1ra-102/16 — art. 287 alin. 2 lit. b CP, 78 alin. 2 CC

Prin sentința Judecătoriei Cahul din 15 mai 2013, Mihail Florea a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare; - art. 152 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 4 ani închisoare, iar potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat, cu stabilirea unei perioade de probațiune de 3 ani. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Ion Oprea, fiind dispusă încasarea de la Mihail Florea în beneficiul lui Ion Oprea suma de 149 lei, cu titlu de prejudiciu material și suma de 2000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. Acțiunea civilă înaintată de Nicolae Olteanu a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea de la Mihail Florea în beneficiul lui Nicolae Olteanu suma de 5000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. Prin aceeași sentință au fost condamnați Sorin Curjos și Gheorghe Cubreacov, însă în privința acestora hotărârile judecătorești nu se contestă.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Mihail Florea la 13 noiembrie 2010, aproximativ la ora 19.00, acționând de comun acord cu Gheorghe Cubreacov și Sorin Curjos, aflându-se pe teritoriul barului „Oltexaqua” din s. Crihana Veche, r-nul Cahul, încălcând grosolan ordinea publică, fără motive și fiind în stare de ebrietate alcoolică, au aplicat violența fizică față de Ion Oprea, manifestată prin aplicarea multiplă a loviturilor cu mâinile și picioarele peste tot 1 corpul, cauzându-i vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată (mai mult de 6 zile și nu mai mult de 21 zile). Acest conflict a durat nu mai mult de 20 minute, timp în care acțiunile lor au încercat să fie curmate de Nicolae Olteanu, însă fără careva rezultate. Totodată, pe parcursul conflictului Mihail Florea s-a exprimat cu cuvinte necenzurate. Tot Mihail Florea, la 13 noiembrie 2010, aproximativ la ora 19.00, aflându-se pe teritoriul barului ,,Oltexaqua” situat în s. Crihana Veche, r-nul Cahul, în rezultatul unui conflict apărut între el și Nicolae Olteanu, având scopul vătămării integrității corporale și cauzării de leziuni corporale, intenționat l-a călcat pe ultimul cu piciorul peste mâna stângă, cauzându-i vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată.

Avocatul Ignat Dumitran în numele inculpatului Mihail Florea, a contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie încetat procesul penal. În motivarea apelului a invocat că, Mihail Florea fiind audiat în ședința de judecată, vina în săvârșirea infracțiunilor nu a recunoscut-o. Totodată, a menționat că, l-a vizitat pe Nicolae Olteanu la spital, cerându-și scuze, deoarece a aflat că are mâna ruptă în urma acelui conflict. A susținut că, în acțiunile lui Mihail Florea nu se regăsește componența de infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 151 Cod penal. Locul unde s-a petrecut conflictul între Mihail Florea și Ion Oprea, nu poate fi considerat loc public, deoarece closetul nu se află pe teritoriul barului, este un loc aparte, îngrădit cu gard și poartă, iar alte persoane nu puteau vedea ce se petrece. Nu a fost încălcată ordinea publică, deoarece pe teritoriul unde se află closetul, erau doar inculpatul și părțile vătămate, alte persoane străine nu erau și activitatea barului „Oltexaqua” nu s-a întrerupt. Mai invocase că, lipsește atât obiectul juridic special al infracțiunii de huliganism - „ordinea publică”, cât și latura subiectivă - „intenția directă”, când persoana conștientizează că încalcă grosolan ordinea publică și dorește acest fapt. A menționat că, din declarațiile lui Mihail Florea rezultă, că ultimul purta o discuție calmă cu Nicolae Olteanu, iar spre closet mergeau apucați de gât. Cearta între Mihail Florea și Ion Oprea s-a iscat când ultimul s-a apropiat de ei, care ulterior s-a transformat în îmbrâncituri și înjurături reciproce. Apoi, s-au apucat de haine, s-au împins, au căzut, în conflict s-a implicat și Nicolae Olteanu, toți trei au căzut, după care