Anei Gorceac cu automobilul acestuia a accidentului rutier, susținînd că are nevoie urgent de bani pentru a repara dauna cauzată în rezultatul accidentului rutier comis. Doroftei Andrei, în scopul verificării spuselor celor două persoane, a solicitat numărul de telefon a persoanei, automobilul căruia a fost deteriorat din vina Anei Gorceac respectiv, Gorceac Ana comunicîndu-i numărul de telefon mobil 060733754, utilizator al căruia fiind același Craciun Iurie. Astfel în cadrul discuției telefonice avute loc între Doroftei Andrei și Craciun Iurie, ultimul, prezentîndu-se șoferul autoturismului deteriorat și conform scenariului inventat a confirmat spusele Anei Gorceac, spunînd că are nevoie urgent de bani pentru reparația autoturismului deteriorat. Doroftei Andrei, ne avînd careva suspiciuni privind intenția reală a celor două persoane și faptul că este înșelat, a rugat-o pe sora Ungureanu Oxana, care avea la păstrare banii lui să transmită persoanei Anei Gorceac o sumă anumită de bani. În zilele de 23 iulie 2011 și 27 iulie 2011, Ungureanu Oxana, prin intermediul șoferilor microbuzului cu ruta Basarabeasca-Chișinău și respectiv Hîncești-Chișinău, a transmis Anei Gorceac suma de 100 euro și respectiv 700 euro, în total 800 euro, echivalent conform cursului oficial al BNM cu suma de 13.255,74 lei, care primindu-i la Gara Auto de Sud, mun. Chișinău, i-a însușit, utilizîndu-i împreună cu Craciun Iurie în scopuri personale. 2 Tot el, Craciun Iurie, împreună și în urma înțelegerii prealabile cu Gorceac Ana, a continuat activitatea infracțională conform unui nou scenariu inventat de către Craciun Iurie și susținut de către Gorceac Ana în următoarele circumstanțe: În una din zile ale lunii august 2011, data precisă n-a fost posibil de stabilit, de la numărul de telefon mobil 060733754, Craciun Iurie a telefonat la numărul de telefon +79264740945, utilizat de către Doroftei Andrei, în cadrul discuției căreia, Craciun Iurie, dîndu-se drept proprietarul autoturismului accidentat din vina lui Gorceac Ana, sub pretextul că are o fiică bolnavă și care în regim de urgență urmează să fie supusă unei intervenții chirurgicale în Germania contra sumei de 120.000 euro, jucînd cu sentimentele și sperînd la milostenia lui Doroftei Andrei, a cerut de la acesta suma de 20.000 euro, ca mai apoi, la răspunsul lui Doroftei că nu are așa sumă de bani, să ceară 2.000 euro, apoi 1.000 euro, iar în cele din urmă suma de 500 euro. Doroftei Andrei, ne avînd careva suspiciuni privind intenția reală a celor două persoane și faptul că este înșelat, din dorința de a ajuta persoana în cauză, a fost de acord să împrumute 400 euro. La 05.09.2011, prin intermediul Companiei de transfer „Western Union”, a transferat din or. Moscova, Federația Rusă pe numele Anei Gorceac, în Republica Moldova, bani în sumă totală de 16.000 ruble rusești, echivalent conform cursului oficial al BNM cu suma de 6.216 lei, care în aceiași zi, Gorceac Ana primindu-i i-a însușit, utilizîndu-i împreună cu Craciun Iurie în scopuri personale. Tot el, Craciun Iurie, împreună și în urma înțelegerii prealabile cu Gorceac Ana, continuîndu-și activitatea infracțională, conform unui nou scenariu inventat de către Craciun Iurie și susținut de către Gorceac Ana, au purces la realizarea acestuia în următoarele circumstanțe: În una din zile ale lunii octombrie 2011, data precisă n-a fost posibil de stabilit, de la numărul de telefon mobil 060421041, Craciun Iurie a telefonat la numărul de telefon +79264740945, utilizat de către Doroftei Andrei, în cadrul discuției căreia, Craciun Iurie, sub pretextul că Gorceac Ana are nevoie urgent de bani pentru achitarea serviciilor - chiria apartamentului și mîncarea, a cerut de la Doroftei Andrei un împrumut de