1ra-28/2016 — art.264/1 alin.1, art. 349 alin.1/1 CP

1ra-28/2016 — art.264/1 alin.1, art. 349 alin.1/1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-28/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

17 februarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

avocatul Dorfman Igor în numele inculpaților Rața Ion Ion și Rața Simion Ion, prin

care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Căușeni din 24 decembrie 2014 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2015, în cauza

penală în privința lui

Rața Ion Ion, născut la 24.07.1981,

originar din s. Coșcalia, r-nul Căușeni,

domiciliat s. Danceni, str. Unitatea Militară

2, ap.16, r-nul Ialoveni,

Rața Simion Ion, născut la 18.02.1985,

originar din s. Coșcalia, r-nul Căușeni,

domiciliat mun. Chișinău, șos. Muncești,

804, ap. 58.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T AT:

recunoscuți vinovați și condamnați:

Rața Ion Ion în baza art. 264/1 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de

500 unități convenționale cu privarea de dreptul de a conduce mijloacele de

transport pe un termen de 3 ani și în baza art. 349 alin.(1/1) Cod penal la amendă

în mărime de 500 unități convenționale.

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total

al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă amendă în mărime de

1

1000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a conduce mijloacele de

transport pe un termen de 3 ani.

Rața Simion Ion în baza art. 349 alin.(1/1) Cod penal la amendă în mărime

de 500 unități convenționale.

A fost recunoscut dreptul pătimiților Caradji Gheorghe și Potîng Alexei la

acțiune civilă privind recuperarea prejudiciului material, cauzat prin infracțiune,

cu înaintarea acesteia pentru constatarea cuantumului în instanța civilă.

A fost respinsă ca fiind nefondate acțiunile civile intentate de părțile

vătămate Caradji Gheorghe și Potîng Alexei, colaboratori ai INP MAI RM, cu

privire la compensarea prejudiciului moral.

21 noiembrie 2013, în jurul orelor 23:45, în s. Coșcalia r-nul Căușeni, conducând

automobilul de model „Ford Fusion” nr/î C QO 026 și fiind oprit de angajații

Inspectoratului Național de Patrulare al MAI RM, Caradji Gheorghe și Potîng

Alexei, nu s-a supus cerințelor legale de a preda actele la control, a pornit

automobilul, accelerând și deplasându-se până la marginea s. Coșcalia r-nul

Căușeni, unde s-a oprit, nefiind în stare să continue deplasarea din cauza stării

carosabilului.

Fiind ajuns prin urmărire de colaboratorii INP MAI RM, suspectat de

conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate și fiind îndreptat la

examinare medicală, conform procesului verbal nr. 444 din 22.11.2013 al

examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de

ebrietate și naturii ei, s-a constatat, că concentrația vaporilor de alcool în aerul

expirat de Rața Ion Ion constituia 0,69 mg/l, iar concentrația alcoolului în ser 1,83

g/l, care potrivit Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și

examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr. 296 din 16.04.2009 și art. 134/12 alin. (3) Cod penal, se

califică ca grad avansat de ebrietate alcoolică.

Astfel, Rața Ion Ion a încălcat cerințele art. 14 lit. a) din Regulamentul

circulației rutiere, care prevăd că „conducătorului de vehicul îi este interzis să

conducă vehiculul dacă a consumat băuturi alcoolice, ...”.

Acțiunile inculpatului Rața Ion Ion au fost încadrate în baza art.264/1

alin.(1) Cod penal, cu indicii calificativi: „Conducerea mijlocului de transport de

către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.”

Tot el, Rața Ion Ion, la 21 noiembrie 2013, în jurul orelor 23:45, în

s. Coșcalia, r-nul Căușeni, fiind în stare de ebrietate, la cerințele repetate ale

colaboratorilor INP MAI RM de a prezenta la control actele și de a urca în

automobilul lor de serviciu pentru testare alcoolscopică, având drept scop

sistarea activității de serviciu a inspectorilor poliției de patrulare Caradji

Gheorghe și Poting Alexei, n-a reacționat la solicitarea lor legală și a aplicat

violență față de colaboratorii de poliție, aplicându-le lovituri cu pumnii.

