1re-30/2016 — art. 469 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 469 CPP
- Temei legal
- art. 453 CPP
1re-30/2016 — art. 469 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1re-30/2016
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
23 martie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Nicolae Gordilă,
Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, prin care se
solicită casarea încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Criuleni din
28 iulie 2015 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17
noiembrie 2015, în cauza penală, declarat de condamnatul Rațoi Alexandru
Anatolie.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de recurs în anulare de la 28.12.2015 pînă la 23.03.2016.
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în
baza actelor din dosar,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01 octombrie
2012, Rățoi Alexandru Anatolie a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2)
lit. b), f) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a
executării pedepsei pe un termen de probă de 3 ani.
Consilierul de Probațiune Criuleni, Goncear Tatiana a înaintat în
instanța de judecată demers prin care solicită anularea condamnării cu
suspendarea condiționată a executării pedepsei și trimiterea condamnatului
pentru executarea pedepsei stabilită prin hotărîrea instanței de judecată în
privința condamnatului Rațoi Alexandru, motivînd prin aceea că condamnatul
Rațoi Alexandru în perioada aflării la evidență, întîrzia la întrevederi și a comis
o infracțiune.
Prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Criuleni
din 28 iulie 2015, a fost admis demersul Biroului de Probațiune Criuleni și
anulată suspendarea condiționată pe un termen de probă de 3 ani a
executării pedepsei de 5 ani închisoare, în privința condamnatului Rățoi
Alexandru Anatolie și trimiterea condamnatului pentru executarea
1
pedepsei de 5 ani închisoare stabilită prin sentința Judecătoriei Rîșcani,
mun. Chișinău din 01 octombrie 2012, în penitenciar de tip semiînchis.
Încheierea nominalizată a fost atacată cu recurs de către avocatul
Bosîi Constantin în numele condamnatului Rățoi Alexandru, care a
solicitat casarea încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei
Criuleni din 28 iulie 2015, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie
respins demersul Biroului de Probațiune Criuleni, motivînd că instanța de
judecată nu a examinat cauza dată sub toate aspectele și s-a bazat doar pe
probele prezentate de către Biroul de Probațiune Criuleni.
În motivarea recursului, avocatul Bosîi Constantin, a indicat că, prin
ordonanța Procuraturii raionului Criuleni, urmărirea penală în privința
condamnatului Rățoi Alexandru a fost încetată și nu există sentință de
condamnare în privința condamnatului Rățoi Alexandru.
Totodată a menționat că, este lipsit de sens probatoriu și poartă doar
un caracter declarativ faptul că Rățoi Alexandru, nu s-a prezentat la Biroul
de Probațiune, care nu a prezentat nici un act veridic prin care ar
demonstra eschivarea acestuia de la întrevederi.
Recurentul a indicat că, consilierul de probațiune urma să se
deplaseze la domiciliul condamnatului, pentru a verifica temeinicia
eschivării lui Rățoi Alexandru de la înregistrare la Biroul de Probațiune
Criuleni.
Prin decizia Colegiului penal al Cuții de Apel Chișinău din 17
noiembrie 2015, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de către avocatul
Bosîi Constantin în numele condamnatului Rățoi Alexandru, cu menținerea fără
modificări a încheierii Judecătoriei Criuleni din 28 iulie 2015.
5.1. Pentru a se pronunța, instanța de recurs a menționat că, de către
instanța de fond a fost cercetate sub toate aspectele, complet și obiectiv
toate circumstanțele cauzei care au generat anularea în privința
condamnatului Rățoi Alexandru, condamnarea cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei
Rîșcani, mun. Chișinău din 01 octombrie 2012 și trimiterea pentru
executarea pedepsei integrale de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei
în penitenciar de tip semiînchis.
