1ra-168/2016 — art. 187 al. 2 lit. e, f CP

1ra-168/2016 — art. 187 al. 2 lit. e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-168/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

17 februarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Chisilița Corneliu în numele inculpatului Huțu Sergiu, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie

2015, în cauza penală privindu-l pe

Huțu Sergiu Victor, născut la 11 februarie 1987,

originar și domiciliat în mun. Chișinău, str. Nicolae

Milescu-Spătarul 15, bl. 1, ap. 32.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

inculpatul Huțu Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin.

(2) lit. e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită, pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 6 ani, cu executarea în penitenciar de tip închis.

Sergiu, la 06 noiembrie 2013, în jurul orei 21.40 min., aflîndu-se la intersecția

străzilor Ion Creangă cu Ștefan Neaga, mun. Chișinău, urmărind scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, acționând prin intenție directă, dîndu-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor și

admițînd în mod conștient survenirea acestor urmări, din motive de profit, în

mod deschis, intenționat, cu amenințarea aplicării violenței, a sustras de la

1

Gomoja Radu, un inel din aur, bărbătesc, cu greutatea de 3 gr., la prețul de 1100

lei, un inel din aur, bărbătesc, cu greutatea de 6 gr., la prețul de 4500 lei, un telefon

mobil de model „Samsung Galaxy SI”, la prețul de 3500 lei, un ceas de mînă

„Ferrari”, la prețul de 250 lei și mijloace bănești în sumă de 400 lei, după care, cu

bunurile sustrase a părăsit locul comiterii faptei, astfel cauzându-i părții vătămate o

daună materială considerabilă, în sumă totală de 9750 lei.

Acțiunile inculpatului Huțu Sergiu au fost calificate în baza art. 187 alin. (2)

lit. e), f) Cod penal, adică – sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu

amenințarea de aplicare a violenței și cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

numele inculpatului Huțu Sergiu, prin care a solicitat casarea sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu

recalificarea acțiunilor inculpatului Huțu Sergiu în baza art. 187 alin. (1) Cod

penal, precum și admiterea cererii părții vătămate, cu eliberarea de răspundere

penală a inculpatului, invocînd că:

- instanța de fond la stabilirea modului și măsurii de pedeapsă în privința lui

Huțu Sergiu, nu a luat în considerație criteriile de individualizare a pedepsei;

- instanța de fond greșit a calificat acțiunile inculpatului în baza agravantei

prevăzute de alin. (2) lit. e) și f) al art. 187 Cod Penal, deoarece inculpatul a

restituit căștile de la telefon și cartela, i-a dat părții vătămate și bani de drum

manifestând totuși o grijă fața de partea vătămată;

- instanța de fond greșit a calificat acțiunile inculpatului în baza agravantei

prevăzute de alin. (2) lit. f) al art. 187 Cod Penal, deoarece partea vătămată nu

cunoștea ce ar presupune noțiunea de „prejudiciu considerabil”. Instanța de fond

face abuz, și în mod absurd apreciază de sine stătător situația materială a părții

vătămate, interpretează și apreciază ilegal, depășindu-și atribuțiile, a stabilit

prejudiciul cauzat părții vătămate ca fiind unul considerabil, deși ultimul a explicat

în repetate rânduri, că prejudiciul nu este unul considerabil.

2015, s-a respins ca nefondat apelul și s-a menținut sentința.

analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenții, concludenții, veridicității și coroborării lor și just

a stabilit vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.

(2) lit. e), f) Cod penal.

Conducîndu-se de prevederile art. 412 alin. (5) Cod de procedură penală,

instanța de apel, audiind opinia participanților la proces, a dispus examinarea

apelului în absența părții vătămate Gomoja Radu, în privința căruia a fost

2

executată procedura citării legale și a inculpatului Huțu Sergiu, în privința căruia

a fost pornit dosar de căutare, fapt confirmat prin informația anexată la (f.d.

153).

La fel, instanța de apel a reținut că instanța de fond a stabilit în mod corect

situația de fapt și de drept, vinovăția inculpatului a fost dovedită cu certitudine și

fără echivoc, apreciind faptele săvîrșite de inculpatul Huțu Sergiu, încadrarea

juridică fiind corespunzătoare materialului probator administrat. Cercetarea

judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind

administrarea probelor.