Tot, la 21 noiembrie 2013, în jurul orelor 23:45, în circumstanțele expuse

supra, fiind în stare de ebrietate, Rața Simion Ion, urmărind același scop - sistarea

2

activității de serviciu a angajaților poliției, a aplicat violență față de angajații

poliției Caradji Gheorghe și Potîng Alexei.

Astfel, în rezultatul aplicării violenței de către Rața Ion Ion și Rața Simion

Ion, lui Caradji Gheorghe și Potîng Alexei i-au fost cauzate vătămări corporale

neînsemnate.

Acțiunile inculpaților Rața Ion Ion și Rața Simion Ion au fost încadrate în

baza art.349 alin.(1/1) Cod penal, cu indicii calificativi: „Aplicarea violenței

nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere

în scopul sistării activității lor de serviciu”.

inculpaților, solicitînd casarea parțială a acesteia, în partea condamnării lui Rața

Ion Ion, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului

stabilit, pentru prima instanță, prin care acesta să fie achitat de sub învinuirea

prevăzută de art. 349 alin.(1/1) Cod penal, din motivul, că fapta nu a fost săvîrșită

de inculpat, iar procesul penal pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art.

264/1 alin. (1) Cod penal să fie încetat, cu liberarea acestuia de răspundere

penală și tragerea la răspundere contravențională.

La fel, a solicitat casarea parțială a sentinței și în partea condamnării lui Rața

Simion Ion, doar în partea pedepsei stabilite, cu pronunțarea unei noi hotărîri,

potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care acestuia să-i fie stabilită

o pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, adică sub formă de

amendă mai blândă, decât cea prevăzută de sancțiunea art. 349 alin. (1/1) Cod

penal.

În argumentarea apelului declarat avocatul a invocat următoarele:

 încă la etapa urmăririi penale, reieșind din probele administrate, în cazul

unei aprecieri corecte a acestora, urma a se dispune și se impunea, scoaterea lui

Rața Ion Ion de sub urmărire penală pe capătul de învinuire în baza art. 349 alin.

(1/1) Cod penal, din motivul, că nu au fost acumulate suficiente probe ce ar

confirma faptul aplicării de către Rața Ion Ion a violenței fizice în privința

colaboratorilor de poliție în ziua de 21 noiembrie 2013;

 organul de urmărire penală, iar ulterior și instanța de judecată, au ignorat

declarațiile învinuiților Rața Ion și Rața Simion, a martorilor Rața Cristina și Rața

Marina, care au declarat, că Rața Ion nu a aplicat careva violență în privința

polițiștilor Potîng A. și Caradji Gh., ci din contra, ultimii neîntemeiat au aplicat

violență în privința lui Rața I. în scopul de a-l urca cu forța în automobilul de

serviciu, fără a-i propune ca acesta s-o facă benevol pentru a-i urma la sediul

poliției;

 de către acuzarea de stat nu au fost prezentate careva probe concludente,

obiective și convingătoare, ce ar demonstra vinovăția inculpatului Rața Ion în

săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 349 alin.(1/1) Cod penal, astfel, la baza

acuzării, fiind puse doar declarațiile polițiștilor Caradji Gh. și Potîng A., care sînt

subiective și urmau a fi apreciate critic de către instanța de fond, ca depuse în

scop de răzbunare față de inculpat;

3

 instanța de fond urma să dea o apreciere corectă declarațiilor inculpatului

Rața Ion, dat fiind faptul, că nu există careva dubii în sinceritatea inculpatului și

veridicitatea declarațiilor depuse de el, care se mai confirmă și prin alte probe

administrate în procesul examinării cauzei penale;

 martorii Rața Mariana și Rața Cristina au confirmat în instanța de

judecată, că Rața Ion nu a tamponat pe careva din polițiști în momentul în care a

fost stopat pentru prima dată, ulterior, după stoparea repetată, nu a aplicat forța

fizică față de polițiști, fiind scos cu forța din automobil de către ultimii, întru

