1ra-410/2016 — art.217 alin.4 lit.b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.217 alin.4 lit.b CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct. 6,8,15CP
1ra-410/2016 — art.217 alin.4 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-410/2016
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
17 februarie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie
2015, declarat de inculpatul
Țurcan Serghei Mihail, născut la 26.11.1986,
originar și domiciliat r-nul Anenii Noi, satul Varnița, str.
Lipcan, nr.23,A,
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 16.07.2014-13.08.2015;
Instanța de apel: 09.09.2015-22.10.2015;
Instanța de recurs: 12.01.2016-17.02.2016.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Bender din 13 august2015, Țurcan Serghei, a
fost recunoscut și condamnat în baza de art. 217 alin.(4) lit.b) Cod penal la de 4
(patru) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis cu privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul
farmaceuticii un termen de 3 (trei)ani.
În baza art.85 Cod penal la pedeapsa stabilită prin sentința nominalizată s-a
cumulat parțial pedeapsa stabilită și neexecutată prin sentința Judecătoriei Anenii
Noi din 27 septembrie 2012, stabilindu-i-se pedeapsă definitivă sub formă de
închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o
anumită activitate în domeniul farmaceuticii un termen de 5 (cinci) ani.
Pentru a se pronunța cu sentința instanța de fond a reținut că, Țurcan
Serghei într-o zi din perioada de timp nestabilită, a procurat legal o cantitate de
substanță narcotică – marihuană cu scopul de a o utiliza ulterior personal, pe care a
1
transportat-o ilegal la domiciliul său situat în r-nul Anenii noi, satul Varnița, str.
Lipcani, nr.23A, unde o consumă periodic prin metoda de fumare cu ajutorul
aparatului confecționat dintr-o butelie de plastic, transparentă, în volum de 1,5 litri,
iar restul substanței o păstra ilegal în garajul de la domiciliul său cu scopul de a o
utiliza ulterior personal pînă la data de 25.09.2013, adică pînă la momentul depistării
și ridicării acestor substanțe de către colaboratorii de poliție din cadrul
Inspectoratului de Poliție Bender în timpul efectuării percheziției.
Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.6449 din 25.09.2013,
masa vegetală de culoare verde și cafenie, uscată reprezintă substanță narcotică,
marihuană, în cantitate totală de 536, 56 grame, ceia ce conform Hotărîrii de Guvern
nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea "Listei substanțelor narcotice, psihotrope și
a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și
cantitățile acestora" reprezintă cantitate deosebit de mare. Pe suprafața buteliei din
material polimeric transparent cu capacitatea de 1,5 litri a fost depistată substanță
narcotică- rășină de canabis, în cantitate de 0,066 grame, ceia ce, conform Hotărîrii
de Guvern nominalizate, reprezintă cantitate mare. Substanțele narcotice depistate
la inculpatul Țurcan Serghei sunt incluse în tabelul nr.l "Substanțele narcotice și
substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale " Lista nr. 1 " substanțele
narcotice "aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din
05.10.2004.
Împotriva sentinței a depus apel avocatul Costin Serghei în numele
inculpatului Țurcan Serghei, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu
pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie achitat pe motiv că fapta nu a fost
comisă de inculpat.