În urma celor expuse mai sus, instanța de recurs a invocat
prevederile art. 90 alin. (9) Cod penal, în cazul în care cel condamnat cu
suspendarea condiționată a executării pedepsei, în decursul termenului de
2
probă, încalcă în mod sistematic obligațiile stabilite sau ordinea publică,
fiind supus răspunderii administrative, sau, pînă la expirarea termenului
de probă, nu a executat obligația de a repara dauna cauzată, instanța de
judecată, la propunerea organului care exercită controlul asupra
comportării celor condamnați cu suspendarea executării pedepsei, poate
pronunța o încheiere cu privire la anularea condamnării cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei și trimiterea condamnatului pentru a
executa pedeapsa stabilită prin hotărîrea instanței de judecată.
Totodată, instanța de recurs a constatat că, condamnatul în timpul
executării pedepsei cu suspendarea pedepsei, a comis infracțiunea
prevăzută de art. 27, 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal și prin ordonanța
procurorului a fost încetat procesul penal, pe motivul împăcării părților.
De asemenea, este dovedită vinovăția condamnatului prin rapoartele
consilierului Biroului de Probațiune și explicațiile condamnatului care nu-
și execută exact obligațiile sale, întîrziind sau neprezentîndu-se la organul
de executare, or, condamnatului i s-a adus la cunoștință angajamentul,
fapt confirmat prin semnătura ultimului din 06 februarie 2013.
Prin urmare, instanța de recurs a conchis, că instanța de fond just și
întemeiat a constatat, că condamnatul Rățoi Alexandru, a încălcat
obligațiune stabilite pentru executarea pedepsei condiționate, nu s-a
prezentat la organul de executare și nu a înștiințat motivele neprezentării
la organul respectiv, fiind anunțat în căutare, ulterior, depistat și
prezentat consilierului de probațiune.
Totodată, instanța de recurs a concluzionat, că a fost confirmat
integral faptul eschivării cu rea-voință de la executarea pedepsei, or,
condamnatul Rățoi Alexandru, cunoștea cu certitudine toate consecințele
neexecutării pedepsei integrale, în acest sens semnînd angajamentul.
Astfel, afirmațiile consilierului Piroului de Probațiune despre
încălcarea obligațiunilor de către Rățoi Alexandru, corespund realității și,
prin urmare, în privința numitului s-a admis aplicarea prevederilor art. 90
alin. (9) Cod penal.
În virtutea prevederilor art. 466 Cod de procedură penală, hotărîrile
judecătorești au devenit irevocabile.
Nefiind de acord cu încheierea și decizia adoptată, condamnatul Rațoi
Alexandru, declară recurs în anulare la 02 decembrie 2015, solicitînd să i se
aplice o pedeapsă neprivativă de liberatate.
3
7.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de
procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra
recursului în anulare declarat de condamnatul Rațoi Alexandru, solicitînd
respingerea acestuia, cu menținerea hotărîrii contestate, menționînd
netemeinicia cerințelor solicitate de către recurent, deoarece motivele invocate
nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept prevăzute de
art. 427 Cod de procedură penală.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal
concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
considerente.
Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, poate fi declarat la
Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești
irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac.
Însă, conform art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile
irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de
drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în
cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. În corespundere cu art.
455 alin. (2) pct. 3) – 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs în anulare
trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data
sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel,
dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului,
data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii
recursului.
Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot
fi atacate cu recurs în anulare doar hotărîrile judecătorești prin care a fost
judecată cauza penală în fond, adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de
achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de
atac.
Circumstanțele enunțate atestă, astfel, că celelalte categorii de hotărîri
judecătorești irevocabile, inclusiv cele adoptate în temeiul art. 469-472 Cod de
procedură penală, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul
recursului în anulare.
Rezultă că recursul de pe rol, fiind declarat împotriva unei hotărîri
judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale,
nu are suport legal, adică este vădit neîntemeiat.
4
Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat în cazul în care
se constată că este vădit neîntemeiat.
Dat fiind că recursul în anulare este vădit neîntemeiat, urmează a fi
declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3)
Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Rațoi
Alexandru Anatolie, împotriva încheierii judecătorului de instrucție al
Judecătoriei Criuleni din 28 iulie 2015 și decizia Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 17 noiembrie 2015, în propria cauză penală, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 23 martie 2016.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Ion Guzun
Liliana Catan
5