1ra-62/2016 — art. 328 al.2 lit.a CP

1ra-62/2016 — art. 328 al.2 lit.a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-62/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

23 februarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Gordilă Nicolae,

Judecători – Guzun Ion, Covalenco Elena, Catan Liliana și Diaconu Iurie,

judecînd, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Valentina Costaș, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 iulie 2015, în cauza penală

privindu-i pe

Cotos Victor Nicolae, născut la 04 februarie 1984, originar și

domiciliat în s. Corlăteni, r-l Rîșcani

și

Mînăscurtă Ghenadie Victor, născut la 10 aprilie 1973,

originar din s. Năvîrneț, r-l Fălești, domiciliat în mun. Bălți, str.

Conev 13, ap. 64.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T AT:

pct. 6) Cod de procedură penală, a fost încetat procesul penal în privința lui Cotos Victor

și Mînăscurtă Ghenadie pe art. 328 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal, pe motiv că există

circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală.

faptul că, deținînd în baza ordinului nr. 86 EF din 08.08.2005 al Ministerului Afacerilor

Interne, funcția de polițist-șofer al Batalionului de Patrulă și Santinelă din cadrul

Comisariatului de poliție mun. Bălți, avînd gradul special de sergent de poliție și fiind

astfel, conform art. 123 alin. (2) Cod penal, persoană publică (funcționar cu statut

special, angajat al Ministerului Afacerilor Interne), contrar prevederilor art. 4 din Legea

R. Moldova nr. 416-XII din 18.12.1990 ,,Cu privire la poliție”, care stipulează că în

activitatea sa poliția mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un

garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime, precum și

prevederile art. 12-13, 14, 15 al aceleiași legi, dispozițiile pct. 1, 3, 4 ale capitolului 1 și

pct. 1-2 ale capitolului II din Regulile de aplicare a mijloacelor speciale de către

colaboratorii organelor de interne și militarii trupelor de carabineri ale MAI, aprobat prin

Hotărîrea Parlamentului nr. 1275-XII din 15.02.93, care reglementează condițiile și

limitele aplicării forței fizice și a mijloacelor speciale: contrar prevederilor lit. a)-b) pct.

16 și pct-le 18-21 din Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului R. Moldova nr. 481 din și atribuțiilor funcționale stipulate în fișa postului a

1

funcției deținute, care îl obligau să nu supună pe nimeni la torturi, să nu aplice forța

fizică, decît pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrîngerea rezistenței opuse

cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le

revin, să respecte Constituția și legile R. Moldova, să nu aplice acte de tortură, tratamente

sau pedepse inumane sau degradante, în orice circumstanță s-ar afla, să nu recurgă la

forță cu excepția cazurilor de necesitate absolută și numai în măsura necesară atingerii

unui obiectiv legitim, a săvîrșit infracțiunea de exces de putere în următoarele

circumstanțe:

Astfel, fiind persoană publică și acționînd cu titlu oficial, angajat al MAI, de comun

acord și împreună cu Mînăscurtă Ghenadie, care în baza ordinului Ministrului Afacerilor

Interne nr. 86 EF din 08.08.2005, deținea funcția de comandant de grupă al Batalionului

de Patrulă și Santinelă al CMP Bălți, împărțind între ei rolurile, la data de 21.09.2010,

conform dislocării forțelor și mijloacelor Batalionului Patrulă și Santinelă al CP Bălți,

au intrat în serviciul de menținere a ordinii publice pe autopatrula nr. 103 cu numerele

de înmatriculare MAI 2047 și avînd obligația de a patrula sectorul ,,Slobozia” mun.Bălți,

la solicitarea inspectorului pe minori Serjentu Daniel, s-au prezentat la sectorul de poliție

,,Slobozia” al CP mun. Bălți, de unde el, împreună cu Mînăscurtă Ghenadie, inspectorul

pe minori Serjentu Daniel, minorul Goreșnoi Igor, a.n. 13.03.1994, Scripnic Evghenii,

a.n. 1992 și Vîrlan Anatolii a.n. 1993, s-au deplasat la Serviciul Narcologic din mun.

Bălți pentru efectuarea expertizei narcologice a minorilor nominalizați.

În continuare, la Serviciul Narcologic din mun. Bălți, la minorul Goreșnoi Igor, a.n.