Instanța de apel a reținut că, necătând la faptul că inculpatul Huțu Sergiu vina

în comiterea infracțiunii a recunoscut-o parțial, vinovăția acestuia a fost dovedită

pe deplin și s-a confirmat prin ansamblul de probe administrate și cercetate în

ședința de judecată în apel și anume:

- declarațiile părții vătămate Gomoja Radu, care în ședința de judecată a

declarat că la 06 noiembrie 2013, se afla pe str. Ion Creangă, colț cu Ștefan Neaga,

la stație, de el s-a apropiat Huțu Sergiu, care nu-i era cunoscut, l-a întrebat numele,

de unde este, ce vârstă are. După ce i-a răspuns, l-a întrebat dacă inelele de pe

degete sunt de aur și i le-a cerut. L-a întrebat dacă este o farsă și în acest timp s-a

apropiat mai aproape și i-a spus că nu este o glumă și să i le dea. De frică a

transmis inelele, după care l-a întrebat ce telefon are, i-a răspuns că este de

modelul ” Samsung”, și i l-a cerut și pe acesta, întorcându-i căștile și cartela, după

care l-a întrebat ce bani are și să-i dea pe toți. I-a transmis portofelul, iar inculpatul

i 1-a restituit deoarece avea acte în el și i-a dat și 20 lei pentru drum. După aceasta

1-a controlat la mîini, i-a răsuflecat mînicile și i-a găsit ceasul de pe mână, l-a

obligat să-1 scoată și să-1 dea. Nu și-a cerut permisiunea de al verifica. L-a

descheiat la scurtă, a văzut că nu are nimic, l-a întrebat dacă mai are ceva prețios și

după ce a răspuns negativ, acesta s-a întors și a plecat. La momentul adresării,

inculpatul vorbea cu răutate, sever, ce la și speriat, susține partea vătămată. După

aceasta a fugit pe str. Primăverii, unde locuiește un moș de al său și i-a povestit ce

s-a întâmplat și au mers împreună sa-1 caute pe învinuit și 1-au observat mergînd

spre cinematograful Flacăra, lîngă restaurantul „La Plăcinte”, unde 1-au ajuns.

Tatăl său 1-a oprit, 1-a apucat de mîini și i-a spus să restituie lucrurile. După ce a

restituit inelele, a dorit să fugă, iar în timpul bătăii a observat că a căzut un cuțit de

model „Babocica” și au chemat poliția. Tatăl său i-a spus să întoarcă telefonul,

banii, iar în loc de bani inculpatul i-a întins niște foi, însă nu a observat, deoarece

era întuneric. După aceasta Huțu Sergiu a lăsat scurta și a fugit, iar ei au așteptat

poliția. Până a veni echipajul de poliție, împreună cu tatăl său s-au întors la moșul

lor, după care împreună cu polițiștii, după ce au povestit ce s-a întâmplat, au mers

la fața locului, mai întîi la stație, apoi „La Plăcinte”, unde au găsit scurta

3

inculpatului și în ea era ceasul, dar bani nu erau. După aceasta a observat că banii

transmiși de inculpat erau doar niște foi, care erau citații de la poliție cu toate

datele inculpatului. Pretenții materiale față de inculpat nu are (f.d.131-132);

- declarațiile martorului Gomoja Leonid, în ședința instanței de judecată a

declarat, că la data de 06 noiembrie 2013, se afla la fratele său pe str. Primăverii 23

A, ieșind afară, a văzut cum pe poartă a intrat fiul său Gomoja Radu, care nu știa

că era acolo și a început a striga că i-a fost furat telefonul, banii, inele. A alergat

până la str. Calea Ieșilor (Cemîșevscaia), dar nu era nimeni. Au pornit în căutarea

persoanei și mergînd vreo 200 m., fiul i-a indicat persoana care i-a sustras bunurile.

