1ra-62/2016 — Art. 328 al.2 lit.a CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 16 aprilie 2014, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a fost încetat procesul penal în privința lui Cotos Victor și Mînăscurtă Ghenadie pe art. 328 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală.

Potrivit sentinței, instanța de fond a constatat că, că Cotos Victor este învinuit de faptul că, deținînd în baza ordinului nr. 86 EF din 08.08.2005 al Ministerului Afacerilor Interne, funcția de polițist-șofer al Batalionului de Patrulă și Santinelă din cadrul Comisariatului de poliție mun. Bălți, avînd gradul special de sergent de poliție și fiind astfel, conform art. 123 alin. (2) Cod penal, persoană publică (funcționar cu statut special, angajat al Ministerului Afacerilor Interne), contrar prevederilor art. 4 din Legea R. Moldova nr. 416-XII din 18.12.1990 ,,Cu privire la poliție”, care stipulează că în activitatea sa poliția mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime, precum și prevederile art. 12-13, 14, 15 al aceleiași legi, dispozițiile pct. 1, 3, 4 ale capitolului 1 și pct. 1-2 ale capitolului II din Regulile de aplicare a mijloacelor speciale de către colaboratorii organelor de interne și militarii trupelor de carabineri ale MAI, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1275-XII din 15.02.93, care reglementează condițiile și limitele aplicării forței fizice și a mijloacelor speciale: contrar prevederilor lit. a)-b) pct. 16 și pct-le 18-21 din Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului R. Moldova nr. 481 din și atribuțiilor funcționale stipulate în fișa postului a 1 funcției deținute, care îl obligau să nu supună pe nimeni la torturi, să nu aplice forța fizică, decît pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrîngerea rezistenței opuse cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, să respecte Constituția și legile R. Moldova, să nu aplice acte de tortură, tratamente sau pedepse inumane sau degradante, în orice circumstanță s-ar afla, să nu recurgă la forță cu excepția cazurilor de necesitate absolută și numai în măsura necesară atingerii unui obiectiv legitim, a săvîrșit infracțiunea de exces de putere în următoarele circumstanțe: Astfel, fiind persoană publică și acționînd cu titlu oficial, angajat al MAI, de comun acord și împreună cu Mînăscurtă Ghenadie, care în baza ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 86 EF din 08.08.2005, deținea funcția de comandant de grupă al Batalionului de Patrulă și Santinelă al CMP Bălți, împărțind între ei rolurile, la data de 21.09.2010, conform dislocării forțelor și mijloacelor Batalionului Patrulă și Santinelă al CP Bălți, au intrat în serviciul de menținere a ordinii publice pe autopatrula nr. 103 cu numerele de înmatriculare MAI 2047 și avînd obligația de a patrula sectorul ,,Slobozia” mun.Bălți, la solicitarea inspectorului pe minori Serjentu Daniel, s-au prezentat la sectorul de poliție ,,Slobozia” al CP mun. Bălți, de unde el, împreună cu Mînăscurtă Ghenadie, inspectorul pe minori Serjentu Daniel, minorul Goreșnoi Igor, a.n. 13.03.1994, Scripnic Evghenii, a.n. 1992 și Vîrlan Anatolii a.n. 1993, s-au deplasat la Serviciul Narcologic din mun. Bălți pentru efectuarea expertizei narcologice a minorilor nominalizați. În continuare, la Serviciul Narcologic din mun. Bălți, la minorul Goreșnoi Igor, a.n. 13.03.1994, a fost depistată stare de ebrietate alcoolică, iar, ieșind afară, la indicația colaboratorilor de poliție, minorul în cauză a urcat în automobilul de poliție sus indicat, iar Cotos Victor, acționînd cu bună-știință asupra unui minor, folosind intenționat situația de serviciu și profitînd de funcția sa autoritară pentru a se manifesta, depășindu-și în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, fară nici un temei juridic, nefiind documentat faptul presupuselor acțiuni huliganice și nesupunerii cerințelor legitime față de un colaborator de poliție, i-a răsucit mîna dreaptă lui Goreșnoi Igor, iar cu genunchiul său, s-a lăsat pe femurul drept al celui din urmă și l-a apucat cu mîna de gît, astfel oprindu-i treptat răsuflarea, prin care acțiuni ilegale i-a cauzat victimei nominalizate leziuni corporale și suferințe fizice. Conform raportului de