încercarea de a-l duce cu forța la automobilul de serviciu al polițiștilor,

menționînd că aceștia din urmă au avut un comportament incorect față de Rața

Ion, astfel, prin acțiunile lor au generat starea de conflict (au speriat copiii, se

exprimau necenzurat s.a.);

 faptul tamponării polițistului Caradji Gh. este negat și de către martorul

Calmațui Vasile, care a declarat că, după stoparea automobilului de model „Ford

Fusion”, șoferul acestuia, după ce s-a apropiat un polițist, a făcut puțin spre

dreapta și s-a deplasat de la fața locului, fără a tampona careva din polițiștii

prezenți acolo;

 martorul Filimon Serghei a relatat instanței de judecată, că în seara zilei

de 21 noiembrie 2013, în s. Coșcalia raionul Căușeni a văzut cum un automobil al

poliției a stopat un alt automobil și în lumina farurilor a văzut cum polițiștii l-au

scos pe șofer din automobil și îl conduceau spre automobilul poliției cu mâinile la

spate, totodată, menționînd că șoferul, care ulterior s-a dovedit a fi Rața Ion, nu a

opus rezistență acțiunilor polițiștilor, iar ulterior nu s-a implicat în conflictul ce

l-au avut polițiștii cu un alt bărbat venit la fața locului (care s-a dovedit a fi Rața

Simion);

 faptul că Rața Ion nu a aplicat forța fizică și nu a opus rezistență acțiunilor

polițiștilor, a fost confirmat și de către inculpatul Rața Simion, care a declarat

instanței, că venind la locul stopării automobilului condus de fratele său, a intrat

în conflict cu polițiștii Caradji Gh. și Potîng A., dat fiind faptul, că plângeau copiii,

soția lui și cumnata se indignau de acțiunile polițiștilor;

 nu a fost demonstrat faptul comiterii de către Rața Ion a acțiunilor de

violență față de polițiștii Caradji Gh. și Potîng A., calificativ care este obligatoriu la

încadrarea acțiunilor în baza alin. (1/1) art. 349 Cod penal, or, alte acțiuni ale

inculpatului, cum ar fi plecarea de la locul stopării inițiale putea fi apreciată ca o

faptă contravențională, ce putea fi calificată în baza alin. (1) art. 349 Cod

contravențional;

 pedeapsa aplicată inculpatului Rață Ion Ion pentru săvîrșirea infracțiunii

prevăzută de art. 264/1 alin. (1) Cod penal, de către instanța de fond, este prea

aspră, deoarece nu s-a ținut cont de faptul că inculpatul Rața Ion și-a recunoscut

pe deplin vinovăția, pentru prima dată a săvîrșit o infracțiune, care se califică ca

una ușoară, anterior nu a fost supus răspunderii penale, se caracterizează pozitiv

la locul de trai și de serviciu, este militar prin contract în Armata Națională, că

folosește mijlocul de transport pentru a se deplasa la locul de serviciu, este

4

căsătorit și are la întreținere un copil minor, prin acțiunile sale nu a cauzat careva

pagube materiale sau intereselor sociale, se căiește sincer și s-a obligat să nu mai

admită pe viitor acțiuni similare, temei pentru care este posibilă liberarea

inculpatului Rața Ion de răspunderea penală în partea comiterii infracțiunii

prevăzută de art. 264/1 alin. (1) Cod penal, cu tragerea lui la răspundere

contravențională în baza art. 55 Cod penal;

 în opinia apelantului, circumstanțele expuse mai sus urmau a fi apreciate

de către instanță ca excepționale, care acordă posibilitatea aplicării prevederilor

art. 79 Cod penal la stabilirea categoriei de pedeapsă în privința inculpatului Rața

Ion, și fără a fi aplicată pedeapsa complimentară;

 la fel, a considerat că, și pedeapsa aplicată inculpatului Rața Simion,

pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 349 alin. (1/1) Cod penal, este

prea aspră, și în opinia apelantului, sentința în această parte urmează a fi casată

parțial, cu stabilirea unei pedepse mai blînde decât cea prevăzută de lege,

deoarece în privința inculpatului Rața Simion, pot fi aplicate prevederile art. 79