În argumentarea apelului a invocat că:
- consideră că lipsește latura obiectivă, cît și cea subiectivă a infracțiunii
incriminate inculpatului Țurcan Serghei;
- instanța de fond la emiterea sentinței s-a bazat pe declarațiile colaboratorilor
poliției, declarații care însă urmau a fi apreciate critic reieșind din interesul sporit al
colaboratorilor poliției de a constata persoanele vinovate în comiterea furtului din
casa unde este domiciliat șeful IP Bender și care la efectuarea perchezițiilor la
Țurcan Serghei și Enachi Al. au încălcat prevederile legale și au impus persoanele
să recunoască că au comis furtul indicat;
- la efectuarea percheziției au fost încălcate un șir de legi și acte procedurale,
acest fapt fiind confirmat prin declarațiile martorilor Roșca Natalia, Țurcan Vera,
care au indicat cum a avut loc efectuarea perchezițiile date;
- inculpatul vina nu a recunoscut-o, iar substanțele narcotice ridicate la data de
25.09.2013 nu-i aparțin, iar faptul că, Țurcan Serghei aflîndu-se de unul singur în
camera sa și cunoscînd, că va fi efectuată percheziție, nu a întreprins măsuri pentru
2
a ascunde careva obiecte, demonstrează că ultimul nu a cunoscut că la el în cameră
se pot afla lucruri interzise;
- probele examinate confirmă că obiectele, care au fost ridicate din camera lui
Țurcan Serghei și din frigiderul din garaj au apărut în perioada cînd la domiciliu se
aflau doar polițiștii, aceștia avînd acces la toate încăperile, mai mult ca atît prin
expertiza efectuată la sfîrșitul lunii decembrie 2013 s-a stabilit că inculpatul nu
suferă de narcomanie și că el nu necesită tratament;
- instanța de fond a concluzionat greșit că de organul de urmărire penală nu i-a
fost încălcat inculpatului dreptul la apărare, deoarece ultimului i-a fost oferit din
oficiu avocatul Chiriac A., apariția de 2 ori fără temei legal a avocatului nominalizat
confirmă, că ultimul a fost un avocat de ”buzunar”, mai mult ca atît, Țurcan Serghei
fiind deținut în IP Bender ilegal 10 ore și pe această perioadă nu a beneficiat de
serviciile unui avocat, la momentul întocmirii cu întîrziere a procesului-verbal de
reținere Țurcan nu a solicitat un avocat concret, s-a refuzat de avocatul A. Chiriac,
și din acest considerent urma a fi implicat în proces un avocat care acordă asistență
juridică garantată de stat;
- autosesizarea procurorului participant la proces consideră că este una formală,
invocînd că instanța de fond nu a dat o apreciere și faptelor, că în perioada
21.11.2013-28.06.2014, adică pe parcursul a 8 luni, anume procurorul participant la
proces, nu a efectuat careva acțiuni procesuale prin ce a fost încălcat termenul
rezonabil de efectuare a urmăririi penale.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22
octombrie 2015 a fost respins apelul ca nefundat cu menținerea sentinței instanței
de fond.
4.1 La adoptarea soluției instanța de apel a conchis că, motivele invocate în
apel, cît privește nevinovăția inculpatului Țurcan Serghei în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 217 alin.4 lit.b) Cod penal au fost obiect de studiu la cercetarea
judecătorească în instanța de fond, care s-a petrecut sub toate aspectele, complet și
obiectiv prin prisma principiului contradictorialității și nemijlocirii, considerînd că,
instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod
procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității si
coroborării și just a adoptat o sentință de condamnare în privința inculpatului Țurcan
Serghei în baza art. 217 alin. 4 lit.b) Cod penal - circulația ilegală a substanțelor
narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor fără scop de înstrăinare, săvîrșite în
proporții deosebit de mari.
Cu toate că inculpatul Țurcan Serghei n-a recunoscut vina în comiterea
infracțiunii încriminate, vinovăția lui s-a dovedit și prin probele acumulate
legal în cadrul urmăririi penale, care au fost recercetate și verificate în cadrul
3
ședinței instanței de apel inclusiv declarațiile martorilor acuzării Caraman
Evghenii, Strat Mihail, Iuraș Alexandru, Gherghelejiu Serghei;
și materialele cauzei:
- procesul verbal de percheziție din 25 septembrie 2013 și planșă fotografică a
procesului verbal de percheziție din care urmează că, la domiciliul lui Țurcan
Serghei, situat în r-nul Anenii noi, satul Varnița, str. Lipcani, 23 s-a efectuat
percheziție unde au fost depistată substanță vegetală asemănătoare cu marijuana /f.d.
11-17/;
- raportul de constatare tehnico-științifică nr. 6449 din 25 septembrie 2013 și
planșa fotografică la raportul de constatare tehnico-științifică din care urmează că
masele vegetale uscate și mărunțite d e culoare verde și verde cafenie, ridicate la 25
septembrie 2013 din domiciliul cet. Țurcan Serghei de pe adresa r-nul Anenii Noi,
satul Varnița, str. Lipcani, nr.23a, reprezintă marihuană, de aceia se atribuie la
substanțe narcotice. Cantitatea substanței narcotice constituie în total 536, 56 gr.