Nicolae Olteanu a mers într-o parte și a stat acolo. Mihail Florea nu avea la acel moment intenția de a săvârși infracțiunea de huliganism. Nu au fost administrate careva probe directe care ar confirma că anume Mihail Florea a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal. Prima instanță a pus la baza învinuirii lui Mihail Florea în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, declarațiile părții vătămate Nicolae Olteanu, care sunt contradictorii, mai mult, la depunerea cererii inițiale către organele competente (f.d.4, vol.I), acesta nu a indicat cine i-a fracturat mâna și raportul de expertiză medico-legală nr. 27d din 02.02.2011, pe care apărarea o consideră ca fiind unul neclar, deoarece, în raport este indicat că Nicolae Olteanu are fractură - luxație în articulația radio-carpiană pe stânga, produsă în urma acțiunilor traumatice cu un 2 obiect contondent dur, nu contravin timpului și circumstanțelor relatate de victimă și se califică ca leziuni corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată. La momentul examinării de către medicul legist, Nicolae Olteanu a relatat că „la 13.11.2010, în s. Crihana Veche, în bar, persoane necunoscute m-au îmbrâncit, am căzut jos, m-au călcat pe mână”. Călcarea cu piciorul nu poate fi egalată cu un obiect contondent dur. La examinarea cauzei a fost înaintat demers, privind numirea unei expertize medico-legale în comisie, pentru a fi verificată versiunea inculpatului, însă a fost respins demersul din motiv că deja există o expertiză. Prin respingerea cererii de numire a expertizei, instanța a încălcat dreptul lui Mihail Florea la un proces echitabil, deoarece la cererea părții vătămate Ion Oprea a fost dispusă efectuarea unei astfel de expertize. Subsidiar a menționat că, urmărirea penală s-a efectuat cu încălcări de procedură penală, care duc la încetarea procesului penal, ori la 18 ianuarie 2011 procurorul care conducea urmărirea penală a emis ordonanță de neacceptare a raportului de neîncepere a urmăririi penale și începerea urmăririi penale în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal (f.d.1, vol.I), mai mult, procurorul cunoștea persoanele care au participat la conflict, acestea fiind indicate în ordonanță. Inculpatului urma să îi fie înaintată învinuirea în termen de 3 luni, până la 18 aprilie 2011, dar nu la 12 mai 2011. După 10 iunie 2011, procurorul nu a mai prelungit termenul urmăririi penale (f.d.143, vol.I), deci toate acțiunile întreprinse după 10 iunie 2011, urmează a fi recunoscute nule.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 18 iunie 2015 a fost admis apelul, casată parțial sentința, în partea recunoașterii lui Mihail Florea vinovat și condamnarea acestuia în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, și stabilirea pedepsei definitive pentru concurs de infracțiuni, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost încetat procesul penal în privința lui Mihail Florea, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta constituie contravenția prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod contravențional și a fost încetat procesul contravențional în legătură cu intervenirea termenului prescripției răspunderii contravenționale. Mihail Florea a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare, iar conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat, cu stabilirea unei perioade de probațiune de 2 ani, în rest sentința a fost menținută. 4.1. La pronunțarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept, și just a ajuns la concluzia că fapta penală huliganism, săvârșită prin acțiunile din 13 noiembrie 2010, reținută în culpa inculpatului Mihail Florea, a avut loc și a fost săvârșită de către Mihail Florea. La momentul judecării cauzei și pronunțării sentinței prima instanță corect a calificat infracțiunile inculpatului Mihail Florea în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, conform indicilor calificativi: huliganismul, adică acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de mai multe persoane. 