13.03.1994, a fost depistată stare de ebrietate alcoolică, iar, ieșind afară, la indicația

colaboratorilor de poliție, minorul în cauză a urcat în automobilul de poliție sus indicat,

iar Cotos Victor, acționînd cu bună-știință asupra unui minor, folosind intenționat situația

de serviciu și profitînd de funcția sa autoritară pentru a se manifesta, depășindu-și în mod

vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, fară nici un temei juridic,

nefiind documentat faptul presupuselor acțiuni huliganice și nesupunerii cerințelor

legitime față de un colaborator de poliție, i-a răsucit mîna dreaptă lui Goreșnoi Igor, iar

cu genunchiul său, s-a lăsat pe femurul drept al celui din urmă și l-a apucat cu mîna de

gît, astfel oprindu-i treptat răsuflarea, prin care acțiuni ilegale i-a cauzat victimei

nominalizate leziuni corporale și suferințe fizice.

Conform raportului de examinare medico-legală nr. 428 D din 21.12.2010, la

examinarea cet. Goreșnoi Igor s-au depistat leziuni corporale sub formă de echimoză în

jurul ochiului drept, excoriație pe partea lateral-stînga a gîtului, care se clasează la

vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății.

În rezultatul acțiunilor ilegale ale polițistului Batalionului de Patrulă și Santinelă

din cadrul CP mun. Bălți, Cotos Victor, au fost cauzate daune în proporții considerabile

intereselor publice, manifestată prin prejudicierea imaginii poliției ca organ de drept,

care conform art. l a Legii R. Moldova nr. 416-XII din 18.12.1990 ,,Cu privire la poliție”,

este un organ armat de drept al autorităților publice, chemat să apere, pe baza respectării

stricte a legilor, viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului

de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime, precum și daune materiale și morale

în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale părții vătămate

minore Goreșnoi Igor, manifestate prin aplicarea violenței, acțiuni care înjosesc

demnitatea părții vătămate.

Mînăscurtă Ghenadie, este învinuit de faptul că, deținînd în baza ordinului nr. 86

EF din 08.08.2005 al Ministrului Afacerilor Interne, funcția de comandant de grupă al

2

Batalionului de Patrulă și Santinelă din cadrul CP mun. Bălți, avînd gradul special de

sergent de poliție și fiind astfel conform art. 123 alin. (2) Cod penal, persoană publică

(funcționar cu statut special, angajat al MAI), contrar prevederilor art. 4 din Legea R.

Moldova nr. 416-XII din 18.12.1990 ,,Cu privire la poliție”, care stipulează că în

activitatea sa poliția mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un

garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime, precum și

prevederile art. 12-13, 14, 15 al aceleiași legi, dispozițiile pct. 1, 3, 4 ale capitolului 1 și

pct. 1-2 ale capitolului II din Regulile de aplicare a mijloacelor speciale de către

colaboratorii organelor de interne și militarii trupelor de carabineri ale MAI, aprobat prin

Hotărîrea Parlamentului nr. 1275-XII din 15.02.93, care reglementează condițiile și

limitele aplicării forței fizice și a mijloacelor speciale: contrar prevederilor lit. a)-b) pct.

16 și pct-le 18-21 din Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului R. Moldova nr. 481 din 10.05.2006 și atribuțiilor funcționale stipulate în fișa

postului a funcției deținute, care îl obligau să nu supună pe nimeni la torturi, să nu aplice

forța fizică, decît pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrîngerea rezistenței opuse

cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le

revin, să respecte Constituția și legile R. Moldova, să nu aplice acte de tortură, tratamente

sau pedepse inumane sau degradante, în orice circumstanță s-ar afla, să nu recurgă la

forță cu excepția cazurilor de necesitate absolută și numai în măsura necesară atingerii

unui obiectiv legitim, a săvîrșit infracțiunea de exces de putere în următoarele

circumstanțe:

Astfel, fiind persoană publică și acționînd cu titlu oficial, angajat al MAI, de comun

acord și împreună cu Cotos Victor, care în baza ordinului Ministrului Afacerilor Interne

nr.86 EF din 08.08.2005, deținea funcția de polițist-șofer al Batalionului de Patrulă și

Santinelă al CMP Bălți, împărțind între ei rolurile, la data de 21.09.2010, conform

dislocării forțelor și mijloacelor Batalionului Patrulă și Santinelă al CP Bălți, au intrat în

serviciul de menținere a ordinii publice pe auto patrula nr. 103 cu numerele de

înmatriculare MAI 2047 și avînd obligația de a patrula sectorul ,,Slobozia” mun. Bălți,

la solicitarea inspectorului pe minori Serjentu Daniel, s-au prezentat la sectorul de poliție

,,Slobozia” al CP mun. Bălți, de unde el, împreună cu Cotos Victor, inspectorul pe minori

Serjentu Daniel, minorul Goreșnoi Igor, a.n. 13.03.1994, Scripnic Evghenii, a.n. 1992 și

Vîrlan Anatolii a.n. 1993, s-au deplasat la Serviciul Narcologic din mun.Bălți pentru

efectuarea expertizei narcologice a minorilor nominalizați.