Depunerile de substanță de culoare brună de pe fragmentul de butelie ridicat la 25
septembrie 2013 din domiciliul cet. Țurcan Serghei Mihail, pe adresa, r-nul Anenii
Noi, satul varnița, str. Lipcani, nr.23a, reprezintă rășină de canabis, care se atribuie
la substanțe narcotice. Cantitatea substanței narcotice constituie 0,066 gr. /f.d. 22-
24/;
- prin mijlocul material de probă, o butelie fragmentată, transparentă din
plastic, volumul de 1,5 litri, cu depuneri de răpșină de canabis, în cantitate de 0,066
grame, marihuană, în cantitate totală de 536,56 grame, păstrate la cauza penală;
- ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală
din 25 septembrie 2013 /f.d. 25/;
Instanța de apel a conchis că, declarațiile date de inculpat precum că nu a
săvîrșit infracțiunea imputată și că aceste substanțe narcotice au fost aruncate de
colaboratorii de poliție urmăresc scopul de a se eschiva de la răspunderea penală.
Totodată, Curtea de Apel a considerat că instanța de fond corect a
apreciat critic declarațiile martorilor apărării Țurcan Mihail, Borțoi Aliona,
Roșca Natalia și Țurcan Vera, care fiind audiați în cadrul cercetării
judecătorești au explicat că inculpatul Țurcan Serghei nu folosește substanțe
narcotice și că substanțele narcotice nu se aflau în frigiderul vechi în care au
fost depistate în timpul percheziției, dat fiind faptul că ele contravin
circumstanțelor stabilite în cadrul urmăririi penale cît și în instanța de
judecată. Mai mult ca atît, legătura de rudenie dintre martori și inculpat pune
la îndoială veridicitatea celor relatate, aceștia încercînd să ușureze situația
inculpatului.
Referitor la declarațiile inculpatului precum că la etapa urmăririi penale
i s-a încălcat dreptul al apărare, instanța de apel a considerat că justă
4
aprecierea critică conținută în sentință, dat fiind faptului că inculpatul Țurcan
Serghei la etapa urmăririi penale s-a aflat în libertate și de fiecare dată cînd
era invitat la Inspectoratul de Poliție Bender avea posibilitatea să-și
contacteze avocatul ales pentru a-l însoți la organul de urmărire penală, mai
mult ca atît ultimului nimeni nu i-a interzis să se prezinte la organul de
urmărire penală cu avocatul ales de el.
La individualizarea pedepsei instanța de fond a ținut cont de prevederile art.
75-77 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de
circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile
de viață ale familiei acestuia, de persoana celui vinovat, care la locul de trai se
caracterizează satisfăcător, la evidența medicului psihiatru nu se află (f.d. 35), la
evidența medicului narcolog s-a aflat în perioada 26.12.2011-28.03.2013 cînd a fost
scos de la evidență, cu ameliorare (f.d. 34), nu este căsătorit, nu este încadrat în
cîmpul muncii iar persoane la întreținere nu are, a fost condamnat de către
Judecătoria Anenii Noi la 27 septembrie 2012 în baza art. 217 alin.(4), lit.b) Cod
penal la pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții de răspundere sau de a exercita activitatea în domeniul
farmaceuticii pe un termen de 2 ani, iar în baza art. 90 Cod penal, pedeapsa
suspendată cu stabilirea unui termen de probă de 3 ani (f.d. 38-39).
Împotriva hotărîrilor menționate recurs ordinar a declarat inculpatul,
invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 15) Cod de procedură penală, prin
care solicită casarea acestora și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, pe motiv
că fapta nu a fost săvîrșită de către dînsul.