Cod penal, fiind constatate circumstanțe care pot fi apreciate ca excepționale, cum

ar fi: recunoașterea vinovăției în săvîrșirea infracțiunii ce i se incriminează,

pentru prima dată tras la răspundere penală, nu are antecedente penale, se

caracterizează pozitiv, are la întreținere doi copii minori, a acționat în condiții

dificile, fiind indignat și stresat de faptul, că plângeau copii la fața locului, iar

reprezentanții poliției aveau un comportament nedemn, cu atât mai mult, în

timpul conflictului i-au fost cauzate și lui vătămări corporale.

fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Dorfman I. în numele

inculpaților Rața Ion și Rața Simion, cu menținerea hotărîrii atacate.

fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv

cumulul de probe prin рrisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect

concluzionînd asupra vinovăției inculpaților Rața Ion Ion în baza art. 264/1 alin.

(1) și art. 349 alin.(1/1) Cod penal și Rața Simion Ion în baza art. 349 alin.(1/1)

Cod penal.

Deși inculpații nu și-au recunosc vinovăția în săvîrșirea infracțiunilor

imputate, instanța de apel a conchis că vina acestora a fost dovedită pe deplin

prin probele administrate la cauza penală, care au fost cercetate în cadrul

ședințelor instanței de fond și verificate în cadrul ședinței instanței de apel,

precum sunt:

 declarațiile părților vătămate Caradji Gh. și Potîng A., a martorilor

Cebanu Ig., Rața M., Rața C., Calmațui V., Filimon S.;

 raportul de expertiză medico-legală nr. 384 din 22.11.2013, potrivit

căruia lui Caradji Gheorghe i-au fost cauzate leziuni corporale neînsemnate sub

formă de echimoza și excoriație a buzei inferioare pe dreapta, echimoza și

5

excoriație a gâtului pe dreapta, echimoza brațului și antebrațului drept (f.d. 25

Vol. 1);

 raportul de expertiză medico-legală nr. 385 din 22.11.2013, potrivit

căruia lui Potîng Alexei i-au fost cauzate leziuni corporale neînsemnate sub formă

de edem a țesuturilor moi ale capului, echimoza frunții pe stînga, excoriație

periorbitală pe dreapta a nasului și gambei drepte (f.d. 33, Vol. 1);

 procesul - verbal nr. 444 din 22.11.2013 de examinare medicală de

constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, la

ora 03:15, concentrația vaporilor de alcool in aerul expirat de Rata Ion constituia

0,69 mg/l, iar conform rezultatului analizei sângelui prelevat de la Rața Ion

concentrația alcoolului constituia 1,83 g/l (f.d. 76-80, Vol. 1);

 raportul de expertiză nr. 5918 din 25.11.2013, potrivit căruia la Rața Ion

s-a constatat echimoze cu edem al țesuturilor moi adiacente și excoriație pe față,

excoriație pe gamba stânga, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui

obiect contodent, dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca

vătămare neînsemnată (f.d. 87, Vol. 1);

 raportul de expertiză nr. 5919 din 25.11.2013, potrivit căruia la Rața

Simion s-a constatat echimoze pe față, articulația cotului drept, hemoragie în

focar în segmentul lateral al sclerei ochiului drept, care au fost cauzate prin

acțiunea traumatică a unui obiect contodent, dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate și se califică ca vătămare neînsemnată (f.d. 19, Vol. 2).

Instanța de apel a considerat ca nefondate argumentele apelantului din

următoarele considerente.

Declarațiile inculpaților Rața Ion Ion și Rața Simion Ion au fost considerate

neveridice de către instanța de apel, deoarece acestea au fost făcute în scopul de a

se exonera de la răspundere penală, la fel și declarațiile martorilor Rața Mariana

și Rața Cristina, care sunt soțiile inculpaților, și, prin urmare, acestea se atribuie

la metode de exonerare a inculpaților de răspundere penală.