În continuare, la Serviciul Narcologic din mun. Bălți, la minorul Goreșnoi Igor, a.n.

13.03.1994, a fost depistată stare de ebrietate alcoolică, iar, ieșind afară, la indicația

colaboratorilor de poliție, minorul în cauză a urcat în automobilul de poliție sus indicat,

iar Mînăscurtă Ghenadie, acționînd cu bună-știință asupra unui minor, folosind

intenționat situația de serviciu și profitînd de funcția sa autoritară pentru a se manifesta,

depășindu-și în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, fară nici

un temei juridic, nefiind documentat faptul presupuselor acțiuni huliganice și

nesupunerii cerințelor legitime față de un colaborator de poliție, i-a aplicat cu pumnul o

lovitură în umărul stîng a lui Goreșnoi Igor, iar după aceia, tot cu pumnul, l-a lovit pe cel

din urmă în regiunea ochiului drept, prin care acțiuni ilegale i-a cauzat victimei

nominalizate leziuni corporale și suferințe fizice.

Conform raportului de examinarea medico-legală nr. 428 D din 21.12.2010, la

examinarea cet. Goreșnoi Igor s-au depistat leziuni corporale sub formă de echimoză în

3

jurul ochiului drept, excoriație pe partea lateral-stînga a gîtului, care se clasează la

vătămări corporale fară cauzarea prejudiciului sănătății.

În rezultatul acțiunilor ilegale ale polițistului Batalionului de Patrulă și Santinelă

din cadrul CP mun. Bălți, Mînăscurtă Ghenadie au fost cauzate daune în proporții

considerabile intereselor publice, manifestată prin prejudicierea imaginii poliției ca

organ de drept, care conform art. 1 a Legii R. Moldova nr. 416-XII din 18.12.1990 ,,Cu

privire la poliție” este un organ armat de drept al autorităților publice, chemat să apere,

pe baza respectării stricte a legilor, viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele

societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime, precum și

daune materiale și morale în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale părții vătămate minore Goreșnoi Igor, manifestate prin aplicarea violenței,

acțiuni care înjosesc demnitatea părții vătămate.

Audiind participanții la proces, studiind materialele cauzei, instanța de fond a

considerat oportun de a înceta procesul în privința lui Cotos Victor și Ghenadie

Mînăscurtă, pornit în baza art. 328 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal, deoarece după cum

reiese din materialele cauzei, după reluarea urmăririi penale n-au apărut condițiile legale

prevăzute de art. 22 alin. (2) Cod de procedură penală și cerințele legii n-au fost

îndeplinite. Prima instanță a constatat că, după reluarea urmăririi penale au fost efectuate

confruntări între Serjentu Daniel și Cotos Victor, Serjentu Daniel și Mînăscurtă

Ghenadie, Goreșnoi Igor și Serjentu Daniel, repetat au fost efectuate confruntări între

Gorențoi Igor cu Cotos Victor și Mînăscurtă Ghenadie, însă careva circumstanțe sau

fapte noi n-au fost stabilite.

Eduard Fiștic, , prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu dispunerea

rejudecării cauzei și pronunțarea unei hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care a-i recunoaște pe Cotos Victor și Mînăscurtă Ghenadie vinovați de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal, cu aplicarea

pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani pentru fiecare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de

a exercita o anumită activitate în organele MAI al R. Moldova pe un termen de 3 ani.

3.1. În motivarea apelului său, acuzatorul de stat a invocat că, în ședința de judecată

au fost dobîndite probe obiective suficiente și pertinente, care dovedesc pe deplin

vinovăția inculpaților. Menționează că, instanța nu a ținut cont de faptul că reluarea

urmării penale pe cauză de procurorul ierarhic superior a fost condiționată de faptul că

hotărîrea adoptată de procurorul inferior a fost adoptată ilegal, neexistînd în fapt cauza

care a determinat încetarea urmăririi penale, adică în conformitate cu prevederile art. 287

alin. (1) Cod procedură penală. Instanța în sentință sa a făcut referire la prevederile art.

