1ra-16/2016 — art.287 al.2 lit.b, art.328 al.1 CP

1ra-16/2016 — art.287 al.2 lit.b, art.328 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-16/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

26 ianuarie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Gordilă Nicolae,

Judecători – Guzun Ion, Covalenco Elena, Catan Liliana și Diaconu Iurie,

judecînd în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de

către inculpații Șadrin Andrei și Ilii Mihail, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Cantemir din 30 septembrie 2013 și decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Cahul din 19 mai 2015, în cauza penală privindu-i pe

Ilii Mihail Vladimir, născut la 22 august 1985, originar

și domiciliat în or. Cantemir, str. Ion Creangă 3, ap. 8;

și

Șadrin Andrei Vladimir, născut la 24 mai 1991, originar

și domiciliat în or. Cantemir, str. M. Eminescu 1A, ap. 43.

Termenul de examinare a cauzei:

16.12.2014 – 19.05.2015;

06.08.2015 – 26.01.2016.

A C O N S T A T AT:

recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la amendă în mărime de 200 unități

convenționale;

- art. 328 alin. (l) Cod penal, la amendă în mărime de 200 unități convenționale,

cu privarea dreptului de a ocupa funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Interne a R.

Moldova pe un termen de 2 ani.

În conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,

prin cumularea parțială a pedepselor, inculpatului Ilii Mihail i-a fost stabilită definitiv

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții în cadrul Ministerului Afacerilor Interne a R. Moldova pe un

termen de 2 ani.

Șadrin Andrei a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și i-a fost aplicată amenda în mărime de 200 unități

convenționale, echivalent cu 4000 lei.

Prin aceeași sentință au fost condamnați Adam Dragoș Dumitru și Zaremba

Denis Andrei, hotărîrea în privința cărora cu recurs ordinar în prezent nu se contestă.

1

Totodată, a fost încetat procesul penal în privința lui Cornițel Teodor Gheorghe,

învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, din

motiv că fapta acestuia constituie o contravenție administrativă prevăzută de art. 354

Cod contravențional, iar procesul contravențional a fost încetat, deoarece a intervenit

termenul de prescripție, ceea ce înlătură răspunderea contravențională.

2010, aproximativ la ora 21:30, Ilii Mihail, împreună cu Șadrin Andrei, Zaremba

Denis, Adam Dragoș și alte persoane necunoscute, aflîndu-se în or. Cantemir pe str.

Gagarin 4, în preajma salonului de computere „Antares”, prin acțiuni care încalcă

grosolan ordinea publică, fără careva motive întemeiate, acționînd coordonat, s-au

implicat într-o altercație din stradă, le-a aplicat lovituri cu pumnii în regiunea capului

lui Boțea Andrei și Leasnicov Evghenii, de la care ambii au căzut, după care au fost

maltratați Crestincov Ivan, Marcov Gheorghii, Pașa Petru și Șișianu Stepan, prin

aplicarea de multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului,

ca persoane prezente ca însoțitorii acestora, care s-au implicat pentru aplanarea

situației. În rezultatul aplicării acțiunilor violente părții vătămate Crestincov Ivan i-au

fost cauzate leziuni corporale sub formă de excoriație pe cotul stîng, care se califică

ca vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, iar prin aplicarea de

multiple lovituri cu pumnii și picioarele aplicate asupra părții vătămate Marcov

Gheorghi i-au fost cauzate leziuni corporale, care se califică ca vătămări corporale

ușoare, și părții vătămate minore Șișianu Stepan i-au fost cauzate dureri fizice.

Acțiunile lui Ilii Mihail și Șadrin Andrei au fost încadrate în baza prevederilor

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor,

care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvîrșit de mai

multe persoane.

Tot Ilii Mihail, la data de 31.12.2010 în jurul orei 22:30, fiind persoană cu funcție

de răspundere, în calitate de inspector al secției poliției criminale a CPR Cantemir,

conform ordinului de numire în funcție nr.362 EF din 28 august 2009 al MAI, în urma

acțiunilor huliganice din centrul or. Cantemir, în care a fost implicat, după ce a însoțit

de la fața locului grupul de tineri împreună cu colaboratorii de poliție din CPR

Cantemir, unde prin încălcarea garanțiilor stipulate de prevederile art. 3 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din 04 noiembrie

1950, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr.1298- XIII din 24.07.1997, art. 24 din

Constituția Republicii Moldova, art. 10 alin. (3) Cod de procedură penală, art. 4,14, și

15 din Legea ir 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție, unde sunt

prevăzute condițiile și limitele aplicării forței fizice și conform cărora nimeni nu poate

fi supus torturii sau altor tratamente inumane sau degradante, în mod premeditat, l-a

luat de pe hol din grupa de persoane considerate adverse, pe Crestincov Ivan plasîndu-

1 pe un coridor separat de la etajul I din fața biroului nr.109 și în mod intenționat l-a

maltratat pe Crestincov Ivan, conform raportului de expertiză medico-legală nr.73/d

din 18.04.2011, i-au fost cauzate vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului

sănătății, cauzînd astfel daune în proporții considerabile intereselor publice și

drepturilor intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, care se manifestă prin

subminarea autorității și prestigiului organelor puterii publice și prin încălcarea art. 24

alin. (l) și (2) din Constituția RM, conform cărora statul garantează fiecărui om dreptul

2

la viață și la integritate fizică și psihică, precum și nimeni nu poate fi supus la torturi,

nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.