La cafeneaua „La Plăcinte”, 1-au reținut, i-a tras de pe cap o glugă și l-a întrebat

unde sunt lucrurile luate și inculpatul i-a transmis inelele și telefonul. Fiind seara, a

scos din buzunar niște hîrtii, care le-a restitui în loc de bani. În acest timp fiul său a

chemat poliția, iar inculpatul a dorit să fugă și atunci de la el a căzut un cuțit, la

care l-a lovit de cîteva ori, iar Radu a luat cuțitul. Atunci persoana suspectă a lăsat

geaca și a fugit, dar nu l-a putut ajunge. Geaca acestuia a rămas la pămînt. După

aceasta au urcat în rutieră și au plecat acasă, iar în scurt timp au fost telefonați de

colaboratorii de poliție și au mers la fața locului. La fața locului au găsit geaca

inculpatului, iar în buzunar era ceasul de culoare orange, s-au găsit 20-30 lei în

buzunar și Radu a spus că el a avut bani și când a verificat ce bani i-au fost

restituiți, a depistat că a primit de fapt o citație, care a transmis-o colaboratorilor de

poliție. Au mers la sectorul de poliție pe Calea Ieșilor, (Sculeanca), unde după

fotografii au recunoscut inculpatul și au dat declarații. Peste o zi sau două,

inculpatul i-a telefonat, și-a cerut iertare și a întors banii (f.d.135-136).

De asemenea, instanța de apel a constatat că vina inculpatului Huțu Sergiu se

mai demonstrează și prin probele materiale care au fost verificate în cadrul ședinței

instanței de apel, cum ar fi:

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07.11.2013, în cadrul căruia

a fost ridicată o scurtă de model ,,Vial de Fasa”, în buzunarul căreia se afla un ceas

de mînă de model „Ferrari”, de culoare orange, o brichetă de model Criket și o

scurtă de culoare neagră combinat cu albastru închis „Adidas”, care aparțin

învinuitului Huțu Sergiu, (f.d.8-11);

- procesul verbal de ridicare din 07.11.2013, prin care au fost ridicate telefonul

mobil de model „Samsung Galaxy SI”, două inele bărbătești, din aur, 2-ă citații pe

numele lui Huțu Sergiu (f.d 17);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 08.11.2013, prin care este

consemnat faptul examinării obiectelor ridicate în cadrul acțiunilor de urmărire

penală: telefonul mobil de model „Samsung Galaxy SI”, de culoare neagră, cu nr.

de IMEI358001043209085, două inele bărbătești, din metal de culoare galbenă, pe

partea interioară cu gravura „585”, unul din ele fiind cu o piatră de culoare neagră,

4

iar cel de al doilea cu dungi pe diagonală, două citații pe numele lui Huțu Sergiu și

un cuțit din metal, în formă de un fluture cu mîner care se desface în două (f.d. 18);

- informația 902 din 06.11.2013, prin care se atestă chemarea poliției pe str.

Ion Creangă mun. Chișinău, pe faptul jefuirii unei persoane (f.d. 6).

Instanța de apel a stabilit că circumstanța agravantă „cu amenințarea aplicării

unei asemenea violențe” prevăzută de lit. e) alin. (2) art. 187 Cod penal, și-a găsit

reflectarea în acțiunile inculpatului, or partea vătămată a perceput comportamentul

lui Huțu Sergiu, ca o amenințare a aplicării violenței, ceea ce l-a speriat și l-a

determinat pe Gomoja Radu să predea bunurile sale.

Instanța de apel a reținut că amenințarea manifestată de inculpat a fost

exprimată prin comportamentul și prin constituția fizică, care fiind evident mai

corpolent și puternic comparativ cu partea vătămată, care s-a simțit în

inferioritate din punct de vedere fizic, motiv din care a înțeles că e irațional de a

se opune la asemenea acțiuni.

În privința prejudiciului cauzat, instanța de apel a reținut că partea

vătămată este student, nu este angajat în cîmpul muncii, se află la întreținerea

părinților, prejudiciul este de 9750 lei și constituie o sumă grandioasă în raport

cu veniturile ultimului.

Instanța de apel a reținut că deși partea vătămată nu are pretenții materiale

față de inculpat, acest fapt nu înlătură caracterul penal al faptei, iar conform art.

275 alin. (6) și art. 285 Cod de procedură penală, împăcarea nu este aplicabilă în

speța dată.

Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de a apel a conchis că

instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile

legale și în conformitate cu art. 75, 77 Cod penal, a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și

scopul pedepsei aplicate, asupra corectării și reeducării vinovatului.