În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu s-a expus asupra:
a) declarațiilor martorilor Enachi Al. care a confirmat caracterul ilegal a
acțiunilor colaboratorilor IP Bender la petrecerea perchezițiilor, a confirmat scopul
ilegal urmărit de ultimii și anume că inculpatul și Enachi Al. să recunoască comiterea
furtului de la Șeful IP Bender;
b) lipsei semnăturii sale pe procesul verbal de percheziție efectuat la
25.09.2013 (f.d.1-2 v.2), fiind prezentă semnătura doar pe prima pagină a procesului
verbal, paginile 2,3 și 4 nu sunt semnate de el sau de alt membru de familie, pe aceste
pagini lipsește mențiunea persoanei care a efectuat percheziția, că el a refuzat să
semneze, or a fost în imposibilitate de a semna. Faptul dat confirmă ca procesul
verbal nu a fost citit participanților la percheziție, participanții nu au cunoscut
conținutul informației indicate în proces și participanților nu li s-a permis de a face
obiecții;
- la materialele cauzei penale este anexat un alt proces verbal de percheziție în
copie (f.d.12,13 v.1), care nu cunoaște în ce condiții a apărut.
5
- în ambele procese verbele este indicat că laptopul și 3 telefoane mobile au fost
depistate și ridicate în timpul percheziției, însă lucrurile date au fost predate de
inculpat pînă a se începe percheziția, prin urmare conținutul procesului verbal nu
corespunde realității;
- în ambele procese verbale de percheziție nu este indicat că din domiciliul
inculpatului a fost ridicate și împachetate 5 cutii de chibrituri, nici în raportul
ofițerului de UP al SUP IP Bender din 25.09.2013 nu se conține această informație,
doar în scrisoarea de însoțire nr.3/4400 din 25.09.2013 fiind indicat că ”….. și 5 cutii
de chibrituri….”, prin urmare nu pot fi admise ca probe atît procesul verbal de
percheziție cît și raportul de expertiză nr. 6449 din 25.09.2013, deoarece după
ridicarea și împachetarea obiectelor în timpul percheziției și pînă la prezentarea
obiectelor pentru efectuarea constatării tehnico – științifice obiectele au fost
despachetate și înlocuite cu altele sau organul de urmărire penală cunoștea care
obiecte vor fi depistate în urma percheziție.
c) organul de urmărire penală a permis semnarea proceselor de finisare a
urmării penale uni avocat neîmputernicit și fără a înștiința apărarea și inculpatul că
a fost înaintat dosarul în instanța de judecată, ce se confirmă și prin faptul că
inculpatului nu i-a fost înmînat nici rechizitoriul, astfel apărarea a fost în
imposibilitate la etapa urmării penale de a solicita completarea urmării penale și de
a contesta actele organului de urmărire penală și a procurorului, prin ce a fost
încălcat inculpatului dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art.6 CEDO.
5.1. Asupra recursului ordinar a depus referință procurorul, solicitînd
respingerea acestuia, deoarece instanțele de judecată au analizat obiectiv probele
administrate la cauza penală și s-a dat răspuns la toate motivele invocate în apel.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza
materialelor cauzei, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia
în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel.
Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de
drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea
la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
6
Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv
și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar va ține seama
de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească definitivă.
Recurentul invocă ca temei de recurs pct. 6), 8) și 15) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală și anume: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii și instanța de
judecată internațională, prin hotărîrile pe un alt caz, a constatat o încălcare la
nivelul național al dreptului și liberaților omului care poate fi reparată și în această
cauză.
Raportînd normele date la situația în cauză, Colegiul conchide că aceste
temeiuri nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilite presupusele erori de drept
invocate de recurent, or reieșind din jurisprudența constantă a Curții Europene,
Colegiul penal reiterează că motivarea hotărîrii este un proces de analiza și sinteza
a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor
elementelor de amănunt, atîta timp cît sunt valorificate toate aspectele relevante din
punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei
motivări a hotărîrii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față.
Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”se înțeleg
acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acestuia nu
întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective.
Investită cu o situație de fapt, instanța de fond și cea de apel, ca urmare a
efectuării cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută și a concluzionat
corect ca aceasta se circumscrie încadrării juridice în baza art. 217 alin.4) lit. b) Cod
penal.
Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal constată că instanța
de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8)
Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care
au dus, la caz, la respingerea apelului declarat de avocat în numele inculpatului, ca
nefondat, cu menținerea sentinței atacate.