Acțiunile lui Ilii Mihail au fost încadrate în baza art. 328 alin. (2) lit. a), c) Cod

penal - săvîrșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care

depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă

aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor

și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, însoțite de aplicarea violenței și

tortură.

apelului, casarea parțială a sentinței, referitor la recalificarea acțiunilor inculpatului

Ilii Mihail conform art. 328 alin. (1) Cod penal, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit, conform căreia inculpatul Ilii Mihail să fie

recunoscut vinovat de săvîrșirea prin concurs a infracțiunilor prevăzute de art. 287

alin. (2) lit. b) și art.1661 alin. (l) Cod penal și să-i fie aplicată pe art. 1661 alin. (l) -

amendă în mărime de 800 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții în organele MAI pe un termen de 3 ani, pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal -

amendă în mărime de 300 unități convenționale. În conformitate cu art. 84 Cod penal,

să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 850 unități

convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen

de 3 ani.

3.1. La 14 octombrie 2013 a declarat apel inculpatul Șadrin Andrei, solicitînd

casarea sentinței judecătoriei Cantemir din 30.09.2013, cu pronunțarea unei noi decizii

prin care să fie achitat.

În argumentarea apelului său inculpatul Șadrin Andrei a indicat că, nu au fost

acumulate probe ce ar confirma vinovăția sa în comiterea acestei infracțiuni.

A invocat că instanța nu a menționat în sentință care a fost scopul implicării în

conflict, dacă consideră că părțile vătămate au fost bătute de toți inculpații.

Instanța s-a bazat doar pe declarațiile părților vătămate, care de fapt nu au

menționat că el ar fi aplicat forța asupra lor. Instanța nu a menționat concret care

martori oculari au arătat că el a lovit pe cineva concret.

3.2. La 14 octombrie 2013 a declarat apel avocatul Galupa Marina în numele

inculpatului Ilii Mihail prin intermediul căruia a solicitat admiterea apelului cu casarea

sentinței Judecătoriei Cantemir din 30.09.2013 privind condamnarea lui Ilii Mihail în

baza art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 328 alin. (1) Cod penal, cu pronunțarea unei sentințe

de achitare a acestuia.

În motivarea apelului a indicat că nu s-a demonstrat prin nici o probă în cadrul

ședinței de judecată încălcarea ordinii publice de Ilii Mihail.

3.3. La 15 octombrie 2013 inculpatul D. Zaremba în apelul declarat a solicitat

casarea parțială a sentinței, în partea ce ține de recunoașterea acestuia vinovat în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu rejudecarea

cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărîri de achitarea a lui D. Zaremba,

deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și fapta nu a fost săvîrșită de el.

3.4. La 15 octombrie 2013 inculpatul D. Adam în apelul declarat a solicitat

casarea sentinței prin care dînsul a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) și condamnat la amendă în mărime de 200 unități

3

convenționale, cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, invocînd nu este vinovat

de cele incriminate.

3.5. La 15 octombrie 2013 au declarat apel părțile vătămate I. Crestincov, Gh.

Marcov și P. Pașa prin intermediul avocatului D. Bevza, unde au solicitat casarea

sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie înăsprită pedeapsa în privința

inculpaților, dat fiind că instanța de fond prin stabilirea în privința inculpaților a

sancțiunii sub formă de amendă, nu a ținut seama că aceasta nu-și va atinge scopul

prevăzut de art. 61 Cod penal, și anume cel de corijare a inculpatului.

declarate de procuror, inculpații A. Șadrin, D. Zaremba, D. Adam, avocatul M. Galupa

în numele inculpatului M. Ilii și de părțile vătămate I. Crestincov, P. Pașa și Gh.

Marcov, a fost casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit căreia Ilii Mihail

a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a)

Cod penal și condamnat la 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele Ministerului

Afacerilor Interne ale Republicii Moldova pe un termen de 1 an.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei sub formă de închisoare a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 an.

