1ra-102/16 — art. 287 alin. 2 lit. b CP, 78 alin. 2 CC

1ra-102/16 — art. 287 alin. 2 lit. b CP, 78 alin. 2 CC (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-102/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 ianuarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Cahul din 15 mai 2013 și deciziei Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 18 iunie 2015, declarat de avocatul Ignat Dumitran în

numele inculpatului

Florea Mihail Grigore, născut la 02 februarie

1978, originar și domiciliat s. Crihana Veche,

r-nul Cahul.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 14.07.2011 - 15.05.2013;

Instanța de apel: 10.06.2013 - 18.06.2015;

Instanța de recurs: 22.10.2015 - 27.01.2016;

A C O N S T A T A T:

recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare;

- art. 152 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,

i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 4 ani închisoare, iar potrivit art. 90 Cod penal,

executarea pedepsei a fost suspendată condiționat, cu stabilirea unei perioade de

probațiune de 3 ani.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Ion Oprea,

fiind dispusă încasarea de la Mihail Florea în beneficiul lui Ion Oprea suma de 149

lei, cu titlu de prejudiciu material și suma de 2000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Acțiunea civilă înaintată de Nicolae Olteanu a fost admisă parțial, fiind

dispusă încasarea de la Mihail Florea în beneficiul lui Nicolae Olteanu suma de 5000

lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin aceeași sentință au fost condamnați Sorin Curjos și Gheorghe Cubreacov,

însă în privința acestora hotărârile judecătorești nu se contestă.

13 noiembrie 2010, aproximativ la ora 19.00, acționând de comun acord cu

Gheorghe Cubreacov și Sorin Curjos, aflându-se pe teritoriul barului „Oltexaqua”

din s. Crihana Veche, r-nul Cahul, încălcând grosolan ordinea publică, fără motive și

fiind în stare de ebrietate alcoolică, au aplicat violența fizică față de Ion Oprea,

manifestată prin aplicarea multiplă a loviturilor cu mâinile și picioarele peste tot

1

corpul, cauzându-i vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată

(mai mult de 6 zile și nu mai mult de 21 zile).

Acest conflict a durat nu mai mult de 20 minute, timp în care acțiunile lor au

încercat să fie curmate de Nicolae Olteanu, însă fără careva rezultate.

Totodată, pe parcursul conflictului Mihail Florea s-a exprimat cu cuvinte

necenzurate.

Tot Mihail Florea, la 13 noiembrie 2010, aproximativ la ora 19.00, aflându-se

pe teritoriul barului ,,Oltexaqua” situat în s. Crihana Veche, r-nul Cahul, în rezultatul

unui conflict apărut între el și Nicolae Olteanu, având scopul vătămării integrității

corporale și cauzării de leziuni corporale, intenționat l-a călcat pe ultimul cu piciorul

peste mâna stângă, cauzându-i vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de

lungă durată.

contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie încetat procesul penal.

În motivarea apelului a invocat că, Mihail Florea fiind audiat în ședința de

judecată, vina în săvârșirea infracțiunilor nu a recunoscut-o.

Totodată, a menționat că, l-a vizitat pe Nicolae Olteanu la spital, cerându-și

scuze, deoarece a aflat că are mâna ruptă în urma acelui conflict.

A susținut că, în acțiunile lui Mihail Florea nu se regăsește componența de

infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 151 Cod penal.

Locul unde s-a petrecut conflictul între Mihail Florea și Ion Oprea, nu poate fi

considerat loc public, deoarece closetul nu se află pe teritoriul barului, este un loc

aparte, îngrădit cu gard și poartă, iar alte persoane nu puteau vedea ce se petrece.

Nu a fost încălcată ordinea publică, deoarece pe teritoriul unde se află closetul,

erau doar inculpatul și părțile vătămate, alte persoane străine nu erau și activitatea

barului „Oltexaqua” nu s-a întrerupt.

Mai invocase că, lipsește atât obiectul juridic special al infracțiunii de

huliganism - „ordinea publică”, cât și latura subiectivă - „intenția directă”, când

persoana conștientizează că încalcă grosolan ordinea publică și dorește acest fapt.