Colegiul penal a apreciat critic afirmația, precum că, polițiștii aveau un

comportament incorect față de Rață Ion, aceștia generând o situație de conflict,

deoarece însuși Rață Ion, având obligația de a executa cerințele colaboratorilor de

poliție s-a eschivat de la locul stopării, provocând necesitatea urmăririi lor de

către colaboratorii poliției, a accelerat viteza de circulație în centrul satului, unde

se desfășurau festivități în legătură cu sărbătorirea hramului satului și se afla

multă lume, punând astfel sub un pericol iminent atât securitatea traficului cât și

securitatea cetățenilor, nu s-a subordonat cu rea-voință cerințelor legitime ale

colaboratorilor de poliție aflați în exercițiul funcției, ultraj și/sau opunere de

rezistență.

Colegiul penal a apreciat declarațiile părților vătămate Caradji Gheorghe și

Potîng Alexei drept veridice, deoarece acestea sunt confirmate obiectiv prin

ansamblul elementelor de fapt cercetate în instanță, părțile vătămate Caradji

Gheorghe și Potîng Alexei au acționat în exercițiul funcției ca polițiști, iar potrivit

art. 1 al Legii cu privire la poliție, poliția Republicii Moldova este un organ armat

6

de drept al autorităților publice, aflat în componența Ministerului Afacerilor

Interne, chemat să apere, pe baza respectării stricte a legilor, viața, sănătatea și

libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și

de alte atacuri nelegitime.

Argumentele avocatului Dorfman Igor referitor la pedeapsa aplicată

inculpatului Rața Ion pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 264/1 alin.

(1) Cod penal, susținînd că instanța de fond nu a ținut cont de toate circumstanțele

cauzei la individualizarea pedepsei, pentru aplicarea prevederilor art.55 Cod

penal, instanța de apel le-a respins, deoarece a considerat că în cazul dat prin

aplicarea unei pedepse contravenționale, legea penală nu și-ar atinge scopul și va

fi ineficientă în prevenirea săvâîrșirii de noi infracțiuni, atât din partea

condamnatului cât și a altor persoane.

Mai mult ca atât, Colegiul penal a menționat că circumstanțele indicate de

apelant, nu constituie circumstanțe excepționale în sensul prevederilor art. 79

Cod penal.

Astfel, Colegiul penal a concluzionat că instanța de fond corect a respins

argumentele apărării privind liberarea inculpatului Rața Ion de răspundere

penală pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. 264/1 alin. (1) Cod penal,

cu tragerea lui la răspundere contravențională conform art. 55 Cod penal,

deoarece s-a constatat, că comiterea infracțiunii a fost însoțită de alte acte ilegale,

eschivarea de la locul stopării, provocînd necesitatea urmăririi lor de către

colaboratorii poliției, accelerarea vitezei de circulație în centrul satului, unde se

desfășurau festivități în legătură cu sărbătorirea hramului satului și se afla multă

lume, punând astfel sub un pericol iminent atât securitatea traficului cât și

securitatea cetățenilor, nesubordonarea cu rea-voință cerințelor legitime ale

colaboratorilor de poliție aflați în exercițiul funcției, ultraj și/sau opunere de

rezistență.

Totodată, a considerat că instanța de fond justificat nu a reținut ca

circumstanțe excepționale, circumstanțele indicate de către apărătorul

inculpatului, care în opinia acestuia, ar justifica neaplicarea pedepsei

complimentare.

Verificînd legalitatea pedepsei, instanța de apel a concluzionat că, instanța

de fond la stabilirea pedepsei inculpaților a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75

Cod penal, de gravitatea infracțiunilor comise, de persoana celor vinovați, de

circumstanțe atenuante, cum ar fi: căința sinceră, prezența persoanelor la

întreținere, lipsa antecedentelor penale și contravenționale, caracteristica

pozitivă, astfel, considerînd că instanța de fond întemeiat și corect a concluzionat

că corectarea și reeducarea inculpaților este posibilă prin aplicarea unei pedepse

cu amendă în limita stabilită de art.264/1 alin. (1) și art. 349 alin.(1/1) Cod penal,

iar în privința inculpatului Rața Ion inclusiv cu aplicarea pedepsei complimentare

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pentru săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 264/1 alin. (1) Cod penal.