3 Aceste împrejurări au fost constatate prin totalitatea de probe administrate în cauza penală de prima instanță și care au fost corect apreciate prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală. Circumstanțele constatate, consolidate de poziția fermă a părților vătămate Ion Oprea, Nicolae Olteanu și ale martorilor Nicolae Olteanu, Igor Bezman, manifestată la urmărirea penală, în ședințele de judecată ale primei instanțe și instanței de apel, oferă o valoare probatorie net superioară argumentelor inculpaților, și sunt suficiente pentru pronunțarea unei sentințe de condamnare pentru fapta de huliganism prevăzută de art. 278 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel a specificat că, prima instanță corect a apreciat critic declarațiile inculpatului privind nevinovăția acestuia, întrucât nu au fost prezentate probe concludente și pertinente ce ar dovedi nevinovăția lui sau probe ce ar pune la îndoială declarațiile părților vătămate și ale martorilor care nu au fost în relații ostile cu inculpatul până la ziua săvârșirii infracțiunii. Potrivit declarațiilor inculpatului, părților vătămate Ion Oprea și Nicolae Olteanu, le-au fost cauzate vătămări corporale ca urmare a căderii colective, însă caracterul, numărul și mecanismul producerii acestora, mai cu seamă vătămările corporale cauzate părții vătămate Ion Oprea, atestă nu doar o cădere, ci o multitudine de acțiuni traumatice, care corespund perfect acelor circumstanțe de fapt care au fost stabilite de prima instanță, și care au fost relatate în declarațiile părților vătămate, martorilor și rapoartele de expertiză medico-legale. Instanța de apel a specificat că, argumentul apelantului referitor la faptul că locul producerii altercației este izolat cu un gard ce exclude încălcarea ordinii publice, este anihilat de probele administrate, deoarece, chiar dacă locul faptei era împrejmuit și cu o rază de vizibilitate redusă, acest loc era în permanență accesibil publicului, clienților barului la care era anexat closetul și prin prisma prevederilor art. 131 lit. a) Cod penal, fapta a fost săvârșită în loc public. Totodată, acțiunile inculpatului Mihail Florea, au fost auzite atât de persoanele care se aflau la terasă, cât și de persoanele aflate în incinta barului, fapt confirmat de martorii Nicolae Olteanu și Igor Bezman, care atestă în mod cert că ordinea publică a fost încălcată, iar durata acestor acțiuni pe parcursul a 15-20 minute arată că inculpații s-au manifestat vehement și cu o deosebită obrăznicie. Instanța de apel a reținut ca fiind corectă concluzia primei instanțe și a punctat că apelantul a ratat posibilitatea de a opta în favoarea unei nulități a actului de învinuire în funcție de încălcarea prevederilor privind prelungirea termenului urmăririi penale, ori această pretinsă încălcare nu atrage o nulitate necondiționată stabilită la art. 251 alin. (2), (3) Cod de procedură penală, ci este o nulitate la opțiune (art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală), care poate opera doar dacă a fost invocată până la terminarea urmăririi penale. Invocarea de către Florea Mihail a pretinsei încălcări după terminarea urmăririi penale, îl decade din acest drept procedural și exclude orice aprecieri ale instanței de judecată asupra acestui argument. Instanța de apel a specificat că, în cauza penală, pe capătul de învinuire în baza art. 287 alin. (2) Cod penal, nu au fost încălcate principiile prevăzute de art. 6 din CțEDO, iar instanța de judecată la examinarea cauzei penale a respectat dreptul la un proces echitabil, principiile contradictorialității și egalității armelor. 4 Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că sentința privind capătul de învinuire în săvârșirea infracțiunii de huliganism, este întemeiată și motivată. 