A menționat că, din declarațiile lui Mihail Florea rezultă, că ultimul purta o

discuție calmă cu Nicolae Olteanu, iar spre closet mergeau apucați de gât.

Cearta între Mihail Florea și Ion Oprea s-a iscat când ultimul s-a apropiat de

ei, care ulterior s-a transformat în îmbrâncituri și înjurături reciproce.

Apoi, s-au apucat de haine, s-au împins, au căzut, în conflict s-a implicat și

Nicolae Olteanu, toți trei au căzut, după care Nicolae Olteanu a mers într-o parte și a

stat acolo. Mihail Florea nu avea la acel moment intenția de a săvârși infracțiunea de

huliganism.

Nu au fost administrate careva probe directe care ar confirma că anume

Mihail Florea a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal.

Prima instanță a pus la baza învinuirii lui Mihail Florea în baza art. 152

alin. (1) Cod penal, declarațiile părții vătămate Nicolae Olteanu, care sunt

contradictorii, mai mult, la depunerea cererii inițiale către organele competente

(f.d.4, vol.I), acesta nu a indicat cine i-a fracturat mâna și raportul de expertiză

medico-legală nr. 27d din 02.02.2011, pe care apărarea o consideră ca fiind unul

neclar, deoarece, în raport este indicat că Nicolae Olteanu are fractură - luxație în

articulația radio-carpiană pe stânga, produsă în urma acțiunilor traumatice cu un

2

obiect contondent dur, nu contravin timpului și circumstanțelor relatate de victimă și

se califică ca leziuni corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată.

La momentul examinării de către medicul legist, Nicolae Olteanu a relatat că

„la 13.11.2010, în s. Crihana Veche, în bar, persoane necunoscute m-au îmbrâncit,

am căzut jos, m-au călcat pe mână”.

Călcarea cu piciorul nu poate fi egalată cu un obiect contondent dur.

La examinarea cauzei a fost înaintat demers, privind numirea unei expertize

medico-legale în comisie, pentru a fi verificată versiunea inculpatului, însă a fost

respins demersul din motiv că deja există o expertiză.

Prin respingerea cererii de numire a expertizei, instanța a încălcat dreptul lui

Mihail Florea la un proces echitabil, deoarece la cererea părții vătămate Ion Oprea a

fost dispusă efectuarea unei astfel de expertize.

Subsidiar a menționat că, urmărirea penală s-a efectuat cu încălcări de

procedură penală, care duc la încetarea procesului penal, ori la 18 ianuarie 2011

procurorul care conducea urmărirea penală a emis ordonanță de neacceptare a

raportului de neîncepere a urmăririi penale și începerea urmăririi penale în baza

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal (f.d.1, vol.I), mai mult, procurorul cunoștea

persoanele care au participat la conflict, acestea fiind indicate în ordonanță.

Inculpatului urma să îi fie înaintată învinuirea în termen de 3 luni, până la

18 aprilie 2011, dar nu la 12 mai 2011.

După 10 iunie 2011, procurorul nu a mai prelungit termenul urmăririi penale

(f.d.143, vol.I), deci toate acțiunile întreprinse după 10 iunie 2011, urmează a fi

recunoscute nule.

fost admis apelul, casată parțial sentința, în partea recunoașterii lui Mihail Florea

vinovat și condamnarea acestuia în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, și stabilirea

pedepsei definitive pentru concurs de infracțiuni, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost încetat procesul penal

în privința lui Mihail Florea, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 152

alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta constituie contravenția prevăzută de art. 78

alin. (2) Cod contravențional și a fost încetat procesul contravențional în legătură cu

intervenirea termenului prescripției răspunderii contravenționale.

Mihail Florea a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 3

ani închisoare, iar conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată

condiționat, cu stabilirea unei perioade de probațiune de 2 ani, în rest sentința a fost

menținută.

4.1. La pronunțarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, prima

instanță corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept, și just a ajuns la

concluzia că fapta penală huliganism, săvârșită prin acțiunile din 13 noiembrie 2010,

reținută în culpa inculpatului Mihail Florea, a avut loc și a fost săvârșită de către

Mihail Florea.