examinare medico-legală nr. 428 D din 21.12.2010, la examinarea cet. Goreșnoi Igor s-au depistat leziuni corporale sub formă de echimoză în jurul ochiului drept, excoriație pe partea lateral-stînga a gîtului, care se clasează la vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății. În rezultatul acțiunilor ilegale ale polițistului Batalionului de Patrulă și Santinelă din cadrul CP mun. Bălți, Cotos Victor, au fost cauzate daune în proporții considerabile intereselor publice, manifestată prin prejudicierea imaginii poliției ca organ de drept, care conform art. l a Legii R. Moldova nr. 416-XII din 18.12.1990 ,,Cu privire la poliție”, este un organ armat de drept al autorităților publice, chemat să apere, pe baza respectării stricte a legilor, viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime, precum și daune materiale și morale în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale părții vătămate minore Goreșnoi Igor, manifestate prin aplicarea violenței, acțiuni care înjosesc demnitatea părții vătămate. Mînăscurtă Ghenadie, este învinuit de faptul că, deținînd în baza ordinului nr. 86 EF din 08.08.2005 al Ministrului Afacerilor Interne, funcția de comandant de grupă al 2 Batalionului de Patrulă și Santinelă din cadrul CP mun. Bălți, avînd gradul special de sergent de poliție și fiind astfel conform art. 123 alin. (2) Cod penal, persoană publică (funcționar cu statut special, angajat al MAI), contrar prevederilor art. 4 din Legea R. Moldova nr. 416-XII din 18.12.1990 ,,Cu privire la poliție”, care stipulează că în activitatea sa poliția mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime, precum și prevederile art. 12-13, 14, 15 al aceleiași legi, dispozițiile pct. 1, 3, 4 ale capitolului 1 și pct. 1-2 ale capitolului II din Regulile de aplicare a mijloacelor speciale de către colaboratorii organelor de interne și militarii trupelor de carabineri ale MAI, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1275-XII din 15.02.93, care reglementează condițiile și limitele aplicării forței fizice și a mijloacelor speciale: contrar prevederilor lit. a)-b) pct. 16 și pct-le 18-21 din Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului R. Moldova nr. 481 din 10.05.2006 și atribuțiilor funcționale stipulate în fișa postului a funcției deținute, care îl obligau să nu supună pe nimeni la torturi, să nu aplice forța fizică, decît pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrîngerea rezistenței opuse cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, să respecte Constituția și legile R. Moldova, să nu aplice acte de tortură, tratamente sau pedepse inumane sau degradante, în orice circumstanță s-ar afla, să nu recurgă la forță cu excepția cazurilor de necesitate absolută și numai în măsura necesară atingerii unui obiectiv legitim, a săvîrșit infracțiunea de exces de putere în următoarele circumstanțe: Astfel, fiind persoană publică și acționînd cu titlu oficial, angajat al MAI, de comun acord și împreună cu Cotos Victor, care în baza ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr.86 EF din 08.08.2005, deținea funcția de polițist-șofer al Batalionului de Patrulă și Santinelă al CMP Bălți, împărțind între ei rolurile, la data de 21.09.2010, conform dislocării forțelor și mijloacelor Batalionului Patrulă și Santinelă al CP Bălți, au intrat în serviciul de menținere a ordinii publice pe auto patrula nr. 103 cu numerele de înmatriculare MAI 2047 și avînd obligația de a patrula sectorul ,,Slobozia” mun. Bălți, la solicitarea inspectorului pe minori Serjentu Daniel, s-au prezentat la sectorul de poliție ,,Slobozia” al CP mun. Bălți, de unde el, împreună cu Cotos Victor, inspectorul pe minori Serjentu Daniel, minorul Goreșnoi Igor, a.n. 13.03.1994, Scripnic Evghenii, a.n. 1992 și Vîrlan Anatolii a.n. 1993, s-au deplasat la Serviciul Narcologic din mun.Bălți pentru efectuarea expertizei narcologice a minorilor nominalizați. În continuare, la Serviciul Narcologic din mun. Bălți, la minorul Goreșnoi Igor, a.n. 13.03.1994, a fost depistată stare de ebrietate alcoolică, iar, ieșind afară, la indicația colaboratorilor de poliție, minorul în cauză a urcat în automobilul de poliție sus indicat, iar Mînăscurtă Ghenadie, acționînd cu bună-știință asupra unui minor, folosind