bani în sumă de cel puțin 100 euro. Doroftei Andrei neavînd careva suspiciuni privind intențiile reale a acestora și faptul că este înșelat, din dorința de a ajuta persoana Gorceac Ana, la 31 octombrie 2011, prin intermediul Companiei de transfer „Zolotaya Korona”, în baza datelor comunicate de către Gorceac Ana privind beneficiarul transferului, a transferat din or. Moscova, Federația Rusă pe numele persoanei Dolinsckii Victor, în Republica Moldova bani în sumă totală de 3.000 ruble rusești, echivalent conform cursului oficial al BNM cu suma de 1.165,8 lei, care tot în aceiași zi, Gorceac Ana primindu-i i-a însușit, utilizîndu-i împreună cu Craciun Iurie în scopuri personale. Tot el, Craciun Iurie, continuîndu-și activitatea infracțională, în ziua de 08 noiembrie 2012, de la numărul de telefon mobil 060421041 a telefonat la numărul de telefon +79264740945, utilizat de către Doroftei Andrei, care se afla în or. Moscova, 3 Federația Rusă, în cadrul discuției căreia, sub pretextul că Gorceac Ana are nevoie de bani pentru achitarea serviciilor - chiria apartamentului, a cerut de la Doroftei Andrei să-i acorde un împrumut de bani în sumă de 50 euro. Doroftei Andrei neavînd careva suspiciuni privind intențiile reale a acestora și faptul că este înșelat, la 08 noiembrie 2011, prin intermediul surorii sale Doroftei Mihaela a transmis suma de 3.000 ruble rusești, echivalent conform cursului oficial al BNM cu suma de 1.140,3 lei Anei Gorceac, care tot în aceiași zi primindu-i în fața Centrului comercial „Unic” din bd. Ștefan cel Mare și Sfînt, 8, mun. Chișinău, i-a însușit, utilizîndu-i împreună cu Craciun Iurie în scopuri personale. Tot el, Craciun Iurie, împreună și în urma înțelegerii prealabile cu Gorceac Ana, continuîndu-și activitatea infracțională, conform unui nou scenariu inventat de către ei au purces la realizarea acestuia în felul următor: În ziua de 13 noiembrie 2012, în cadrul discuției telefonice avute loc între Doroftei Andrei și Gorceac Ana, ultima, sub pretextul că dorește să plece la Moscova, însă nu are pașaport, a cerut de la Doroftei Andrei bani în sumă de 250 euro, destinați precum că pentru perfectarea pașaportului. Doroftei Andrei, neavînd careva suspiciuni privind intențiile reale ale acestora și faptul că este înșelat, din dorința de a o ajuta pe Ana Gorceac, la 15 noiembrie 2011, prin intermediul Companiei de transfer „Western Union”, în baza datelor comunicate de către Gorceac Ana privind beneficiarul transferului, a transferat din or. Moscova, Federația Rusă pe numele Plămădeala Dumitru, în Republica Moldova bani în sumă totală de 250 euro, echivalent conform cursului oficial al BNM cu suma de 3988,75 lei. În aceiași zi, Gorceac Ana primindu-i i-a însușit, utilizîndu-i împreună cu Craciun Iurie în scopuri personale. Tot el, Craciun Iurie, împreună și în urma înțelegerii prealabile cu Gorceac Ana, continuîndu-și activitatea infracțională, conform unui nou scenariu inventat de către Craciun Iurie și susținut de către Gorceac Ana, în cadrul a mai multor discuții telefonice avute loc în perioada lunii noiembrie 2011, a cerut de la Doroftei Andrei un împrumut de bani în sumă de 1000 euro, precum că destinați pentru organizarea plecării Anei Gorceac în Federația Rusă. Astfel, în ziua de 25 noiembrie 2011, ora aproximativ 16.00 minute, Doroftei Andrei, prin intermediul surorii sale Doroftei Mihaela, în fața Centrului comercial „Unic” din bd. Ștefan cel Mare și Sfînt, 8, mun. Chișinău, a transmis Anei Gorceac suma de 1.000 euro, echivalent conform cursului oficial al BNM cu suma de 15.875,6 lei, însă din cauze independente de voința sa, nu a avut posibilitatea de a dispune de bunurile delapidate, fiind reținută în flagrant. Astfel, Craciun Iurie, în perioada 23 