La momentul judecării cauzei și pronunțării sentinței prima instanță corect a

calificat infracțiunile inculpatului Mihail Florea în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, conform indicilor calificativi: huliganismul, adică acțiunile intenționate, care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor,

precum și acțiunile care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită, săvârșită de mai multe persoane.

3

Aceste împrejurări au fost constatate prin totalitatea de probe administrate în

cauza penală de prima instanță și care au fost corect apreciate prin prisma pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Circumstanțele constatate, consolidate de poziția fermă a părților vătămate

Ion Oprea, Nicolae Olteanu și ale martorilor Nicolae Olteanu, Igor Bezman,

manifestată la urmărirea penală, în ședințele de judecată ale primei instanțe și

instanței de apel, oferă o valoare probatorie net superioară argumentelor inculpaților,

și sunt suficiente pentru pronunțarea unei sentințe de condamnare pentru fapta de

huliganism prevăzută de art. 278 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Instanța de apel a specificat că, prima instanță corect a apreciat critic

declarațiile inculpatului privind nevinovăția acestuia, întrucât nu au fost prezentate

probe concludente și pertinente ce ar dovedi nevinovăția lui sau probe ce ar pune la

îndoială declarațiile părților vătămate și ale martorilor care nu au fost în relații ostile

cu inculpatul până la ziua săvârșirii infracțiunii.

Potrivit declarațiilor inculpatului, părților vătămate Ion Oprea și Nicolae

Olteanu, le-au fost cauzate vătămări corporale ca urmare a căderii colective, însă

caracterul, numărul și mecanismul producerii acestora, mai cu seamă vătămările

corporale cauzate părții vătămate Ion Oprea, atestă nu doar o cădere, ci o multitudine

de acțiuni traumatice, care corespund perfect acelor circumstanțe de fapt care au fost

stabilite de prima instanță, și care au fost relatate în declarațiile părților vătămate,

martorilor și rapoartele de expertiză medico-legale.

Instanța de apel a specificat că, argumentul apelantului referitor la faptul că

locul producerii altercației este izolat cu un gard ce exclude încălcarea ordinii

publice, este anihilat de probele administrate, deoarece, chiar dacă locul faptei era

împrejmuit și cu o rază de vizibilitate redusă, acest loc era în permanență accesibil

publicului, clienților barului la care era anexat closetul și prin prisma prevederilor

art. 131 lit. a) Cod penal, fapta a fost săvârșită în loc public.

Totodată, acțiunile inculpatului Mihail Florea, au fost auzite atât de persoanele

care se aflau la terasă, cât și de persoanele aflate în incinta barului, fapt confirmat de

martorii Nicolae Olteanu și Igor Bezman, care atestă în mod cert că ordinea publică a

fost încălcată, iar durata acestor acțiuni pe parcursul a 15-20 minute arată că

inculpații s-au manifestat vehement și cu o deosebită obrăznicie.

Instanța de apel a reținut ca fiind corectă concluzia primei instanțe și a punctat

că apelantul a ratat posibilitatea de a opta în favoarea unei nulități a actului de

învinuire în funcție de încălcarea prevederilor privind prelungirea termenului

urmăririi penale, ori această pretinsă încălcare nu atrage o nulitate necondiționată

stabilită la art. 251 alin. (2), (3) Cod de procedură penală, ci este o nulitate la opțiune

(art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală), care poate opera doar dacă a fost

invocată până la terminarea urmăririi penale.

Invocarea de către Florea Mihail a pretinsei încălcări după terminarea urmăririi

penale, îl decade din acest drept procedural și exclude orice aprecieri ale instanței de

judecată asupra acestui argument.

Instanța de apel a specificat că, în cauza penală, pe capătul de învinuire în baza

art. 287 alin. (2) Cod penal, nu au fost încălcate principiile prevăzute de art. 6 din

CțEDO, iar instanța de judecată la examinarea cauzei penale a respectat dreptul la un

proces echitabil, principiile contradictorialității și egalității armelor.

4

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că sentința privind capătul de

învinuire în săvârșirea infracțiunii de huliganism, este întemeiată și motivată.