4.2. Verificând corectitudinea adoptării de către prima instanță a sentinței în partea condamnării lui Mihail Florea în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, pe faptul vătămării intenționate medii a integrității și a sănătății care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151 Cod penal, dar care a fost urmată de o dereglare îndelungată a sănătății, instanța de apel a specificat că organul de urmărire penală și prima instanță incorect au ajuns la concluzia dată, motivând că, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 14 din 29.01.2015 și declarațiilor părții vătămate Nicolae Olteanu, a fost stabilit că, cauzarea vătămărilor corporale medii a sănătății ultimului, nu sunt în legătură de cauză cu acțiunile imputate inculpatului Mihail Florea, chiar dacă prima instanță a constatat că a avut loc călcarea intenționată de către inculpat cu piciorul pe mâna părții vătămate, în coroborare cu alte probe se constată, că pricinuirea vătămării corporale a fost cauzată prin acțiunile altei persoane, căruia însă, nu i-a fost imputată respectiva faptă. La fel, instanța de apel a menționat că, conform rechizitoriului, Mihail Florea este învinuit de faptul, că în timpul conflictului din 13 noiembrie 2010, având scopul vătămării corporale și cauzării de leziuni corporale medii, intenționat l-a călcat cu piciorul pe Nicolae Olteanu pe mâna stângă, cauzându-i fractură - luxație în articulația radio-carpiană pe stângă - leziune de gravitate medie cu dereglarea sănătății de lungă durată. Însă, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 14 din 29.01.2015, la direct se exclude mecanismul de cauzare părții vătămate Nicolae Olteanu, a vătămării corporale fractura închisă a metafizei distale a osului radial cu deplasare și luxație în articulația radio-carpiană, prin călcarea cu piciorul, și indică asupra unui alt mecanism de cauzare a acestei vătămări corporale: în urma căderii pe mâna întinsă, care contactează suprafața solului cu fața palmară a mâinii propriu-zisă, cu sau fără de comunicare a unei accelerații suplimentare a corpului de către altă persoană. La fel și partea vătămată Mihail Olteanu în declarațiile sale depuse în ședința de judecată a primei instanțe a menționat, că atunci când el a vrut să-i despartă pe Mihail Florea și Ion Oprea, a fost apucat de la spate de umeri și lovit de către Sorin Curjos, din care motiv dânsul a căzut. Chiar dacă apărătorul inculpatului Mihail Florea în ședința instanței de apel a pledat că acțiunile inculpatului ar constitui fapta prevăzută de art. 157 Cod penal, instanța de apel nu a reținut în acțiunile inculpatului Mihail Florea o asemenea faptă penală, și acest argument al apărării nu constituie temei pentru a-l recunoaște pe Mihail Florea vinovat pentru o faptă pe care nu a săvârșit-o. Aprecierea eronată a probelor cu referire la acuzarea inculpatului Mihail Florea în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, a condus la adoptarea unei soluții greșite asupra chestiunilor stabilite la art. 385 alin. (1) pct. 1), 2) Cod de procedură penală, deoarece fapta inculpatului Mihail Florea nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, iar elementele faptei expuse în rechizitoriu nu admit reîncadrarea acesteia conform altei componențe de infracțiune din partea specială a Codului penal. Instanța de apel a reținut că, acțiunea prejudiciabilă săvârșită de Mihail Florea, manifestată prin călcarea intenționată cu piciorul pe mâna stângă a părții vătămate Nicolae Olteanu, a fost confirmată prin cumulul de probe descrise, din care motiv, 5 instanța de apel a constatat că acțiunea acestuia conține elementele contravenției prevăzute la art. 78 alin. (2) Cod contravențional, conform indicilor calificativi: „aplicarea de lovituri, alte acțiuni violente care au provocat dureri fizice”, însă a dispus încetarea procesului contravențional din motivul expirării termenului de prescripție. 4.3. Referitor la acțiunile civile înaintate de părțile vătămate, instanța de apel a menționat că, prima instanță întemeiat a dispus încasarea despăgubirilor materiale și morale în beneficiul părților vătămate Ion Oprea și Nicolae Olteanu.

