1ra-405/2016 — art. 287 al.2 CP

1ra-405/2016 — art. 287 al.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-405/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 martie 2016 mun. Chișinău

Colegul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 22 octombrie 2015, declarat de avocatul Eugenia Barbaroșie, în numele

inculpatului

Mararescul Andrei Ion, născut la

13 decembrie 1990, originar și locuitor al mun. Chișinău,

bd. Dacia 67/1, ap.105, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale.

Termenul de examinare,

în instanța de fond: 26.03.2014 – 24.12.2014,

în instanța de apel: 02.02.2015 – 22.10.2015,

în instanța de recurs: 12.01.2016 – 16.03.2016.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 1 an și 6 luni închisoare,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată

condiționat, pe un termen de probă de 2 ani.

Prin aceiași sentință au fost condamnați și Toma V., Goroh A. și Goroh V., dar

în privința lor hotărârile judecătorești nu se contestă.

De la Mararescul Andrei, Goroh Andrei, Goroh Victor și Toma Vasile, s-a

încasat, în mod solidar, în favoarea părții vătămate Litovca S. prejudiciul material de

18.677 lei și moral de 7000 lei, fiind respinsă ca nefondată pretenția părții vătămate

de încasare a sumei de 33.000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Mararescul A., de comun acord cu inculpații Toma V., Goroh A., Goroh V., aflându-

se în mun. Chișinău, bd. Dacia 60/8, în fața „ACG-19”, din intenții huliganice,

1

încălcând grosolan ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de respect față de

societate și manifestând o obrăznicie deosebită, fără motive l-a înjurat pe Litovca

Spartac, aplicându-i multiple lovituri cu pumnii peste față.

Instanța a reținut, că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat, că s-a numit

reciproc cu partea vătămată cu cuvinte necenzurare, iar careva lovituri peste față și

corp nu i-a aplicat.

Necătând că inculpatul vina nu recunoaște, vinovăția acestuia este dovedită

prin probele administrate.

Astfel, partea vătămată Litovca S. a declarat că inculpații discutau agresiv și pe

ton ridicat, iar apoi au încercat să îl scoată din automobil, deschizându-i ușa. Pentru a

nu surveni careva consecințe nefavorabile, el a încercat să se deplaseze cu

automobilul în spate, moment în care inculpatul l-a atins cu pumnul peste față.

Ulterior, toți 4 i-au înconjurat automobilul, unul încercând să îl scoată din automobil,

iar cel cu bastonul de cauciuc a sărit pe capota mașinii. Făcându-și griji pentru viața

sa, a plecat. Inculpatul și Goroh A., fiind în stare de ebrietate, determinată după

vorbirea incoerentă și miros, l-au numit cu cuvinte necenzurate, iar inculpatul l-a

atins cu palma peste față. Pe capota mașinii a sărit Goroh A., iar Toma V., este unul

din persoanele care l-au agresat.

Martorul Țurcan P., a declarat că partea vătămată a claxonat, iar inculpatul și

Goroh s-au enervat. La volan se afla unul din frații Goroh, iar inculpatul a coborât și

s-a apropiat de Litovca S. Martorul s-a apropiat de automobil și i-a spus unuia dintre

frații Goroh să-i permită părții vătămate să intre pe teritoriu. În acel moment unul din

cei 2 i-a aplicat o lovitură părții vătămate, încercând să-l scoată din automobil.

Inculpatul avea în mână bastonul de cauciuc. A auzit cuvinte necenzurate din partea

celor patru, în adresa părții vătămate. Unul din frații Goroh a încercat să îl scoată pe

partea vătămată din automobil, pe motiv că acesta a claxonat. Automobilul a fost

deteriorat în partea în care a sărit Goroh pe capotă, fiind smulsă și o bucată din

numărul de înmatriculare. Poliția a venit după plecarea inculpaților. Din partea

victimei nu a auzit cuvinte necenzurate, observând cum inculpatul a lovit în ușa

automobilului, având în mână bastonul de cauciuc cu care a venit din garaj.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 2206 din 26.11.2013, la

automobilul ce aparține părții vătămate, Litovca S., s-au constatat deteriorări în

valoare de 6035 lei.

Potrivit procesului verbal de cercetare la fața locului din 03.11.2013 și planșa

ilustrativă, asupra automobilului de model „Subaru - Forester” se observă semne

evidente de deteriorare a plăcuței de înmatriculare.

Potrivit declarațiilor părții vătămate, inculpatul avea un comportament agresiv,

acțiunile acestuia fiind însoțite de aplicarea violenței asupra lui prin lovirea în față.