4.2. Verificând corectitudinea adoptării de către prima instanță a sentinței în

partea condamnării lui Mihail Florea în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, pe faptul

vătămării intenționate medii a integrității și a sănătății care nu este periculoasă

pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151 Cod penal, dar care a

fost urmată de o dereglare îndelungată a sănătății, instanța de apel a specificat că

organul de urmărire penală și prima instanță incorect au ajuns la concluzia dată,

motivând că, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 14 din 29.01.2015 și

declarațiilor părții vătămate Nicolae Olteanu, a fost stabilit că, cauzarea vătămărilor

corporale medii a sănătății ultimului, nu sunt în legătură de cauză cu acțiunile

imputate inculpatului Mihail Florea, chiar dacă prima instanță a constatat că a avut

loc călcarea intenționată de către inculpat cu piciorul pe mâna părții vătămate, în

coroborare cu alte probe se constată, că pricinuirea vătămării corporale a fost cauzată

prin acțiunile altei persoane, căruia însă, nu i-a fost imputată respectiva faptă.

La fel, instanța de apel a menționat că, conform rechizitoriului, Mihail Florea

este învinuit de faptul, că în timpul conflictului din 13 noiembrie 2010, având scopul

vătămării corporale și cauzării de leziuni corporale medii, intenționat l-a călcat cu

piciorul pe Nicolae Olteanu pe mâna stângă, cauzându-i fractură - luxație în

articulația radio-carpiană pe stângă - leziune de gravitate medie cu dereglarea

sănătății de lungă durată.

Însă, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 14 din 29.01.2015, la

direct se exclude mecanismul de cauzare părții vătămate Nicolae Olteanu, a

vătămării corporale fractura închisă a metafizei distale a osului radial cu deplasare și

luxație în articulația radio-carpiană, prin călcarea cu piciorul, și indică asupra unui alt

mecanism de cauzare a acestei vătămări corporale: în urma căderii pe mâna întinsă,

care contactează suprafața solului cu fața palmară a mâinii propriu-zisă, cu sau fără

de comunicare a unei accelerații suplimentare a corpului de către altă persoană.

La fel și partea vătămată Mihail Olteanu în declarațiile sale depuse în ședința

de judecată a primei instanțe a menționat, că atunci când el a vrut să-i despartă pe

Mihail Florea și Ion Oprea, a fost apucat de la spate de umeri și lovit de către

Sorin Curjos, din care motiv dânsul a căzut.

Chiar dacă apărătorul inculpatului Mihail Florea în ședința instanței de apel a

pledat că acțiunile inculpatului ar constitui fapta prevăzută de art. 157 Cod penal,

instanța de apel nu a reținut în acțiunile inculpatului Mihail Florea o asemenea faptă

penală, și acest argument al apărării nu constituie temei pentru a-l recunoaște pe

Mihail Florea vinovat pentru o faptă pe care nu a săvârșit-o.

Aprecierea eronată a probelor cu referire la acuzarea inculpatului

Mihail Florea în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, a condus la adoptarea unei soluții

greșite asupra chestiunilor stabilite la art. 385 alin. (1) pct. 1), 2) Cod de procedură

penală, deoarece fapta inculpatului Mihail Florea nu întrunește elementele

infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, iar elementele faptei expuse în

rechizitoriu nu admit reîncadrarea acesteia conform altei componențe de infracțiune

din partea specială a Codului penal.

Instanța de apel a reținut că, acțiunea prejudiciabilă săvârșită de Mihail Florea,

manifestată prin călcarea intenționată cu piciorul pe mâna stângă a părții vătămate

Nicolae Olteanu, a fost confirmată prin cumulul de probe descrise, din care motiv,

5

instanța de apel a constatat că acțiunea acestuia conține elementele contravenției

prevăzute la art. 78 alin. (2) Cod contravențional, conform indicilor calificativi:

„aplicarea de lovituri, alte acțiuni violente care au provocat dureri fizice”, însă a

dispus încetarea procesului contravențional din motivul expirării termenului de

prescripție.

4.3. Referitor la acțiunile civile înaintate de părțile vătămate, instanța de apel a

menționat că, prima instanță întemeiat a dispus încasarea despăgubirilor materiale și

morale în beneficiul părților vătămate Ion Oprea și Nicolae Olteanu.

temeiul pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs

ordinar hotărârile pronunțate, solicitând casarea acestora, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care procesul penal în privința lui Mihail Florea în

baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, să fie încetat, din motiv că acțiunile

inculpatului nu constituie infracțiune, dar contravenția prevăzută de art. 354 Cod

contravențional, cu încetarea procesului contravențional în legătură cu intervenirea

termenului prescripției răspunderii contravenționale.