Avocatul Ignat Dumitran în numele inculpatului Mihail Florea, în temeiul pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar hotărârile pronunțate, solicitând casarea acestora, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care procesul penal în privința lui Mihail Florea în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, să fie încetat, din motiv că acțiunile inculpatului nu constituie infracțiune, dar contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional în legătură cu intervenirea termenului prescripției răspunderii contravenționale. În motivare a invocat aceleași motive ca și în cererea de apel, subsidiar menționând că, atât prima instanță, cât și instanța de apel deși au acceptat că au fost admise încălcări în cadrul urmăririi penale, au considerat că aceste încălcări nu atrag nulitatea actului din motiv că nu au fost invocate în cursul efectuării acțiunilor procesuale. Consideră, că afirmațiile instanțelor contravin prevederilor art. 4 al Protocolului nr. 7 din CțEDO, art. art. 63, 230, 251 Cod de procedură penală. Remarcă, că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, s-au stabilit 3 criterii de apreciere a acuzării, și anume: a) calificarea ei ca infracțiune în legea penală; b) natura infracțiunii; c) natura și gradul de gravitate ale sancțiunii, care urmează a fi aplicată autorului ei, fiind precizat, că aceste criterii sunt alternative și nu cumulative, prin urmare statutul de acuzat, bănuit, persoana îl obține în cazul, în care agentul statului, se expune în careva formă despre presupunerea săvârșirii unor infracțiuni contrare legii de către o persoană concretă (cauza Deweer contra Belgiei, Serves contra Franței, Kadubec contra Slovaciei, etc.). În cauza Allenet de Ribemont contra Franței, hotărârea din 10.02.1995, Curtea Europeană a menționat, în cazul dat unele persoane din conducerea poliției franceze, l-au numit pe Allene de Ribemont fără careva rezerve, că e unul din instigatori, deci complice la omor. Curtea a considerat evidentă prezenta acuzație despre vinovăție, care pe de o parte făcea societatea să creadă în ea, iar pe de altă parte aprecia probele până la examinarea acestora de o instanță competentă, urmând a fi constatată violarea prevederilor art. 6 § 2 din CțEDO. Curtea a arătat, că noțiunile de acuzație în materie penală, acuzat de comiterea unei infracțiuni folosite în cele 3 paragrafe ale art. 6 din CțEDO, au în vedere situații identice, subsumate aceleiași noțiuni: persoană care este acuzată de săvârșirea unei fapte penale, ea trebuie privită în sensul CțEDO, cu o arie mai vastă de cuprindere decât noțiunea de acuzație propriu-zisă. Potrivit jurisprudenței Curții, noțiunea de acuzație în materie penală, reprezintă notificare oficială, ce emană de la o autoritate competentă a faptului că unei persoane i se impută săvârșirea unei fapte penale, ceea ce înseamnă producerea unor consecințe importante privitoare la persoana astfel bănuită (cauza Serves contra 6 Franței, Tejedor Garcia contra Spaniei). Prin urmare, aplicând la direct jurisprudența Curții - art. 6 din CțEDO, se constată, că Mihail Florea a obținut statutul de bănuit la 18.01.2011, când procurorul care conducea urmărirea penală a admis ordonanța (f.d.1, vol.I) de neacceptare a raportului de neîncepere a urmăririi penale și începerea urmăririi penale în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Totodată, a menționat că, instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului invocat în apel referitor la expirarea de drept a termenului de 3 luni, prevăzut de art. 63 Cod de procedură penală.