Potrivit declarațiilor martorului Țurcan P., inculpatul se exprima cu cuvinte

necenzurate, fapt confirmat chiar de acesta. Intențiile huliganice ale inculpaților s-au

confirmat și prin declarațiile părții vătămate și confirmate prin declarațiile martorului

Țurcan P., precum că persoanele s-au deplasat spre automobilul Subaru având în

mână unul dintre ei un baston de cauciuc, iar altul o bâtă din lemn, aceste acțiuni

accentuând comportamentul obraznic de care au dat dovadă.

2

Declarațiile inculpatului nu pot fi reținute, ca fiind făcute cu scopul de

autoapărare și de a evita răspunderea penală, fiind combătute prin declarațiile părții

vătămate și a martorului Țurcan P., în ședința de judecată.

În acțiunile inculpatului se cuprinde și elementul „obrăznicie deosebită”

manifestată prin acțiuni de încălcare grosolană a ordinii publice, însoțite de acte de

violență asupra persoanei, or, reieșind din declarațiile părții vătămate și martorului

Țurcan P., inculpatul i-a aplicat o lovitură părții vătămate.

În baza probelor administrate, evaluate din punct de vedere al pertinenței,

concludenței și veridicității lor, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării

lor, instanța a conchis că vinovăția inculpatului a fost dovedită integral, încadrând

acțiunile lui în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca huliganism, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect

față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor care prin

conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de două sau mai

multe persoane.

La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța a ținut cont de prevederile art. 75

Cod penal, de caracterul și gravitatea infracțiunii comise, că gradul prejudiciabil al

infracțiunii incriminate, care este mai puțin gravă, de persoana inculpatului care se

caracterizează pozitiv, vârsta acestuia, că circumstanțe atenuante și agravante nu au

fost stabilite, concluzionând că reeducarea și corectarea lui este posibilă fără izolare

de societate.

Instanța a statuat că, partea vătămată a suportat cheltuieli pentru serviciile

expertului pe 13.11.2013 în mărime de 642 lei, fapt confirmat prin ordinul de

încasare a numerarului nr. 63479212, iar potrivit raportului de constatare tehnico-

științific nr. 2206, din 26.11.2013, valoarea prejudiciului material cauzat posesorului

automobilului Subaru Forester, cu numărul de înmatriculare KAP 987, la 02.11.2013,

cu includerea uzurii de exploatare, constituie 6035 lei.

La fel, partea vătămată a beneficiat de asistență juridică la examinarea cauzei

în mărime de 12.000 lei, fapt confirmat prin ordinul de plată seria EF, nr.

0393226/26, din 13.02.2014.

Prejudiciul moral solicitat de partea vătămată în mărime de 40.000 lei, este

exagerat.

Echivalentul bănesc al prejudiciului moral suportat de partea vătămată poate fi

evaluat la suma de 7000 lei, această sumă fiind una echitabilă, având în vedere că el a

fost speriat și stresat din cauza acțiunilor inculpatului, iar în partea sumei de 33.000

lei cu titlu de prejudiciu moral, cererea urmează a fi respinsă ca exagerată și

nefondată.

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpaților să

le fie aplicate pedepse mai aspre, cu privațiune de liberate, încasând, în mod solidar,

de la ei a sumei de 33.000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Apelantul a invocat, că instanța a aplicat inculpaților pedepse prea blânde, fără

izolare de societate, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen

de probă, care nu va duce la corectarea și reeducarea acestora.

3

Prejudiciul moral în mărime de 40.000 lei nu este exagerat, suma fiind una

echitabilă, având în vedere că a fost speriat și stresat din cauza acțiunilor inculpaților,

timpul pierdut și stresul suportat la fiecare confruntări, fiind și batjocorit de inculpați

la faza urmăririi penale, achitând din cont propriu toate pierderile.

3.1.Avocatul Svetlana Mazur și inculpatul Mararescul A., la fel au declarat

apel, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care procesul penal să fie încetat, pe motiv că fapta constituie o contravenție.

Apelanții au indicat, că pe parcursul cercetării judecătorești s-a stabilit, că atât

inculpatul, cât și Litovca S., s-au numit reciproc cu cuvinte necenzurate, însă

„aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii peste față” nu a fost probată nicidecum,

confirmarea fiind doar declarațiile martorului Țurcan P., care a explicat că ultimii s-

au numit reciproc cu cuvinte necenzurate și urâte, și a auzit că s-a tras o lovitură în

ușa automobilului, fără a preciza de către cine.