22 alin. (1)-(2) Cod de procedură penală, care prevăd că, reluarea urmăririi penale

presupune punerea repetată sub învinuire a aceleiași persoane pentru aceeași faptă în

cazurile cînd fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente au afectat hotărîrea respectivă, însă procurorul ierarhic superior a

anulat ordonanța procurorului ierarhic inferior din 05.07.2011, în conformitate cu

prevederile art. 287 alin. (l) Cod de procedură penală, dar nu în conformitate cu

prevederile art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală, care prevede că în cazurile în care

ordonanțele de încetare a urmăririi penale, de clasare a cauzei penale sau de scoatere a

persoanei au fost adoptate legal, reluarea urmăririi penale poate avea loc dacă au apărut

fapte noi. Altfel, de ce în lege este stipulată ierarhia procurorilor, ținînd cont prevederile

4

ari. 52 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, care stabilește că, procurorul anulează

total ori parțial, modifică sau completează, în condițiile prezentului cod, actele

procurorilor ierarhic inferiori.

respins, ca neîntemeiat apelul declarat de către acuzatorul de stat, sentința menținută fără

modificări.

4.1. În motivarea deciziei sale instanța de apel a menționat că, în urma examinării

probelor din punct de vedere al utilității și veridicității sub toate aspectele și în mod

obiectiv a ajuns la concluzia că, prima instanța corect a stabilit existența circumstanțelor

care exclud tragerea la răspundere penală a lui Cotos Victor și Mînăscurtă Ghenadie și

întemeiat a dispus încetarea procesului penal în privința ultimilor pornit în baza art. 328

alin. (2) lit. a) și c) Cod penal.

La data de 05 iulie 2011 organul de urmărire penală, după ce a interprins un șir de

acțiuni de urmărire penală, de acumulare a probelor în scopul stabilirii elementelor

infracțiunii în acțiunile lui Mînăscurtă Ghenadie și Cotos Victor, a ajuns la concluzia

privind lipsa acestora, astfel, a emis o ordonanță de încetare a urmăririi penale și scoaterea

ultimilor de sub urmărire penală.

Însă, ulterior, prin ordonanța procurorului ierarhic superior din 04 noiembrie 2012 a

fost anulată ordonanța de încetare a urmăririi penale și reluată urmărirea penală, pe motiv

că părții vătămate i-a fost încălcat dreptul de a participa la procesul penal și limitarea

accesului la justiție, precum încălcarea normelor procesuale prevăzute la art. 293-294 Cod

de procedură penală.

În atare situație, instanța de apel a considerat neîntemeiată și nemotivată soluția

procurorului ierarhic superior privind anularea ordonanței din 05.07.2011 și reluarea

urmăririi penale deoarece nu poate fi reținut drept temei de reluare a urmăririi penale un

simplu argument ce se referă la încălcarea dreptului părții vătămate de a participa la

procesul penal, în situația în care nu a beneficiat de acest drept și nici nu a încercat să

beneficieze de acest drept partea vătămată, care în caz de dezacord cu soluția procurorului

expusă în ordonanța din 05.07.2011 urma să restabilească acest drept în ordinea art. 313

Cod de procedură penală.

solicită casarea totală a deciziei contestate, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași

instanță de apel, într-un alt complet de judecată.

În motivarea recursului său, recurentul invocă că, instanțele de judecată nu au ținut

cont de faptul că, reluarea urmăririi penale pe cauză de procurorul ierarhic superior a fost

condiționată de faptul că, hotărîrea adoptată de procurorul ierarhic inferior a fost adoptată

ilegal, neexistînd în fapt cauza care a determinat încetarea urmăririi penale, iar procurorul

efectuînd urmărirea penală nu a asigurat scopul urmăririi penale, accesul liber la justiție

a părții vătămate, astfel aceasta rămînînd neprotejată, nefiind asigurată o cercetare sub

toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei, fără a evidenția atît

circumstanțele care dovedesc vinovăția făptuitorilor, cît și cele care dezvinovățesc,

precum și circumstanțele care le atenuează și agravează răspunderea.

Acuzatorul de stat consideră că baza probatorie existentă pe cauză denotă cu

certitudine vinovăția inculpaților Mînăscurtă Ghenadie și Cotos Victor în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal.

Partea vătămată Goreșnoi Igor în cadrul confruntărilor efectuate cu inculpații Cotos

Victor și Mînăscurtă Ghenadie, și-a susținut declarațiile date în cadrul audierii în calitate

5

de parte vătămată.

Martorul Sergentul Daniel a confirmat faptul, că a doua zi după incidentul dat,

aflîndu-se în preajma sectorului de poliție nr. 3 ,,Slobozia” s-a întîlnit cu minorul D.