La fel, instanța de apel a conchis că instanța de fond și-a motivat soluția

menționată, nu a comis careva omisiuni, erori sau viciu fundamental, a stabilit

vinovăția inculpatului, numind o pedeapsă echitabilă, ținînd seama de

circumstanțele pricinii și a aplicat în privința inculpatului o pedeapsă

echitabilă.

avocatul Chisilița Corneliu în numele inculpatului Huțu Sergiu, invocînd

temeiurile prevăzute de art.427 alin. (1) pct. 4), 11), 12) Cod de procedură

penală, solicită casarea acesteia, recalificarea acțiunilor inculpatului Huțu

Sergiu și încadrarea acestora în baza art. 187 alin. (1) Cod penal, cu încetarea

procesului în baza art. 109 Cod penal, invocînd că:

5

- judecata a avut loc fără participarea inculpatului, cînd participarea lui

era obligatorie potrivit legii, el nefiind legal citat, există o cauză de înlăturare a

răspunderii penale, a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege,

faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- faptele sale nu au fost încadrate juridic corect, fapt ce a dus la lipsirea

inculpatului de dreptul legal de a beneficia de instituția împăcării părților,

potrivit art. 109 Cod penal;

- agravanta imputată inculpatului Huțu Sergiu și anume „cu amenințarea

aplicării unei asemena violențe” prevăzută de lit. e) alin. (2) art. 187 Cod penal,

nu și-a găsit forța probantă în materialele cauzei date;

- instanța de apel și instanța de fond, eronat au stabilit unilateral

caracterul prejudiciului pentru partea vătămată, deoarece aprecierea

prejudiciului material cauzat ca fiind considerabil, sau neînsemnat, constituie o

dimensiune aflată la discreția persoanei căreia i-a fost cauzat prejudiciul prin

infracțiune, este apreciat după propriile sale principii și intimei convingeri,

urmînd a fi apreciat în exclusivitate de acesta.

inculpatului Huțu Sergiu, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11

Cod de procedură penală, a depus referință procurorul Crijanovschi Serghei, care a

pledat pentru inadmisibilitatea recursului, din motiv că recurentul, potrivit art. 430

Cod de procedură penală, este obligat să indice temeiurile prevăzute de art. 427

Cod de procedură penală și în ce constă problema de drept, de importanță generală

abordată în cauză, care este eroarea de drept comisă de instanță, ce duce la casarea

hotărîrii. Astfel, recurentul solicită reaprecierea probelor, iar un asemenea temei nu

se regăsește în prevederile normei sus menționate. Aprecierea probelor ține de

soluționarea fondului cauzei, de către instanțele de fond și apel și nu poate

constitui temei de recurs.

Din materialele cauzei rezultă că la examinarea cauzei, în instanța de apel s-

a dat eficiență prevederilor art. 93-101, 26, 27 Cod de procedură penală și în baza

probelor acumulate, just s-a reținut starea de fapt și de drept, fiind încadrate

acțiunile condamnatului în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal.

raport cu materialele cauzei, ținînd cont de referință, Colegiul penal conchide că

acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

6

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține, că potrivit textului recursului declarat de recurent, acesta

invocă temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 4), 11, 12) Cod de procedură

penală, și anume că „judecata a avut loc fără participarea inculpatului, cînd

participarea lui era obligatorie potrivit legii, există o cauză de înlăturare a

răspunderii penale, a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege,

faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”.

Astfel, Colegiul penal raportînd aceste temeiuri invocate de recurent, la

textul deciziei contestate, relevă că acestea nu se confirmă și că instanța de apel la

judecarea apelului declarat de avocatul Chisilița Corneliu, a respectat prevederile

art. 412, 413, 414 Cod de procedură penală și corect și-a motivat decizia în

conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la

respingerea apelului ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecînd apelul, a verificat legalitatea și temeinicia

hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, celor cercetate în

cadrul ședinței instanței de apel, ajungînd la concluzia că sentința atacată urmează

a fi menținută fără modificări.