7

Referitor la acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate Caradji

Gheorghe și Potîng Alexei, care au pretins recuperarea prejudiciului material în

sumă a câte 1000.00 lei, constituit din 750,00 lei - costul uniformei deteriorate și

250,00 lei, alte cheltuieli, fără a specifica în cerere destinația acestora și legătura

lor cauzală cu faptele incriminate inculpaților, precum și cîte 5 000,00 lei pentru

compensarea prejudiciului moral, instanța de apel a considerat că concluzia

instanței de fond este una corectă, recunoscînd dreptul părților vătămate Caradji

Gheorghe și Potîng Alexei la acțiune civilă privind recuperarea prejudiciului

material, cauzat prin infracțiune, cu înaintarea acesteia pentru constatarea

cuantumului în instanța civilă, deoarece părțile vătămate n-au demonstrat, că au

procurat altă uniforma pe cont propriu.

Totodată, corect instanța de fond a respins ca fiind nefondate acțiunile civile

intentate de părțile vătămate Caradji Gheorghe și Potîng Alexei, colaboratori a-i

INP MAI RM, cu privire la compensarea prejudiciului moral, deoarece părțile

vătămate n-au adus careva argumente în atestarea faptului că au avut de suferit

autoritatea, onoarea și demnitatea lor profesională.

Mai mult ca atît, instanța de apel a menționat că părțile vătămate Caradji

Gheorghe și Potîng Alexei sînt colaboratori de poliție, care conform art. 2 din

Legea cu privire la poliție, printre sarcinile principale ale poliției sînt prevenirea

și curmarea crimelor și a altor infracțiuni, menținerea ordinii publice și

asigurarea securității publice. Astfel, activitatea de serviciu a colaboratorilor de

poliție implică din start unele riscuri, care sânt compensate de stat prin atribuirea

unui statut special și investirea polițistului cu împuterniciri speciale.

În speța dată, părțile vătămate Caradji Gheorghe și Potîng Alexei, curmând

acțiunile inculpaților Rața Ion și Rața Simion, și-au exercitat obligațiunile de

serviciu, prin urmare, nu pot pretinde despăgubirea unor prejudicii de ordin

moral pentru unele suferințe survenite din exercitarea profesiei.

Dorfman Igor în numele inculpaților Rața Ion și Rața Simion, care solicită casarea

acesteia, precum și a hotărîrii primei instanțe, cu adoptarea unei noi hotărîri de

achitare a inculpatului Rața Ion de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art.349 alin.(1/1) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvîrșită de

inculpat, iar procesul penal pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.264/1

alin.(1) Cod penal să fie încetat, cu liberarea acestuia de răspundere penală și

tragerea la răspundere contravențională, precum și în privința inculpatului Rața

Simion, casarea hotărîrilor judecătorești, în partea stabilirii pedepsei, cu

adoptarea unei noi hotărîri, prin care acestuia să-i fie stabilită o pedeapsă, cu

aplicarea prevederilor art.79 Cod penal, sub formă de amendă mai blîndă, decît

cea prevăzută de sancțiunea art.349 alin.(1/1) Cod penal.

În susținerea solicitărilor sale recurentul indică aceleași motive ca și în

cererea de apel, care sunt identice după conținut, invocînd temeiurile de drept

prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8) și 12) Cod de procedură penală.

8

de avocat, solicitînd respingerea acestuia, cu menținerea hotărîrii atacate ca fiind

legală și întemeiată.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

8.1. Recurentul invocă temeiurile de drept prevăzute în art. 427 alin. (1) pct.

6), 8) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărîrea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, atunci cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii, și faptei

săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Reieșind din conținutul recursului în care este indicat faptul că inculpatul

Rața Ion nu recunoaște vina sa în săvîrșirea infracțiunii imputate de art.349

alin.(1/1) Cod penal, solicitînd achitarea acestuia, din motiv că fapta nu a fost

săvîrșită de inculpat, Colegiul penal se va expune asupra temeiului prescris de

pct. 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, nu și asupra temeiului de

drept prescris în pct.12) al normei sus citate, deoarece nu se solicită recalificarea

acțiunilor inculpatului Rața Ion cu indicarea normei penale.