iulie - 25 noiembrie 2011, în urma înțelegerii prealabile cu minora Gorceac Ana, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobîndit ilicit de la Doroftei Andrei mijloace bănești în sumă totală 25.766,59 lei cu cauzarea de daune în proporții considerabile și a atentat la dobîndirea ilicită a mijloacelor bănești în sumă totală de 15.875,6 lei. Tot el, Craciun Iurie, în virtutea relațiilor existente între Gorceac Ana și Doroftei 4 Andrei, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor lui Doroftei Andrei, în perioada lunii iulie 2011, în scopul realizării intențiilor sale criminale, prin discuții verbale i-a provocat minorei Gorceac Ana, născută la 14.12.1993 dorința de a se îmbogăți pe cale criminală, prin urmare determinînd-o de a participa împreună cu el în delapidarea bunurilor lui Doroftei Andrei. Astfel, în perioada 23 iulie - 25 noiembrie 2011, prin înșelăciune și abuz de încredere, Craciun Iurie, de comun acord și în urma unei înțelegeri prealabile cu Gorceac Ana, au dobîndit ilicit de la Doroftei Andrei mijloace bănești în sumă totală de 1.050 euro și 22.000 ruble rusești, echivalent conform cursului oficial al BNM cu suma de 25.766,59 lei și a atentat la suma de 1.000 euro, echivalent conform cursului oficial al BNM cu suma de 15.875,6 lei. Fapta constatată de prima instanță a fost calificată drept escrocherie, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvîrșită de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și atragerea minorilor la activitatea criminală și instigarea lor la săvîrșirea infracțiunilor, infracțiune prevăzută de art. 208 alin. (1) Cod penal.

Împotriva sentinței a declarat apel avocatului Bosîi Constantin în numele inculpatului, solicitînd admiterea acestuia, casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit ordinii stabile pentru prima instanță, doar în partea stabilirii pedepsei și aplicarea în privința lui Craciun Iurie a prevederilor art.90 Cod penal. În susținerea apelului a invocat că sentința este una prea aspră și în privința lui Craciun Iurie urma să fie aplicată o pedeapsă non privativă de libertate cu aplicarea art. 90 Cod penal, deoarece ultimul anterior nu a fost atras la răspundere, nu a avut posibilitate să participe în cadrul examinării cauzei penale, să facă declarații și respectiv să-și apere interesele sale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2015, s-a dispus admiterea apelului, casarera parțială a sentinței, în partea pedepsei stabilite în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și în partea pedepsei definitive stabilite în baza art. 84 Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Lui Craciun Iurie, recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 600 (șase sute) unități convenționale – 12 000 (douăsprezece mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități cu răspundere materială pe termen de 1 (unu) an; Au fost menținute dispozițiile privind condamnarea lui Craciun Iurie în baza art. 208 alin. (1) Cod penal; Lui Craciun Iurie, în conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit pedeapsa definitivă 5 sub formă de amendă în mărime de 800 (opt sute) unități convenționale - 16 000 (șasesprezece mii) lei, cu privarea dreptului de a ocupa funcții și de a exercita activități cu răspundere materială pe termen de 1 (unu) an; Craciun Iurie, a fost pus în libertate imediat din sala ședinței de judecată, cu condiția dacă nu există alte hotărîri judecătorești privind arestarea sa. În rest sentința a fost menținută. 4.1. În argumentarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că la soluționarea chestiunii cu privire la pedeapsa penală stabilită inculpatului prima instanță n-a acordat deplină eficiență art. 7, 61, 75 Cod penal. Analizînd conținutul sentinței, a observat că nu cuprinde motive pentru aplicarea pedepsei cu închisoare, de vreme ce sancțiunea art. 190 alin.