8.1. Cu referire la temeiul indicat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 4 Cod de procedură penală, „judecata a avut loc fără participarea

inculpatului, cînd participarea lui era obligatorie potrivit legii”, invocînd că

„cauza penală în privința lui Huțu Sergiu, a fost judecată în lipsa acestuia, nefiind

legal citat la ședința de judecată în instanța de apel”, Colegiul penal constată că

este unul declarativ și nîntemeiat, deoarece în urma examinării materialelor cauzei,

rezultă că instanța de apel a respectat prevederile art. 412 alin. (3) Cod de

procedură penală, și a citat părțile, inclusiv, fiind citat legal cu aviz și inculpatul

Huțu Sergiu (f.d. 164), care nu s-a prezentat din motive necunoscute în ședința

instanței de apel, acesta fiind anunțat în căutare în baza sentinței (f.d. 153).

Totodată, se reține că instanța de apel, conform prevederilor art. 412 alin. (4), (5),

(6), (7) Cod de procedură penală, a dispus începerea examinării cauzei în absența

inculpatului Huțu Sergiu (f.d. 174), care a fost anunțat în căutare, ședința de

7

judecată fiind desfășurată în prezența apărătorului ales a inculpatului, avocatul

Chisilița Corneliu, după cum reiese din conținutul procesului verbal al ședinței de

judecată din instanța de apel (f.d.173-176), fiind respectat astfel dreptul de apărare

al inculpatului, iar apărătorul la întrebarea instanței, privind posibilitatea începerii

examinării cauzei în lipsa inculpatului și a părții vătămate, a solicitat doar

necesitatea de a fi prezentă partea vătămată, fără a se expune asupra lipsei

inculpatului (f.d. 174), ulterior la întrebarea instanței privind finisarea cercetării

judecătorești în lipsa inculpatului (f.d. 175), apărătorul a declarat că este posibil.

Se mai invocă că potrivit jurisprudenței CEDO, hotărîrea Katan vs România

din 21.01.2014, CEDO nu a statuat încălcarea art. 6 din Convenție, menționînd că

„instanța trebuie să-și îndeplinească obligația pozitivă de a cita inculpatul în

instanță. În cazul în care o persoană cunoaște despre desfășurarea judecății și cu

toate acestea nu se prezintă în fața instanțelor, este vorba despre o conduită

procesuală culpabilă a persoanei, care a contribuit în mare măsură la crearea

unei situații, în care în mod rezonabil, a putut prevedea consecințele

comportamentului său – examinarea cauzie în lipsa sa”.

În speța dată, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată a primei

instanțe (f.d. 114 – 130), inculpatul Huțu Sergiu în perioada din 02.04.2014 pînă pe

12.06.2015, permanent s-a prezentat în judecată, deci el cunoștea despre

desfășurarea judecății.

8.2. Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 11) Cod de procedură penală, care prevede că „există o cauză de înlăturare a

răspunderii penale ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege”,

Colegiul penal constată că nu poate fi acceptat, deoarece conform prevederilor art.

109 alin. (1) Cod penal, instituția împăcării constituie actul de înlăturare a

răspunderii penale pentru o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, iar inculpatul a

fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, sancțiunea căruia

prevede pedeapsa de la 5 la 7 ani închisoare cu sau fără amendă, astfel conform art.

16 alin. (4) Cod penal, aceasta infracțiune este una gravă și nu cade sub incidența

prevederilor art. 109 Cod penal, fiind astfel imposibilă aplicarea instituției

împăcării, precum și din materialele cauzei nu rezultă prezența cărorva

circumstanțe care ar cădea sub incidența acestui temei invocat de recurent și ar

constitui temei de recurs. Asupra acestui aspect s-a expus argumentat și instanța de

apel în decizia sa (f.d.184), argumente pe care instanța de recurs le acceptă și le

însușește.

8.3. Cu referire la temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 12) Cod de procedură penală, care prevede că „faptei săvîrșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită” Colegiul penal constată că în rezultatul examinării

materialelor cauzei nu s-au identificat careva circumstanțe care ar cădea sub

8

incidența acestui temei și ar putea constitui temei de casare, astfel acesta este unul

neîntemeiat.