intenționat situația de serviciu și profitînd de funcția sa autoritară pentru a se manifesta, depășindu-și în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, fară nici un temei juridic, nefiind documentat faptul presupuselor acțiuni huliganice și nesupunerii cerințelor legitime față de un colaborator de poliție, i-a aplicat cu pumnul o lovitură în umărul stîng a lui Goreșnoi Igor, iar după aceia, tot cu pumnul, l-a lovit pe cel din urmă în regiunea ochiului drept, prin care acțiuni ilegale i-a cauzat victimei nominalizate leziuni corporale și suferințe fizice. Conform raportului de examinarea medico-legală nr. 428 D din 21.12.2010, la examinarea cet. Goreșnoi Igor s-au depistat leziuni corporale sub formă de echimoză în 3 jurul ochiului drept, excoriație pe partea lateral-stînga a gîtului, care se clasează la vătămări corporale fară cauzarea prejudiciului sănătății. În rezultatul acțiunilor ilegale ale polițistului Batalionului de Patrulă și Santinelă din cadrul CP mun. Bălți, Mînăscurtă Ghenadie au fost cauzate daune în proporții considerabile intereselor publice, manifestată prin prejudicierea imaginii poliției ca organ de drept, care conform art. 1 a Legii R. Moldova nr. 416-XII din 18.12.1990 ,,Cu privire la poliție” este un organ armat de drept al autorităților publice, chemat să apere, pe baza respectării stricte a legilor, viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime, precum și daune materiale și morale în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale părții vătămate minore Goreșnoi Igor, manifestate prin aplicarea violenței, acțiuni care înjosesc demnitatea părții vătămate. Audiind participanții la proces, studiind materialele cauzei, instanța de fond a considerat oportun de a înceta procesul în privința lui Cotos Victor și Ghenadie Mînăscurtă, pornit în baza art. 328 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal, deoarece după cum reiese din materialele cauzei, după reluarea urmăririi penale n-au apărut condițiile legale prevăzute de art. 22 alin. (2) Cod de procedură penală și cerințele legii n-au fost îndeplinite. Prima instanță a constatat că, după reluarea urmăririi penale au fost efectuate confruntări între Serjentu Daniel și Cotos Victor, Serjentu Daniel și Mînăscurtă Ghenadie, Goreșnoi Igor și Serjentu Daniel, repetat au fost efectuate confruntări între Gorențoi Igor cu Cotos Victor și Mînăscurtă Ghenadie, însă careva circumstanțe sau fapte noi n-au fost stabilite.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura mun. Bălți, Eduard Fiștic, , prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu dispunerea rejudecării cauzei și pronunțarea unei hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-i recunoaște pe Cotos Victor și Mînăscurtă Ghenadie vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani pentru fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate în organele MAI al R. Moldova pe un termen de 3 ani. 3.1. În motivarea apelului său, acuzatorul de stat a invocat că, în ședința de judecată au fost dobîndite probe obiective suficiente și pertinente, care dovedesc pe deplin vinovăția inculpaților. Menționează că, instanța nu a ținut cont de faptul că reluarea urmării penale pe cauză de procurorul ierarhic superior a fost condiționată de faptul că hotărîrea adoptată de procurorul inferior a fost adoptată ilegal, neexistînd în fapt cauza care a determinat încetarea urmăririi penale, adică în conformitate cu prevederile art. 287 alin. (1) Cod procedură penală. Instanța în sentință sa a făcut referire la prevederile art. 22 alin. (1)-(2) Cod de procedură penală, care prevăd că, reluarea urmăririi penale presupune punerea repetată sub învinuire a aceleiași persoane pentru aceeași faptă în cazurile cînd fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente au afectat hotărîrea respectivă, însă procurorul ierarhic superior a anulat ordonanța procurorului ierarhic inferior din 05.07.2011, în conformitate cu prevederile art. 287 alin. (l) Cod de procedură penală, dar nu în conformitate cu prevederile art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală, care prevede că în cazurile în care ordonanțele de încetare a urmăririi penale, de clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei au fost adoptate legal, reluarea urmăririi penale poate avea loc dacă au apărut fapte noi. Altfel, de ce în lege este stipulată ierarhia procurorilor, ținînd cont prevederile 4 ari. 52 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, care stabilește că, procurorul anulează total ori parțial, modifică sau completează, în condițiile prezentului cod, actele procurorilor ierarhic inferiori.