În motivare a invocat aceleași motive ca și în cererea de apel, subsidiar

menționând că, atât prima instanță, cât și instanța de apel deși au acceptat că au fost

admise încălcări în cadrul urmăririi penale, au considerat că aceste încălcări nu atrag

nulitatea actului din motiv că nu au fost invocate în cursul efectuării acțiunilor

procesuale.

Consideră, că afirmațiile instanțelor contravin prevederilor art. 4 al

Protocolului nr. 7 din CțEDO, art. art. 63, 230, 251 Cod de procedură penală.

Remarcă, că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, s-au

stabilit 3 criterii de apreciere a acuzării, și anume: a) calificarea ei ca infracțiune în

legea penală; b) natura infracțiunii; c) natura și gradul de gravitate ale sancțiunii, care

urmează a fi aplicată autorului ei, fiind precizat, că aceste criterii sunt alternative și

nu cumulative, prin urmare statutul de acuzat, bănuit, persoana îl obține în cazul, în

care agentul statului, se expune în careva formă despre presupunerea săvârșirii unor

infracțiuni contrare legii de către o persoană concretă (cauza Deweer contra Belgiei,

Serves contra Franței, Kadubec contra Slovaciei, etc.).

În cauza Allenet de Ribemont contra Franței, hotărârea din 10.02.1995, Curtea

Europeană a menționat, în cazul dat unele persoane din conducerea poliției franceze,

l-au numit pe Allene de Ribemont fără careva rezerve, că e unul din instigatori, deci

complice la omor. Curtea a considerat evidentă prezenta acuzație despre vinovăție,

care pe de o parte făcea societatea să creadă în ea, iar pe de altă parte aprecia probele

până la examinarea acestora de o instanță competentă, urmând a fi constatată

violarea prevederilor art. 6 § 2 din CțEDO.

Curtea a arătat, că noțiunile de acuzație în materie penală, acuzat de comiterea

unei infracțiuni folosite în cele 3 paragrafe ale art. 6 din CțEDO, au în vedere situații

identice, subsumate aceleiași noțiuni: persoană care este acuzată de săvârșirea unei

fapte penale, ea trebuie privită în sensul CțEDO, cu o arie mai vastă de cuprindere

decât noțiunea de acuzație propriu-zisă.

Potrivit jurisprudenței Curții, noțiunea de acuzație în materie penală,

reprezintă notificare oficială, ce emană de la o autoritate competentă a faptului că

unei persoane i se impută săvârșirea unei fapte penale, ceea ce înseamnă producerea

unor consecințe importante privitoare la persoana astfel bănuită (cauza Serves contra

6

Franței, Tejedor Garcia contra Spaniei).

Prin urmare, aplicând la direct jurisprudența Curții - art. 6 din CțEDO, se

constată, că Mihail Florea a obținut statutul de bănuit la 18.01.2011, când procurorul

care conducea urmărirea penală a admis ordonanța (f.d.1, vol.I) de neacceptare a

raportului de neîncepere a urmăririi penale și începerea urmăririi penale în baza

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Totodată, a menționat că, instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului

invocat în apel referitor la expirarea de drept a termenului de 3 luni, prevăzut de

art. 63 Cod de procedură penală.

pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că în cauza

penală, nu au fost constatate careva erori de drept care ar afecta hotărârea și ar

impune soluția instanței de recurs în anularea acesteia, ori soluția instanței de apel

este întemeiată și motivată.

materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont și de argumentele expuse în

referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele

considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Din conținutul recursului declarat de apărare se constată că, recurentul critică

decizia sub aspectul pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care

stipulează că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara

eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci când instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită, fiind de părerea că instanța de apel urma să înceteze

procesul penal intentat în privința lui Mihail Florea în baza art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, din motiv că acțiunile acestuia nu constituie infracțiune dar contravenția

prevăzută de art. 354 Cod contravențional.