Astfel, cu privire la motivele invocate de recurent, care cad sub incidența

acestui temei, precum că „ faptele sale nu au fost încadrate juridic corect, fapt ce a

dus la lipsirea inculpatului de dreptul legal de a beneficia de instituția împăcării

părților, potrivit art. 109 Cod penal; agravanta imputată inculpatului Huțu Sergiu

și anume „cu amenințarea aplicării unei asemena violențe” prevăzută de lit. e)

alin. (2) art. 187 Cod penal, nu și-a găsit forța probantă în materialele cauzei

date; instanța de apel și instanța de fond, eronat au stabilit unilateral caracterul

prejudiciului pentru partea vătămată, deoarece aprecierea prejudiciului material

cauzat ca fiind considerabil, sau neînsemnat, constituie o dimensiune aflată la

discreția persoanei căreia i-a fost cauzat prejudiciul prin infracțiune, este apreciat

după propriile sale principii și intimei convingeri, urmînd a fi apreciat în

exclusivitate de acesta.”, Colegiul penal constată că aceastea sunt declarative și

sunt neîntemeiate, deoarece atît prima instanță, cît și instanța de apel corect au

constatat fapta infracțională a inculpatului și corect au încadrat fapta constatată în

baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, totodată vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, a fost

dovedită prin cumulul de probe descrise în sentință (f.d. 146-147), însușite și

descrise în decizia instanței de apel (f.d. 181-182). În același sens, Colegiul penal

reține că instanța de apel corect a apreciat în decizia sa că prejudiciul cauzat părții

vătămate în rezultatul infracțiunii este considerabil (f.d.183), menționînd că „deși

în cadrul cercetării judecătorești Gomoja Radu a declarat că paguba nu este

considerabilă din motiv că aceasta a fost restituită, totuși la faza de urmărire

penală, acesta a stabilit că prejudiciul este unul considerabil, dînd apreciere la

momentul comiterii infracțiunii.” instanța de apel, just a mai reținut că „situația în

care partea vătămată Gomoja Rdu este student, nu este angajat în cîmpul muncii,

se află la întreținerea părinților, prejudiciul de 9750 lei, constituie o sumă

grandioasă în raport cu veniturile ultimului”, argumente pe care instanța de recurs

le acceptă și pentru a evita repetări inutile, le însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărîii sale în cauza Albert

vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Totodată, Colegiul penal mai menționează că instanța de apel în decizia sa

(f.d. 182-183), just a argumentat faptul că în acțiunile inculpatului a fost prezentă

9

amenințarea cu aplicarea unei violențe nepericuloase pentru viața și sănătatea

persoanei și astfel într-un mod cert și corect a încadrat acțiunile inculpatului în

baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, argumente pe care instanța de recurs le

acceptă și le însușește.

Nu este acceptată de instanța de recurs poziția apăririi cu referire la lipsa

amenințării cu violență și reieșind din declarațiile părții vătămate Gomoja Radu

(f.d. 131-132) din prima instanță, el declarând „mi-a cerut inelele… de frică i le-

am dat…mi-a cerut telefonul…banii… după aceasta m-a verificat și mi-a găsit

ceasul pe mînă, m-a obligat să-l scot și să i-l dau”. Aceste declarații evident

confirmă amenințarea cu violența percepută real de partea vătămată Gomoja Radu

și aceste acțiuni nicidecum nu pot fi echivalate cu cerșitul, cum invocă recurentul.

În același context, Colegiul penal mai menționează că prin „amenințare” se

subînțelege acțiunea care constitue o formă a violenței psihice și care presupune

efectuarea de către făptuitor a unui act de natură să inspire victimei frică privind

viața și sănătatea sa, punînd-o în situația de imobilitate psihică, îngrădindu-i

resursele psihice necesare pentru a rezista constrîngerii, astfel făptuitorul urmărește

ca victima să delibereze și să hotărască așa cum își dorește el. În același sens,

amenințarea cu aplicarea violenței, poate avea loc atît în formă verbală (cuvintele

folosite de făptuitor), cît și non verbală (gesturile – ex: apropierea de victimă și

verificarea abuzivă buzunarelor acesteia, mimica feței făptuitorului în momentul

amenințării, atitudinea acestuia, constituția fizică a făptuitorului, etc.).

Prin urmare, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate

de recurent ce ar fi afectat hotărîrea atacată sub aspectele invocate, deoarece soluția

adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul declarat este

inadmisibil fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Chisilița Corneliu în

numele inculpatului Huțu Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 22 septembrie 2015, în cauza penală privindu-l pe Huțu Sergiu

Victor, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 17 martie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

10