Goreșnoi, care avea o echimoză la un ochi și i-a comunicat, că din cauza colaboratorilor

de poliție a Batalionului Patrulă și Santinelă care l-au transportat la expertiza narcologică,

el s-a ales cu leziuni corporale.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul declarat de către procuror urmează a

fi respins, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecînd recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărîrii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea

hotărîrii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este

nefondat). Recursul este nefondat atunci cînd hotărîrea atacată este legală, întemeiată și

motivată.

Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de apel poate

fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol.

Din textul recursului declarat de către procuror, se constată că recurentul invocă drept

temei art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - hotărîrile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și

în temeiul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Analizînd textele hotărârilor judecătorești atacate instanța de recurs consideră că,

motivele invocate de recurent nu sînt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de

drept, ce ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor

judecătorești adoptate în această cauză.

De asemenea, instanța de recurs consideră declarative argumentele, procurorului,

precum că, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele, pe care își întemeiază soluția, deoarece

lecturînd textul deciziei instanței de apel, se observă că aceasta a oferit răspunsuri la toate

motivele apelului declarat și decizia adoptată cuprinde toate motivele pe care se întemeiază

soluția, și motivarea soluției nu contrazice dispozitivul hotărîrii.

În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură

penală, ea fiind legală și întemeiată.

Colegiul lărgit reține că, din materialele cauzei rezultă că prin ordonanța procurorului

din 05.07.2011 a fost încetată urmărirea penală în privința lui Mînăscurtă Ghenadie și

Cotos Victor pe motivul lipsei în acțiunile acestora a elementelor constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, ultimii fiind scoși de sub

urmărire penală.

Ulterior, prin ordonanța procurorului din 04.11.2012, în temeiul art. 287 alin. (1) Cod

de procedură penală, a fost anulată în totalitate ordonanța de încetare a urmăririi penale

din 05.07.2011, ca fiind ilegală, din motivul inexistenței de fapt a cauzei care a determinat

adoptarea ei, încălcarea dreptului părții vătămate de a participa la procesul penal și

limitarea accesului la justiție precum încălcarea normelor procesuale prevăzute la art. 293

6

și art. 294 Cod de procedură penală, prin care a fost dispusă reluarea urmăririi penale.

Astfel, potrivit art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală, reluarea urmăririi penale

după încetarea urmăririi penale dispusă de către procurorul ierarhic superior, trebuie să se

bazeze pe motivele care sunt expres arătate în alin. (2) al art. 22 Cod de procedură penală,

în situația cînd hotărîrea anterioară de încetare a urmăririi penale sau de scoatere de sub

urmărire penală a fost adoptată legal la acel moment reieșind din probele acumulate în

prezenta cauză.

Însă, după cum reiese din materialele dosarului, Colegiul constată că, după ce a fost

reluată urmărirea penală astfel de condiții legale nu au apărut și cerințele legii nu au fost

îndeplinite.

Colegiul penal lărgit consideră că, urmează a fi reținute drept juste concluziile

instanței de apel referitor la faptul că nu poate fi reținut drept temei de reluare a urmăririi

penale argumentul ce se referă la încălcarea dreptului părții vătămate de a participa la

procesul penal în situația în care nu a beneficiat de acest drept și nici nu a încercat să

beneficieze de acest drept partea vătămată, care în caz de dezacord cu soluția procurorului

expusă în ordonanța din 05.07.2011 urma să restabilească acest drept în prevăzută de art.

313 Cod de procedură penală.

Astfel, analizînd materialele dosarului, Colegiul penal lărgit statuează că, instanțele

ierarhic inferioare corect au ajuns la concluzia de a înceta procesul penal în privința lui

Mînăscurtă Ghenadie și Cotos Victor pornit în baza art. 328 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal,

în baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, din motiv că există circumstanțe

care exclud tragerea la răspundere penală.

În acest context, Colegiul conchide că nu există temei legal pentru admiterea

recursului ordinar și, potrivit legii, se dispune respingerea recursului declarat de procuror

ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

penal lărgit,

D E C I D E :

Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de nivelul Curții de Apel Bălți, Valentina Costaș, cu menținerea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 15 iulie 2015, în cauza penală privindu-i pe Mînăscurtă

Ghenadie Victor și Cotos Victor Nicolae.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la data de 22 martie 2016.

Președinte: Gordilă Nicolae

Judecători: Guzun Ion

Covalenco Elena

Catan Liliana

Diaconu Iurie

7