La fel, instanța de recurs reține că, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod
de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, a verificat legalitatea și
temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță și conform
materialelor din dosar, ajungînd la concluzia corectă că sentința atacată este legală
și întemeiată, iar la adoptarea sentinței instanța de fond a dat o apreciere justă
probelor administrate și corect a ajuns la concluzia expusă în pct. 4 al prezentei
decizii. Or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de
procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.
7
Totodată, Colegiul penal pe această linie de considerente specifică că, pentru a
constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi
influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.
Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între
cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte
evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decît cea pe care
materialul probator o susține.
În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța
de recurs. Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurent, Colegiul penal,
verificînd suplimentar materialele dosarului, specifică că, judecînd apelul instanța
de apel a examinat cauza sub toate aspectele complet și obiectiv, adoptînd o soluție
corectă de menținere a sentinței prin care s-a dispus condamnarea inculpatului, care
este argumentată și corespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit
verificate în ședințele de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură
penală și, totodată, care au fost just apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură
penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și
coroborării reciproce, în baza cărora s-au stabilit cu certitudine că inculpatul a
săvîrșit infracțiunea în circumstanțele descrise în rechizitoriu.
Totodată, instanța de recurs reiterează că majoritatea argumentelor invocate în
cererea de recurs se referă la faptul că instanța de apel nu a apreciat în modul
corespunzător probele și nu a luat în considerare anumite circumstanțe faptice, care
după părerea lor sunt importante, însă, se notează că chestiunea de apreciere a
probelor ține de starea de fapt a cauzei, iar instanța de recurs este focusată asupra
erorilor de drept admise de instanțele ierarhic inferioare la judecarea unei cauze
penale.
La fel, instanța de recurs nu va reține argumentul recurentului referitor la faptul
că instanțele nu s-au expus asupra declarațiilor martorului Enachi Al., deoarece
acestea nu se referă la cazul dat și nu indică nimic despre depistarea la domiciliul lui
Țurcan Serghei a drogurilor.
În această ordine de idei, Colegiul va susține poziția instanțelor de fond în ce
privește ne adeverirea declarațiilor inculpatului precum că substanțele narcotice au
fost aruncate de către colaboratorii de poliție, deoarece în cadrul examinării cauzei
în instanța de fond procurorul participant la proces s-a autosesizat și în acest sens,
potrivit ordonanței din 24.04.2015 a fost dispusă neînceperea urmării penale în
legătură că în acțiunile colaboratorilor de poliție lipsesc elementele oricărei
infracțiuni prevăzute de Partea Specială al Codului Penal (f.d.220-240, v.1), corect
fiind apreciate declarațiile inculpatului în acest sens ca declarative, urmărind scopul
de a se eschiva de la răspundere penală.
8
Cît privește motivul invocat de către recurent referitor la faptul că lipsește
semnătura inculpatului pe copia procesului verbal de percheziție de la f.d.1-2,v.2,
fiind prezentă semnătura doar pe prima pagină a procesului verbal, paginile 2,3 și 4
nu sunt semnate de inculpat sau de alt membru de familie, pe aceste pagini lipsește
mențiunea persoanei care a efectuat percheziția, că el a refuzat să semneze, or a fost
în imposibilitate de a semna și că faptul dat confirmă ca procesul verbal nu a fost
citit participanților la percheziție, participanții nu au cunoscut conținutul informației
indicate în proces și participanților nu li s-a permis de a face obiecții, la materialele
cauzei penale este anexat un alt proces verbal de percheziție în copie f.d.12,13 v.1
care nu cunoaște în ce condiții a apărut Colegiu menționează că, ne pronunțarea
asupra acestor motive de către instanța de apel nu răsturnă soluția deoarece:
- copia procesului verbale de percheziție din 25.09.2013 de la f.d.1-2, v.2 este
anexată la materiale cauzei în cadrul examinării cauzei în instanța de fond de către
avocatul Sergei Costin, care de fapt este o copie a procesului verbal de percheziție
de la f.d.12,13 v.1 și care a stat la baza ordonanței de începere a urmării penale:
- ambele copii sunt semnate de către inculpat;
- în copia procesului verbal de percheziție de la f.d.12,13 v.1, fiind dat citirii
acest proces verbal, sunt indicate obiecțiile inculpatului sunt susținute de el pînă la
etapa recursului ordinar, cu mențiunea că a primit copia acestui proces la 25.09.2013
sub semnătură, fiind invocat și faptul că percheziția a fost efectuată de către
locotenentul major de poliție Iuraș Alexandru și cu participarea cui a fost efectuată
percheziția menționată în rubrica căreia este și semnătura inculpatului.