Partea vătămată a confirmat că nu a fost lovit de Mararescul A., dar poate i s-a

părut că l-a lovit cu palma peste față sau a simțit o lovitură, fiind confuz în depoziții.

Instanța a constatat abuziv că loviturile au fost aplicate, ceea ce nu a fost confirmat

prin raportul de examinare medico-legală.

Semnele acuzării, precum că Mararescul A. ar fi încălcat grosolan ordinea

publică, a exprimat o vădită lipsă de respect față de societate, manifestând și o

obrăznicie deosebită, nu și-au găsit confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, cu

toate că au fost calificate de instanță, ca fiind stabilite.

Actele de violență asupra persoanei nu au existat din partea lui Mararescul A.,

și celelalte persoane învinuite, dimpotrivă actele de violență au fost prezente la partea

vătămată, care a mers cu automobilul și i-a cauzat leziuni corporale lui Goroh A.

Elementul de distrugere și degradare a bunurilor proprietarului nu pot fi

imputate lui Mararescul A., or, el nu a distrus careva bunuri. Partea vătămată i-a

cauzat leziuni corporale lui Goroh A., motiv pentru care ultimul a distrus automobilul

părții vătămate.

Conflictul cu inculpatul Mararescul A. s-a limitat doar la niște injurii reciproce.

Acțiunile inculpatului urmează, în cel mai grav caz, a fi încadrate în baza art.

354 Cod contravențional, ca huliganism nu prea grav, adică acostarea jignitoare în

locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce încalcă normele morale, care

tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor fizice, nefiind probate elementele

obrăzniciei deosebite și aplicarea loviturilor, în baza cărora este înaintată învinuirea.

octombrie 2015, apelul declarat de avocatul Svetlana Mazur și inculpatul Mararescul

A. a fost respins ca nefondat.

Apelul declarat de partea vătămată Litovca S., a fost admis, casată parțial

sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre.

De la Mararescul A., Goroh A., Goroh V. și Toma V. s-a încasat în favoarea

părții vătămate Litovca S. prejudiciul moral în mărime de câte 3000 lei de la fiecare.

De la Mararescul A., Goroh A., Goroh V. și Toma V. s-a încasat, în mod

solidar, în favoarea părții vătămate Litovca S., cheltuielile de judecată pentru

acordarea asistenței juridice în mărime de 4500 lei.

În rest, sentința a fost menținută.

4

Instanța de apel a reținut, că instanța de fond a stabilit corect starea de fapt, ce

corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, încadrând just acțiunile

inculpatului în baza art. 287 alin. (2) Cod penal, ca huliganism, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect

față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor care prin

conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de două sau mai

multe persoane.

Vina inculpatului a fost dovedită prin probele administrate, cercetate

suplimentar și verificate în ședința de apel și anume: declarațiile părții vătămate

Litovca S. și a martorilor Țurcan P., Tverdov D., Godea C. și Mararescul V.;

raportul de constatare tehnico – științifică nr. 2206 din 26.11.2013, prin care la

automobilul părții vătămate s-a constatat prejudiciul material în sumă de 6035 lei;

procesul verbal de consemnare a plângerii lui Litovca S. din 03.11.2013; procesul

verbal de cercetare la fața locului din 03.11.2013, prin care asupra automobilului de

model Subaru Forester se observă semne evidente de deteriorare a plăcuței de

înmatriculare.

Instanța de fond, în mod justificat a conchis, că ansamblul probatoriu prezentat

de acuzare și cercetat în ședința de judecată, confirmă pe deplin vinovăția

inculpatului.

Corect au fost apreciate declarațiile inculpaților, ca fiind depuse cu scopul de

autoapărare și de evitare a răspunderii penale, declarațiile acestora fiind combătute de

declarațiile părții vătămate Litovca S. și declarațiile martorului Țurcanu P.

Instanța de fond, corect a apreciat ca veridice depozițiile martorului Țurcanu

P., care a relatat că unul din cei trei inculpați avea o bâtă din lemn în mână, ce

confirmă și se coroborează cu declarațiile părții vătămate, că unul din inculpați avea

un baston de cauciuc, iar altul un ciomag din lemn. La prezentarea spre recunoaștere,

la etapa urmăririi penale, în procesul verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie din 29.01.2013, l-a recunoscut pe Goroh A., ca persoana care la

02.11.2013 s-a aflat pe teritoriul ACG-19 și a intrat în conflict cu partea vătămată,

având o bucată de scândură în mână, a sărit pe capota mașinii.

