1re-13/2016 — Art. 313 CPP

Prin ordonanța din 16.09.2014, procurorul în Procuratura Anticorupție, Octavian Iachimovschi, în baza materialelor adunate în baza plîngerii lui Bostan Segiu, a dispus de a refuza în pornirea urmăririi penale pe faptul comiterii de către judecătorul Curții de Apel Chișinău, Anatol Pahopol, a infracțiunii prevăzute de art. 307 Cod penal, din motivul lipsei elementelor infracțiunii. Ordonanța dată a fost contestată procurorului ierarhic superior.

Prin ordonanța din 03.11.2014 a procurorului anticorupție, Harungen Eduard, s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a plîngerii cet. Bostan Sergiu împotriva ordonanței de refuz în începerea urmăririi penale din 16.09.2014.

Ordonanțele procurorilor au fost contestate de către Bostan S., în temeiul art. 313 Cod de procedură penală, la judecătorul de instrucție.

Conform încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 26.01.2015, a fost dispus respingerea plîngerii înaintată de Bostan S., ca fiind neîntemeiată. În cadrul aceleiași cauze la 09.12.2014 Bostan S., a înaintat cerere de recuzare a judecătorului Pavliuc Ghenadie.

Prin încheierea din 18.12.2014, propunerea petiționarului, Bostan Sergiu, de recuzare a judecătorului Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Pavliuc Ghenadie, a fost respinsă ca nefondată.

La 09.02.2015, Bostan S. a înaintat recurs împotriva încheierilor Judecătorie Buiucani, mun. Chișinău din 18.12.2014 și 26.01.2015. 1 Prin recursul formulat de Bostan S., s-a solicitat admiterea lui, casarea încheierilor Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18.12.2014 și 26.01.2011, a ordonanțelor procurorilor din 16.09.2014 și 03.11.2014, cu transmiterea materialului pentru o examinare suplimentară procurorului anticorupție.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 mai 2015, a fost respins ca nefondat recursul lui Bostan S., împotriva încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 26.01.2015 și încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18.12.2014, cu menținerea încheierilor. Instanța de recurs a reținut faptul, că în cazul dat la 16.09.2014, s-a emis o ordonanță privind refuzul în pornirea urmăririi penale, care a fost menținută prin ordonanța emisă de procurorul ierarhic superior și încheierea judecătorului de instrucție din 26.01.2015. Procurorul Iachimovschi O., prin probele legal administrate, a concluzionat corect refuzul în pornirea urmăririi penale. Corect s-a ajuns la concluzia, că decizia Curții de Apel Chișinău din 23.10.2012, a completului de judecată Crețu Gh., Pahopol A. și Doga A., este irevocabilă, nu se supune nici unei căi de atac și că Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată Cobăneanu A., Răducanu T. și Moldovan S., prin decizia din 05.06.2013, nu a stabilit careva temeiuri pentru a casa încheierea Curții de Apel Chișinău din 23.04.2013, referitor la revizuirea deciziei, nefiind pusă aceasta la îndoială, circumstanțe ce indică și lipsa consecințelor prejudiciabile. Acest cumul de circumstanțe indică că lipsesc elementele infracțiunii prevăzute la art. 307 Cod penal, așa cum pentru calificare este necesar ca prin hotărîrea respectivă să se încalce esențial drepturile părților participante la proces și încălcarea respectivă să fie stabilită de către instanța ierarhic superioară, precum și să se producă în mod obligatoriu urmarea prejudiciabilă. Această situație a fost reținută ulterior de procurorul ierarhic superior Harungen E. și judecătorul de instrucție. O eventuală intervenție în ordonanța privind refuzul în pornirea urmăririi penale din 16.09.2014, în ordonanța de respingere a plîngerii din 03.11.2014 și în încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 26.01.2015, cu reluarea controlului, poate avea loc doar în condițiile legii, și anume: în cazurile în care ordonanța de neîncepere a urmăririi penale a fost adoptată legal, reluarea cercetărilor poate avea loc numai dacă apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente a afectat hotărîrea respective. 2 Instanța de recurs, luînd ca bază materialele cauzei a constatat, că Bostan S., n-a prezentat instanței de fond probe pertinente, concludente, utile, veridice și care în ansamblul lor să coroboreze și să cuprindă temeiurile redeschiderii unei asemenea cercetări. Instanța nu a putut reține frazele de ordin general, citate din lege și convenții, fără o argumentare, probare și raportare la circumstanțele specifice ale cazului. S-a indicat la general pretinsa încălcare a drepturilor omului, dar nu s-a specificat ce drepturi și libertăți concrete i se pretind a fi încălcate. Totodată, instanța a reiterat, că prin acest recurs Bostan S., a mai atacat și încheierea din 18.12.2014. Din această încheiere rezultă, că instanța de fond i-a acordat lui Bostan S. dreptul de recurs concomitent cu fondul cauzei. Aici s-a comis o eroare de drept, instanța a considerat că aceasta necesită a fi reparată. Astfel, instanța de recurs a decis că recursul lui Bostan S. referitor la ilegalitatea încheierii din 18.12.2014, este inadmisibil și de aceia l-a respins și a menținut încheierea fără modificări.

La 05 noiembrie 2015, Bostan S., declară recurs în anulare, potrivit căruia solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13.05.2015, atragerea la răspundere penală a judecătorilor care se fac vinovați de încălcările procesuale pe cauza respectivă și repunerea acestuia în dreptul legal violat de către Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău cît și recuperarea finală a daunei cauzate prin bruscarea premeditată și în cunoștință de cauză a dreptului recurentului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești. În esență, în textul recursului în anulare recurentul menționează că încheierile adoptate pe marginea plîngerilor sale sunt vădit ilegale, infracțiuni contra justiției și sunt pasibile de anulare.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (l) Cod de procedură penală, hotărîrile judecătorești irevocabile pot fi atacate la Curtea Supremă de Justiție cu recurs în anulare, după epuizarea căilor ordinare de atac. Art. 453 alin. (l), 455 alin. (2) pct. 3), 5) Cod de procedură penală indică, că hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. 3 Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească. Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu în mod expres că, pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărîrile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Circumstanțele enunțate atestă, că celelalte categorii de hotărîri judecătorești irevocabile, inclusiv cele adoptate în temeiul prevederilor art. 313 Cod de procedură penală, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare. Rezultă, că recursul în anulare declarat în speță în aspectul vizat, adică fiind declarat împotriva unei hotărîri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal. Conform art. 456 alin. (l), 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat, situație ce persistă în cauza dată.

În conformitate cu art. 456, 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de către Bostan Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de apel Bălți din 13 mai 2015, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Publicată integral la 02 martie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Ion Guzun Liliana Catan 4