Astfel, instanța de recurs menționează că, potrivit art. 113 alin. (1) Cod

penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele

componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține că, acest temei include cazurile cînd nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori cînd nu

au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Rața Ion Ion a fost pus sub

învinuire, recunoscut vinovat și condamnat de instanța de fond în baza art.264/1

alin.(1) Cod penal, cu indicii calificativi: „Conducerea mijlocului de transport de

către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat” și în

baza art.349 alin.(1/1) Cod penal - „Aplicarea violenței nepericuloase pentru viață

sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere în scopul sistării activității

lor de serviciu”.

Colegiul penal consideră că instanța de apel legal și întemeiat a menținut

hotărîrea primei instanțe, constatînd că instanța de fond corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv cumulul de probe prin

9

рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionînd asupra

vinovăției inculpatului Rața Ion Ion de săvîrșirea infracțiunilor imputate,

motivîndu-și soluția în acest sens (pct. 5 din prezenta decizie).

Mai mult ca atît, instanța de recurs reține faptul că, argumentele invocate de

recurent au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța de fond

și în instanța de apel, fiindcă sunt identice după conținut cu argumentele invocate

de către apărător în recursul ordinar, și asupra acestora instanțele judecătorești

sau expus argumentat în hotărîrile pronunțate, așa cum este indicat în pct.5 din

prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia

nu o consideră necesară.

Totodată, Colegiul penal menționează că, instanța de recurs nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și

nu stabilește o altă situație de fapt, decît cea constatată de instanțe, acestea fiind

atribuțiile exclusive ale instanțelor de fond și de apel.

Analizînd decizia atacată, Colegiul constată că temeiurile invocate de către

recurent, prevăzute în pct. 6) și 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală nu și-

au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că,

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1),

(5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărîrea adoptată s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzînd motivele

pe care se întemeiază soluția pronunțată.

8.2. Totodată, recurentul, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1)

pct.10) Cod de procedură penală - s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, solicită aplicarea unor pedepse mai blînde față de inculpații

Rața Ion și Rața Simion, care în opinia acestuia sunt prea grave, deoarece

instanțele de fond nu au reținut circumstanțele atenuante indicate ca

circumstanțe excepționale, care servesc drept temei pentru aplicarea

prevederilor art.79 Cod penal.

Colegiul penal subliniază că, aceste motive de asemenea au constituit obiect

de examinare la judecarea apelului, fiindcă au fost invocate în cererea de apel

declarată de avocat în numele inculpaților, și astfel că, asupra acestor argumente

instanța de apel s-a expus prin hotărîrea adoptată în speța dată.

Instanța de recurs consideră corectă concluzia instanței de apel în acest

sens, soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o

consideră necesară (pct. 5 din prezenta decizie).

Astfel, instanța de recurs ajunge la concluzia că pedeapsa stabilită

inculpaților Rața Ion și Rața Simion pentru infracțiunile săvîrșite sunt echitabile,

fiind stabilite în conformitate cu prevederile legislației penale și practicii judiciare

constante.

În aceste condiții, instanța de recurs consideră că în speța examinată n-a fost

constatată prezența unei erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei atacate.

10

Luînd în considerație cele expuse supra, Colegiul penal conchide că, la

judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale

relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul

ordinar declarat de avocatul Dorfman Igor în numele inculpaților Rața Ion Ion și

Rața Simion Ion se declară inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Dorfman Igor în

numele inculpaților Rața Ion Ion și Rața Simion Ion împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2015, în cauza penală în privința lui

Rața Ion Ion și Rața Simion Ion, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 17 martie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Timofti Vladimir

11