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 iulie 2015, a fost respins, ca neîntemeiat apelul declarat de către acuzatorul de stat, sentința menținută fără modificări. 4.1. În motivarea deciziei sale instanța de apel a menționat că, în urma examinării probelor din punct de vedere al utilității și veridicității sub toate aspectele și în mod obiectiv a ajuns la concluzia că, prima instanța corect a stabilit existența circumstanțelor care exclud tragerea la răspundere penală a lui Cotos Victor și Mînăscurtă Ghenadie și întemeiat a dispus încetarea procesului penal în privința ultimilor pornit în baza art. 328 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal. La data de 05 iulie 2011 organul de urmărire penală, după ce a interprins un șir de acțiuni de urmărire penală, de acumulare a probelor în scopul stabilirii elementelor infracțiunii în acțiunile lui Mînăscurtă Ghenadie și Cotos Victor, a ajuns la concluzia privind lipsa acestora, astfel, a emis o ordonanță de încetare a urmăririi penale și scoaterea ultimilor de sub urmărire penală. Însă, ulterior, prin ordonanța procurorului ierarhic superior din 04 noiembrie 2012 a fost anulată ordonanța de încetare a urmăririi penale și reluată urmărirea penală, pe motiv că părții vătămate i-a fost încălcat dreptul de a participa la procesul penal și limitarea accesului la justiție, precum încălcarea normelor procesuale prevăzute la art. 293-294 Cod de procedură penală. În atare situație, instanța de apel a considerat neîntemeiată și nemotivată soluția procurorului ierarhic superior privind anularea ordonanței din 05.07.2011 și reluarea urmăririi penale deoarece nu poate fi reținut drept temei de reluare a urmăririi penale un simplu argument ce se referă la încălcarea dreptului părții vătămate de a participa la procesul penal, în situația în care nu a beneficiat de acest drept și nici nu a încercat să beneficieze de acest drept partea vătămată, care în caz de dezacord cu soluția procurorului expusă în ordonanța din 05.07.2011 urma să restabilească acest drept în ordinea art. 313 Cod de procedură penală.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către procuror, prin care solicită casarea totală a deciziei contestate, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, într-un alt complet de judecată. În motivarea recursului său, recurentul invocă că, instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că, reluarea urmăririi penale pe cauză de procurorul ierarhic superior a fost condiționată de faptul că, hotărîrea adoptată de procurorul ierarhic inferior a fost adoptată ilegal, neexistînd în fapt cauza care a determinat încetarea urmăririi penale, iar procurorul efectuînd urmărirea penală nu a asigurat scopul urmăririi penale, accesul liber la justiție a părții vătămate, astfel aceasta rămînînd neprotejată, nefiind asigurată o cercetare sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei, fără a evidenția atît circumstanțele care dovedesc vinovăția făptuitorilor, cît și cele care dezvinovățesc, precum și circumstanțele care le atenuează și agravează răspunderea. Acuzatorul de stat consideră că baza probatorie existentă pe cauză denotă cu certitudine vinovăția inculpaților Mînăscurtă Ghenadie și Cotos Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal. Partea vătămată Goreșnoi Igor în cadrul confruntărilor efectuate cu inculpații Cotos Victor și Mînăscurtă Ghenadie, și-a susținut declarațiile date în cadrul audierii în calitate 5 de parte vătămată. Martorul Sergentul Daniel a confirmat faptul, că a doua zi după incidentul dat, aflîndu-se în preajma sectorului de poliție nr. 3 ,,Slobozia” s-a întîlnit cu minorul D. Goreșnoi, care avea o echimoză la un ochi și i-a comunicat, că din cauza colaboratorilor de poliție a Batalionului Patrulă și Santinelă care l-au transportat la expertiza narcologică, el s-a ales cu leziuni corporale.