Astfel, devine absurdă și afirmația recurentului privind necunoașterea
condițiilor de apariție la materialele cauzei penale a copiei procesului verbal de
percheziție de la f.d.12,13 v.1, ca de alt fel fiind declarativ și motivul recurentului
precum că în ambele procese verbele este indicat că laptopul și 3 telefoane mobile
au fost depistate și ridicate în timpul percheziției, însă lucrurile date au fost predate
de inculpat pînă a se începe percheziția, iar conținutul procesului verbal nu
corespunde realității.
Concomitent, Colegiul nu v-a reține nici alegațiile recurentului referitor la
faptul că în ambele procese verbale de percheziție nu este indicat că din domiciliul
inculpatului a fost ridicate și împachetate 5 cutii de chibrituri, deoarece potrivit
planșei fotografice nr.6449 din 25.09.2013, anexă a raportului de constatare tehnico-
științifică nr.6449 din 25.09.2013 (f.d. 24 verso), se adeverește prezența acestora în
sacoșa cu masa vegetală de culoare verde la momentul depistării ei.
Referitor la faptul că inculpatului la etapa urmăririi penale i-a fost
încălcat dreptul la apărare prin îngrădirea dreptului de a se prezenta cu un
apărător ales, instanța de recurs va fi solidară și la acest capitol cu instanțele
de fond și anume că inculpatul Țurcan Serghei la etapa urmăririi penale s-a
9
aflat în libertate și de fiecare dată cînd era invitat la Inspectoratul de Poliție
Bender avea posibilitatea să-și contacteze avocatul ales pentru a-l însoți la
organul de urmărire penală, mai mult ca atît ultimului nimeni nu i-a interzis
să se prezinte la organul de urmărire penală cu avocatul ales de el.
Cît privește ilegalitatea invocată de recurent referitor la participarea avocatului
Chiriac A. din considerentul că inculpatul a refuzat de serviciile acestuia, Colegiul
reține că la materiale cauzei este anexat mandatul avocatului menționat datat cu
25.09.2013 care acorda asistență juridică garantată de stat și care a participat la
reținerea inculpatului (f.d.44), ultimul refuzînd să semneze procesul verbal de
reținere cît și alte acte emise ulterior de către organul de urmărire penală, printre care
și cererea de admitere în calitate de avocat a lui Chiriac A., însă nu este expus expres
refuzul inculpatului de la serviciile avocatului Chiriac A. cu indicarea avocatului
ales de ultimul.
Potrivit legislației procesual-penale apărătorul, încetează participarea în cauză
în această calitate dacă procurorul sau instanța a acceptat renunțarea la apărător,
înaintată de persoana apărată. În cazul în care nu s-a acceptat renunțarea bănuitului,
învinuitului, inculpatului la apărător, avocatul care acordă asistență juridică
garantată de stat nu-și poate sista participarea sa de la judecarea cauzei.
De asemenea, instanța de recurs menționează că bănuitul, învinuitul sau
inculpatul poate avea cîțiva apărători, însă, dacă la efectuarea acțiunilor procesuale
nu au participat toți apărătorii părții în cauză această circumstanță nu poate fi
considerată încălcare a normelor de procedură penală.
Prin urmare, participarea apărătorului Chiriac A. la semnarea proceselor de
finisare a urmării penale a fost legală. De asemene a fost verificată de către instanța
de fond legalitatea participării avocatului Costin Serghei în cadrul urmării penale,
care a invocat că a încheiat contract de asistența juridică cu inculpatul la 25.10.2013
și care, din motive necunoscute, nu s-a prezentat cu clientul său la semnarea
proceselor de finisare a urmării penale și de prezentare a materialelor de urmărire
penală date cu 28.06.2014, prezentîndu-se abia la ședința de judecată a instanței de
fond din 01.08.2014 (f.d.143), ulterior la ședința de judecată din 22.10.2014 fiind
prezentat copia mandatului din 25.10.2013 și copia contractul de asistență juridică
încheiat cu Țurca Serghei, care pînă la acea dată a lipsit la dosar.