Asupra recursului declarat a prezentat referință procurorul, care s-a expus pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că în cauza penală, nu au fost constatate careva erori de drept care ar afecta hotărârea și ar impune soluția instanței de recurs în anularea acesteia, ori soluția instanței de apel este întemeiată și motivată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont și de argumentele expuse în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursului declarat de apărare se constată că, recurentul critică decizia sub aspectul pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, fiind de părerea că instanța de apel urma să înceteze procesul penal intentat în privința lui Mihail Florea în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că acțiunile acestuia nu constituie infracțiune dar contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional. Însă, Colegiul reține că, nu a fost constatată prezența în speță a erorii de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Astfel, se relevă că, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul înaintat, a verificat minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de prima instanță, astfel ajungând la concluzia corectă enunțată supra la pct. 4.1. din prezenta decizie. La fel, în sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la admiterea apelului declarat de apărare și casată parțial sentința, precum și motivele adoptării soluției. În acest context, instanța de recurs, menționează că, din conținutul deciziei rezultă, că instanța de apel corect a reținut, pe capătul de învinuire înaintat lui Mihail 7 Florea în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, că fapta incriminată ultimului constituie infracțiunea prevăzută la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, dar nu contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional. Articolul 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, prevede huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșit de două sau mai multe persoane. Ordine publică înseamnă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice. Încălcare grosolană a ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă de respect se consideră săvârșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității persoanei, încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice, zădărnicire a activităților de masă, suspendare temporară a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, transportului obștesc etc. Acțiunile de huliganism sunt orientate, de regulă, spre public, spre reacția publicului, implicând jignirea demnității publice și încălcarea grosolană a ordinii publice. Acțiunile de huliganism, în spațiu și timp, se pot înfăptui și în locuri nepopulate sau noaptea, dar cu încălcarea ordinii publice. Totodată, Colegiul penal ține să menționeze că, latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează prin intenție, iar motivele acestei infracțiuni sunt motive huliganice. În acest context, instanța de apel corect a menținut sentința primei instanțe pe acest capăt de învinuire, în acțiunile inculpatului fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, vinovăția acestuia fiind confirmată prin declarațiile părților vătămate Ion Oprea și Nicolae Olteanu, martorilor Nicolae Olteanu și Igor Bezman și probele materiale. Nu pot fi reținute afirmațiile apărătorului precum că locul unde a fost săvârșită infracțiunea nu este un „loc public”, dat fiind faptul că acțiunile de huliganism, în spațiu și timp, se pot înfăptui și în locuri nepopulate sau noaptea, în locuri care nu au caracter public, dar cu încălcarea ordinii publice, adică sunt săvârșite în prezența unor persoane sau rezultatul actelor huliganice devine inevitabil cunoscut altor persoane, or, de către instanțele de fond a fost stabilit că infracțiunea a fost săvârșită pe teritoriul barului ,,Oltexaqua” amplasat în s. Crihana Veche, r-nul Cahul, în apropierea closetului, unde are acces orice persoană, deși locul este îngrădit cu gard, fapta fiind auzită și văzută de mai multe persoane. Referitor la argumentul invocat de avocatul Ignat Dumitran, privind neexpunerea de către instanța de apel asupra argumentului invocat în apel privind expirarea de drept a termenului de 3 luni, prevăzut de art. 63 Cod de procedură penală, instanța de recurs ține să menționeze că, în textul deciziei instanței de apel este specificat corect că, ,,invocarea de către Mihail Florea a pretinsei încălcări după terminarea urmăririi penale, îl decade din acest drept procedural și exclude 8 orice aprecieri ale instanței de judecată asupra acestui argument”, soluție pe care instanța de recurs ordinar o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune. Totodată, Colegiul penal consideră că în prezenta cauză penală, nu au fost încălcate principiile prevăzute de art. 6 din CțEDO, iar instanțele de fond la examinarea prezentei cauze penale au respectat dreptul la un proces echitabil și principiile contradictorialității și egalității armelor. În atare circumstanțe, raportând situația reținută în speță la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a hotărârii adoptate în cauza penală în privința lui Mihail Florea și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de avocatul Ignat Dumitran în numele inculpatului Mihail Florea, ca fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ignat Dumitran în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 18 iunie 2015, în cauza penală în privința lui Florea Mihail Grigore, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 februarie 2016. Președinte Petru Ursache Judecătorii Petru Moraru Ghenadie Nicolaev 9