Judecînd recursul declarat în baza materialelor dosarului și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul declarat de către procuror urmează a fi respins, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecînd recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărîrii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci cînd hotărîrea atacată este legală, întemeiată și motivată. Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol. Din textul recursului declarat de către procuror, se constată că recurentul invocă drept temei art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Analizînd textele hotărârilor judecătorești atacate instanța de recurs consideră că, motivele invocate de recurent nu sînt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, ce ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor judecătorești adoptate în această cauză. De asemenea, instanța de recurs consideră declarative argumentele, procurorului, precum că, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele, pe care își întemeiază soluția, deoarece lecturînd textul deciziei instanței de apel, se observă că aceasta a oferit răspunsuri la toate motivele apelului declarat și decizia adoptată cuprinde toate motivele pe care se întemeiază soluția, și motivarea soluției nu contrazice dispozitivul hotărîrii. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată. Colegiul lărgit reține că, din materialele cauzei rezultă că prin ordonanța procurorului din 05.07.2011 a fost încetată urmărirea penală în privința lui Mînăscurtă Ghenadie și Cotos Victor pe motivul lipsei în acțiunile acestora a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, ultimii fiind scoși de sub urmărire penală. Ulterior, prin ordonanța procurorului din 04.11.2012, în temeiul art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală, a fost anulată în totalitate ordonanța de încetare a urmăririi penale din 05.07.2011, ca fiind ilegală, din motivul inexistenței de fapt a cauzei care a determinat adoptarea ei, încălcarea dreptului părții vătămate de a participa la procesul penal și limitarea accesului la justiție precum încălcarea normelor procesuale prevăzute la art. 293 6 și art. 294 Cod de procedură penală, prin care a fost dispusă reluarea urmăririi penale. Astfel, potrivit art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală, reluarea urmăririi penale după încetarea urmăririi penale dispusă de către procurorul ierarhic superior, trebuie să se bazeze pe motivele care sunt expres arătate în alin. (2) al art. 22 Cod de procedură penală, în situația cînd hotărîrea anterioară de încetare a urmăririi penale sau de scoatere de sub urmărire penală a fost adoptată legal la acel moment reieșind din probele acumulate în prezenta cauză. Însă, după cum reiese din materialele dosarului, Colegiul constată că, după ce a fost reluată urmărirea penală astfel de condiții legale nu au apărut și cerințele legii nu au fost îndeplinite. Colegiul penal lărgit consideră că, urmează a fi reținute drept juste concluziile instanței de apel referitor la faptul că nu poate fi reținut drept temei de reluare a urmăririi penale argumentul ce se referă la încălcarea dreptului părții vătămate de a participa la procesul penal în situația în care nu a beneficiat de acest drept și nici nu a încercat să beneficieze de acest drept partea vătămată, care în caz de dezacord cu soluția procurorului expusă în ordonanța din 05.07.2011 urma să restabilească acest drept în prevăzută de art. 313 Cod de procedură penală. Astfel, analizînd materialele dosarului, Colegiul penal lărgit statuează că, instanțele ierarhic inferioare corect au ajuns la concluzia de a înceta procesul penal în privința lui Mînăscurtă Ghenadie și Cotos Victor pornit în baza art. 328 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal, în baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, din motiv că există circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală. În acest context, Colegiul conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar și, potrivit legii, se dispune respingerea recursului declarat de procuror ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Valentina Costaș, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 iulie 2015, în cauza penală privindu-i pe Mînăscurtă Ghenadie Victor și Cotos Victor Nicolae. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la data de 22 martie 2016. Președinte: Gordilă Nicolae Judecători: Guzun Ion Covalenco Elena Catan Liliana Diaconu Iurie 7