(2) Cod penal prevede și pedeapsa alternativă - amendă. Colegiul a considerat greșită poziția instanței de fond care la stabilirea pedepsei privative de libertate a ținut cont de personalitatea inculpatului care nu a recunoscut integral vina, nu a restituit prejudiciul material cauzat părții vătămate, deoarece conform art. 24 alin. (4) Cod de procedură penală părțile în procesul penal își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte organe ori persoane și, respectiv potrivit informației anexată la cauza penală este indicat că acțiunea civilă a fost retrasă în legătură cu recuperarea prejudiciului. În situația dată, instanța de apel a menționat că prima instanță n-a motivat stabilirea pedepsei cu închisoare, de vreme ce sancțiunea normei penale speciale, în baza căreia este condamnat inculpatul, prevede și altă categorie de pedeapsă. Soluționînd chestiunea cu privire la stabilirea noii pedepse penale inculpatului instanța de apel s-a condus de prevederile art. 7, 61, 75 și 84 Cod penal. Astfel, s-a considerat posibilă aplicarea pedepsei penale sub formă de amendă în limitele sancțiunii art. 190 alin.(2) Cod penal, deoarece inculpatul a săvîrșit o infracțiune care conform art.16 Cod penal, se clasifică ca gravă, anterior nu a fost condamnat, a recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune, circumstanțe agravante nu s-au constatat. Mai mult ca atît, din declarațiile lui Craciun Iurie prezentate instanței de apel, rezultă că s-a aflat în căutare și n-a participat în instanța de fond din motivul că a părăsit locul domiciliului în legătură cu situația familiară dificilă și n-a informat instanța despre locul aflării provizorii, regretă sincer această situație și promite că pe viitor va respecta legea. Instanța de apel a susținut întru totul concluzia primei instanțe privind pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 208 alin. (1) Cod penal apreciind, că categoria și măsura pedepsei se încadrează în limitele sancțiunii normei penale speciale în baza căreia este condamnat. În afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, examinînd aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform cerințelor din art. 409 alin.(2) Cod de procedură penală, Colegiul penal a apreciat că nu există alte temeiuri de a interveni în sentința atacată. 6

Împotriva deciziei menționate procurorul declară recurs ordinar, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală prin care solicită admiterea recursului, casarea acesteia în partea admiterii apelului avocatului în interesele inculpatului, cu menținerea sentinței fără modificări, deoarece apelul avocatului a fost greșit admis. În motivarea recursului procurorul indică că la adoptarea deciziei instanța de apel eronat a intervenit în sentință în partea ce ține de pedeapsa stabilită și cu toate că în apel se solicită aplicarea art.90 Cod penal instanța aplică în privința inculpatului pedeapsa sub formă de amendă. Consideră că instanța de fond aplicînd pedeapsa a reieșit din scopul acesteia, care urmărește restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni și a ținut cont de gravitatea infracțiunii comise, care este una gravă și alta mai puțin gravă, de personalitatea inculpatului care nu a recunoscut pe deplin vina, de comportamentul acestuia care s-a eschivat de la prezentarea în instanța de judecată fiind anunțat în căutare, nu este încadrat în cîmpul muncii, nu are copii la întreținere și de faptul că aceste acțiuni ilegale prejudiciază relațiile sociale ale căror existență și desfășurare normală sunt condiționate de respectarea dreptului de proprietate.