Totodată, instanța respinge și aserțiunile inculpatului că nu i-a fost înmînat nici
rechizitoriul, or potrivit procesului verbal al ședinței preliminare din 29.07.2014 la
stabilirea identității inculpatului la întrebarea instanței către ultimul dacă a primit
copia rechizitoriului și dacă învinuirea îi este clară, acesta a răspuns afirmativ
(f.d.140), fapt confirmat și prin procesul verbal din 25.11.2014 unde inculpatul la
aceiași întrebare a instanței răspunde că a primit copia rechizitoriului și învinuirea îi
este calară (f.d.192).
10
În concluzie, întru respingerea argumentelor inculpatului referitor la
presupusele încălcările de procedură efectuate în cadrul urmării penale Colegiul
menționează că, conform procesului verbal de prezentare învinuitului a materialelor
de urmărire penală, ultimul careva cereri și demersuri nu a invocat refuzînd să
semneze aceste acte, ca de altfel și restul actelor emise, iar potrivit art.251 alin.(4)
Cod de procedură penală, încălcarea oricărei alte prevederi legale decît cele
prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării
acțiunii – cînd partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – cînd partea
ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată – cînd partea a
fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este
prezentată nemijlocit în instanță.
Invocarea nulității relative este restrînsă în anumite limite de timpt, citate mai
sus. Neinvocarea nulității relative în termenul prevăzut de lege atrage tardivitatea
excepției de nulitate și acoperirea nulității, care nu mai poate fi cerută de partea
interesată în altă etapă a procesului penal, ori printr-un alt mijloc procesual
Referitor la pct.15) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală instanța de recurs
reține că nici acest temei de casare nu s-a regăsit, deoarece hotarîrirle internaționale
la care se face referire nu au tangentă cu speța dată, or cele invocate supra referitor
la încălcările de procedură nu s-au constatat, Colegiul expunîndu-și opinia în acest
sens.
Față de cele ce preced, instanța de recurs reiterează că instanța de apel corect a
dispus respingerea apelului declarat de avocat în interesele inculpatului, apreciind
argumentele expuse în textul cererii de apel drept nefondate, din motiv că probele
administrate la caz cert dovedesc faptul că inculpatul a comis infracțiunea prevăzută
de art. 217 alin.4) lit. b) Cod penal iar instanțele inferioare au făcut o analiză
completă și obiectivă a tuturor probelor administrate la toate fazele procesului penal,
stabilind corect vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii imputate.
Tot aici, Colegiul penal specifică că nerecunoașterea vinovăției de către
inculpat de cele imputate pe tot parcursul judecării cauzei nu presupune și nu
echivalează cu achitarea lui, așa cum pretinde acesta, mai mult aceasta fiind
apreciată drept o tactică a apărării aplicată de recurent în vederea eschivării de la
răspunderea penală. În esență, cele expuse conturează convingerea fermă a instanței
de recurs că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii imputate prin
rechizitoriu și urmează să execute pedeapsa stabilită de instanța de fond, care ulterior
a fost menținută și de instanța de apel, iar criticele aduse de inculpat privind
nevinovăția sa de săvîrșirea infracțiunii sunt fiind vădit neîntemeiate.
Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-a comis erorile
de drept prevăzute în pct. 6) ,8) și 15) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală
la care se face referință, deci, nu persistă temeiuri de casare a soluției adoptate.
11
Avînd în vedere considerentele expuse și raportînd situația reținută în cauză la
prevederile art. 432 alin.(2) Cod de procedură penală Colegiul penal concluzionează
că la judecarea cauzei în ordine de apel instanța de apel a respectat prevederile legale
relevante prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar recursul declarat
inculpat este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod
de procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Țurcan Serghei,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie
2015, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată publicată la 16 martie 2016.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
12