Dat fiind, că s-a stabilit cert existența componenței de infracțiune prevăzută la

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca huliganism, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor care prin conținutul lor se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de două sau mai multe persoane,

nu poate fi efectuată încadrarea juridică a faptelor în baza art. 354 Cod

contravențional, în speță survenind răspunderea penală a inculpatului Mararescul A.

Instanța de fond corect a constatat, că în privința inculpatului Mararescul A.,

este necesar de aplicat și prevederile art. 90 Cod penal, ținând cont de vârsta

inculpatului, statuând că corectarea și reeducarea acestuia este posibilă și fără

izolarea de societate, suspendând condiționat executarea pedepsei stabilite cu fixarea

unui termen de probă.

Suma de 7000 lei este neproporțională cu suferințele cauzate de inculpați părții

vătămate, care prin acțiunile lor au manifestat cinism și obrăznicie deosebită,

5

acostându-l jignitor pe Litovca S. și demonstrând desconsiderație față de el și de

ordinea publică.

Suportarea de partea vătămată a cheltuielilor de judecată pentru acordarea

asistenței juridice de avocat, în mărime de 4500 lei, în cadrul Curții de Apel

Chișinău, este confirmată prin ordinul de plată.

Mararescul A., în care solicită casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei

de către instanța de apel, în alt complet de judecată.

Recurenta a indicat, că nu a fost dată o apreciere obiecțiilor la procesul verbal

din 31.12.2014 nr. 56-26479, ce denotă că la baza deciziei au fost puse aceleași

declarații ale părții vătămate Litovca S. și martorului Țurcanu P., ca și în sentință,

deși au fost stabilite divergențe precum, că Mararescul A. a lovit partea vătămată cu

pumnul în față, nu corespund celor relatate de partea vătămată, acesta declarând că

nu ține minte cine avea în mână baston, și că față de Mararescul A. nu are pretenții

materiale din motiv că nu acesta a deteriorat automobilul. Însă, obiecțiile nu au fost

apreciate de instanța de apel.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală - faptei i s-a dat o încadrare greșită și hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, și când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul menționat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar

declarat, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite (pct. 5. din

decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanțele de fond și de apel legal, întemeiat au constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și

încadrarea juridică a acțiunilor lui, în strictă conformitate cu prevederile normelor de

procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții vătămate Litovca S. și a martorilor

Țurcan P., Tverdov D., Godea C. și Mararescul V.; raportul de constatare tehnico –

științifică nr. 2206 din 26.11.2013; procesul verbal de consemnare a plângerii lui

Litovca S. din 03.11.2013; procesul verbal de cercetare la fața locului din

03.11.2013, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin.

(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

6

utilității, veridicității și coroborării lor, acestea confirmând în mod concludent

prezența în faptele inculpatului a acțiunilor incriminate.

Mai mult, asupra obiecțiilor la procesul verbal din 31.12.2014, înaintate de

avocatul Svetlana Mazul, instanța de fond s-a pronunțat prin încheierea din 15

ianuarie 2015 și le-a admis în parte (v. 2, f.d. 86).

Potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Pe lângă aceasta, recursul vizat este întemeiat doar pe critica modului în care

instanțele de fond și de apel au apreciat circumstanțele cauzei la încadrarea acțiunilor

inculpatului (pct. 5. din decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor

din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea,

este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei

de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, și

invocarea doar acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice suport legal

(pct. 5. din decizie).

Prin urmare, instanțele au apreciat toate probele administrate în coroborare,

inclusiv și cu obiecțiile invocate supra.

Este de observat că motivele invocate în recursul de pe rol au constituit deja

obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest

sens (pct. 4. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza

sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO (hotărârea din 16 ianuarie 2007,

pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova), nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că

hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că în

acțiunile inculpatului au fost întrunite elementele infracțiunii imputate, că faptelor

săvârșite li s-a dat o încadrare juridică corectă, și că recursul ordinar este unul vădit

neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Astfel, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a fi

declarat inadmisibil.

7

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Eugenia Barbaroșie,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie

2015, în privința inculpatului Mararescul Andrei Ion, pe motiv că este vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 aprilie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

8

Dosarul nr. 1ra-405/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 martie 2016 mun. Chișinău

Colegul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 22 octombrie 2015, declarat de avocatul Eugenia Barbaroșie, în numele

inculpatului

Mararescul Andrei Ion, născut la

13 decembrie 1990, originar și locuitor al mun. Chișinău,

bd. Dacia 67/1, ap.105, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Eugenia Barbaroșie,

împotrivadeciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2015,

în privința inculpatului Mararescul Andrei Ion, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată va fi pronunțată la 06 aprilie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

9