Însă, Colegiul reține că, nu a fost constatată prezența în speță a erorii de drept,

care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei

contestate.

Astfel, se relevă că, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul înaintat, a verificat minuțios legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de prima

instanță, astfel ajungând la concluzia corectă enunțată supra la pct. 4.1. din prezenta

decizie.

La fel, în sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz,

la admiterea apelului declarat de apărare și casată parțial sentința, precum și motivele

adoptării soluției.

În acest context, instanța de recurs, menționează că, din conținutul deciziei

rezultă, că instanța de apel corect a reținut, pe capătul de învinuire înaintat lui Mihail

7

Florea în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, că fapta incriminată ultimului

constituie infracțiunea prevăzută la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, dar nu

contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional.

Articolul 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, prevede huliganismul, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de

opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care

curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc

printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșit de două sau mai multe persoane.

Ordine publică înseamnă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță

liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității

patrimoniului, precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice.

Încălcare grosolană a ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă de respect se

consideră săvârșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și

morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de

către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare

cu cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității persoanei, încălcare îndelungată și

insistentă a ordinii publice, zădărnicire a activităților de masă, suspendare temporară

a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, transportului

obștesc etc.

Acțiunile de huliganism sunt orientate, de regulă, spre public, spre reacția

publicului, implicând jignirea demnității publice și încălcarea grosolană a ordinii

publice. Acțiunile de huliganism, în spațiu și timp, se pot înfăptui și în locuri

nepopulate sau noaptea, dar cu încălcarea ordinii publice.

Totodată, Colegiul penal ține să menționeze că, latura subiectivă a infracțiunii

de huliganism se caracterizează prin intenție, iar motivele acestei infracțiuni sunt

motive huliganice.

În acest context, instanța de apel corect a menținut sentința primei instanțe pe

acest capăt de învinuire, în acțiunile inculpatului fiind întrunite elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, vinovăția

acestuia fiind confirmată prin declarațiile părților vătămate Ion Oprea și Nicolae

Olteanu, martorilor Nicolae Olteanu și Igor Bezman și probele materiale.

Nu pot fi reținute afirmațiile apărătorului precum că locul unde a fost săvârșită

infracțiunea nu este un „loc public”, dat fiind faptul că acțiunile de huliganism, în

spațiu și timp, se pot înfăptui și în locuri nepopulate sau noaptea, în locuri care nu au

caracter public, dar cu încălcarea ordinii publice, adică sunt săvârșite în prezența

unor persoane sau rezultatul actelor huliganice devine inevitabil cunoscut altor

persoane, or, de către instanțele de fond a fost stabilit că infracțiunea a fost săvârșită

pe teritoriul barului ,,Oltexaqua” amplasat în s. Crihana Veche, r-nul Cahul, în

apropierea closetului, unde are acces orice persoană, deși locul este îngrădit cu gard,

fapta fiind auzită și văzută de mai multe persoane.

Referitor la argumentul invocat de avocatul Ignat Dumitran, privind

neexpunerea de către instanța de apel asupra argumentului invocat în apel privind

expirarea de drept a termenului de 3 luni, prevăzut de art. 63 Cod de procedură

penală, instanța de recurs ține să menționeze că, în textul deciziei instanței de apel

este specificat corect că, ,,invocarea de către Mihail Florea a pretinsei încălcări

după terminarea urmăririi penale, îl decade din acest drept procedural și exclude

8

orice aprecieri ale instanței de judecată asupra acestui argument”, soluție pe care

instanța de recurs ordinar o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune.

Totodată, Colegiul penal consideră că în prezenta cauză penală, nu au fost

încălcate principiile prevăzute de art. 6 din CțEDO, iar instanțele de fond la

examinarea prezentei cauze penale au respectat dreptul la un proces echitabil și

principiile contradictorialității și egalității armelor.

În atare circumstanțe, raportând situația reținută în speță la prevederile art. 432

alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a

hotărârii adoptate în cauza penală în privința lui Mihail Florea și, prin urmare, se

impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de avocatul Ignat

Dumitran în numele inculpatului Mihail Florea, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ignat Dumitran în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul

din 18 iunie 2015, în cauza penală în privința lui Florea Mihail Grigore, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 februarie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

9