Verificînd decizia recurată în raport cu motivele invocate în recurs și materialele cauzei, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul procurorului urmează a fi respins din următoarele considerente: Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Alin. (4) și (5) ale aceleiași norme prevăd că, în vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor și instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. Potrivit textului recursului, procurorul invocă ca temeiuri de casare a deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală și anume, că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. 7 Colegiul penal reține că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și critică decizia instanței de apel numai cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului. Analizînd temeiul invocat, în raport cu circumstanțele și materialele cauzei, Colegiului consideră, că în prezenta speța acesta nu și-a găsit confirmarea, iar instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordînd deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61,75, Cod penal la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, stabilite conform sancțiunii articolului imputat acestuia prin rechizitoriu. Așa cum se reține în doctrina penală, în cazul săvîrșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, avînd deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținînd seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvîrșite, care se măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmînd ca celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvîrșite. Norma art.75 Cod penal indică expres, că persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Astfel, instanța de apel corect a considerat greșită poziția instanței de fond care nu a motivat stabilirea pedepsei cu închisoarea în privința inculpatului, de vreme ce sancțiunea normei penale speciale, în baza căreia este condamnat ultimul, prevede și altă categorie de pedeapsă. În speță, Colegiul lărgit constată că instanța de apel, stabilind pedeapsa cu amendă inculpatului, corect a considerat ca fiind prea aspră pedeapsa stabilită de 8 instanța de fond în raport cu fapta comisă și cu cumulul de circumstanțe, acordînd deplină eficiență prevederilor art.7, 61 și 75 Cod penal. Astfel, instanța de apel la stabilirea pedepsei inculpatului a ținut cont de fapta comisă de către acesta, care constituie o infracțiune gravă, anterior nu a fost condamnat, a recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune, circumstanțe agravante ne fiind constatate. Mai mult ca atît în ședința instanței de apel ultimul a menționat că regretă sincer această situație și promite că pe viitor va respecta legea. La fel, Colegiul reține că, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță și conform materialelor din dosar, ajungînd la concluzia corectă de casarea parțială a sentinței instanței de fond, care este expusă desfășurat și argumentat în pct. 4.1 din prezenta decizie. În fapt, hotărîrea instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, iar instanța de apel a dat răspuns la toate argumentele invocate de avocat în apel, specificînd motivele pe care și-a întemeiat soluția adoptată, la caz, de admitere a apelului declarat de avocatul Bosîi Constain în numele inculpatului, pronunțînd o hotărîre legală. Instanța de recurs pornind de la temeiul invocat de recurent, pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și analizîndu-l în raport cu textul deciziei atacate, constată că instanța de apel și-a motivat decizia conform prevederilor legislației procesual penale. Mai mult ca atît, Colegiul lărgit menționează că motivarea hotărîrii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atît timp cît sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărîrii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față. Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, just a concluzionat că instanța de fond, analizînd probele administrate corect a stabilit și a reținut în sarcina lui Craciun Iurie încadrarea juridică corespunzătoare prevăzută la art. 190 alin.(2) lit. b,c” și art. 208 alin.(1) Cod penal. Judecînd cauza penală, instanța de apel, a dat deciziei sale o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, avînd în vedere și faptul că verificînd hotărîrea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a hotărîrii nu s-au stabilit. După cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul lărgit constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la casarea parțială a sentinței instanței de fond, or în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată. 9 Reieșind din cele expuse, Colegiul concluzionează că instanța de apel a pronunțat o decizie legală, întemeiată și motivată prin stabilirea în privința inculpatului a unei pedepse sub formă de amendă penală, pedeapsă care răspunde scopului de corectare și reeducare a inculpatului prevăzut de art. 61 Cod penal, care va duce la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale, iar argumentul invocat de recurent privind aplicarea pedepsei privative de libertate, urmînd a fi declarat ca neîntemeiat. Din aceste considerente se conchide că, de fapt în cauză nu s-au comis erorile de drept prevăzute în pct.6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală la care se face referință de către recurent, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate, pedeapsa stabilită inculpatului fiind aplicată de către instanța de apel în limitele legii, din care considerente se impune respingerea ca inadmisibil a recursului declarat.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Constantin Miron, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui Craciun Iurie, cu menținerea deciziei instanței de apel. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 19 aprilie 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Iurie Diaconu Elena Covalenco Ion Guzun 10