Totodată, Ilii Mihail și Șadrin Andrei au fost achitați de învinuirea imputată în

baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motivul că fapta inculpaților nu întrunește

elementele infracțiunii.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, vinovăția lui

Ilii Mihail în săvîrșirea faptelor incriminate în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal,

este dovedită prin ansamblul de probe cercetate și administrate în cauză, cum sunt:

- declarațiile părților vătămate Crestincov I., Șișianu S., Marcov Gh. și Pașa P.,

care au menționat că l-au văzut pe Ilii Mihail cum își ștergea mîinile de sînge și aproape

după dînsul s-a întors și Crestincov I. la care au văzut că avea buza ruptă și-i curgea

sînge. Au mai indicat că după ce au ieșit din comisariat afară Crestincov I. le-a povestit

că Ilii M. l-a bătut în comisariat în prezența a 2-3 polițiști;

- declarațiile lui Marcov D., care, de asemenea, a menționat că nu a văzut ca

cineva să se bată în comisariat, indică însă că a văzut că lui Crestincov I. îi curgea sînge

din buza care era ruptă;

- declarațiile martorului Sergheev Al. potrivit cărora în comisariat Ilii M. l-a

chemat pe Crestincov I. și s-au dus pe coridor la dreapta de la primul etaj, după 10-15

min. cînd a venit înapoi lui Crestincov I. îi curgea sînge din buza ruptă și trecînd prin

preajmă a cerut șervețel, la care martorul i-a transmis unul;

- plîngerea părții vătămate Crestincov I.;

- raportul de examinare medico-legală nr. 3 din 03.01.2011, prin care la partea

vătămată Crestincov I. au fost stabilite vătămări corporale ușoare;

- ordonanța de ridicare a obiectului și anexarea la materialele cauzei a fotografiei

lui Pașa P. și Crestincov I. ce prezintă urme de violență;

- ordonanța de ridicare a obiectului și anexarea la materialele cauzei a fotografiei

lui Crestincov I. ce prezintă urme de violență;

- ordonanța privind pornirea urmăririi penale în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod

penal;

4

- raportul de expertiză medico-legală nr. 73 „D” din 19.04.2011 prin care au fost

stabilite vătămări corporale ușoare lui Crestincov I.;

- procesul-verbal de verificare a declarațiilor părții vătămate la locul comiterii

infracțiunii 01.07.2011.

Analizînd ansamblul de probe enumerate mai sus, instanța de apel a reținut că în

baza acestora s-a dovedit cu certitudine vinovăția inculpatului Ilii M. în săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal - adică săvîrșirea de către o

persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege, dacă acesta a cauzat daune în proporții considerabile

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, însoțite de aplicarea

violenței.

Totodată, instanța de apel a mai specificat că prin Legea nr. 252 din 08.11.2012,

în vigoare din 21.12.2012, lit. a) de la alin. (2) al art. 328 Cod penal, a fost abrogată.

Tot prin această Lege a fost introdus art. 1661 Cod penal - tortura, tratamentul

inuman sau degradant. În consecință, fapta de exces de putere sau depășirea atribuțiilor

de serviciu de către un polițist, precum este în speța dată, după modificările operate nu

a fost decriminalizată, în continuare fiind pasibile de pedeapsă penală faptele

prejudiciabile comise de către un colaborator de poliție, în baza art. 1661 Cod penal.

Astfel, art. 328 Cod penal, care incrimina în alin. (2) abuzul de putere, inclusiv

lit. a) prin aplicarea violenței, avea prevederi, care se suprapun cu infracțiunea de

tortură, în special calificările din art. 328 sunt considerate drept constituente ale lex

specialis ale art. 3091 Cod penal (red. 30.06.2005). Această modificare a exclus

posibilitatea recalificării acțiunilor de tortură, tratament inuman sau degradant la exces

de putere, fapt negativ menționat de CtEDO în hotărîrile Valeriu și Nicolae Roșca și

Pădureț contra Moldovei.

Prin urmare, concluzia instanței de fond, precum că acțiunile lui Ilii М., urmează

a fi recalificate în baza art. 328 alin. (l) Cod penal, din motivul că calificativul „însoțite

de aplicarea violenței” prin Legea nr. 252 din 08.11.2012 a fost exclus, instanța de

apel ținînd cont de prevederilor art. 10 alin. (l) Cod penal, a considerat-o neîntemeiată.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că conform art. 8 Cod penal,

caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală

în vigoare la momentul săvîrșirii faptei. Legea penală care înăsprește pedeapsa sau

înrăutățește situația persoanei vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni nu are efect

retroactiv.

Așadar, avînd în vedere că noile modificări în legea penală nu conțin careva

prevederi, care ar înlătura caracterul infracțional al faptei, care ar ușura pedeapsa ori în

alt mod ar ameliora situația persoanei care a comis infracțiunea, aceasta nu are efect

retroactiv în speța dată și acțiunile subiecților infracțiunilor care cad sub incidența legii

în cauză, urmează a fi recalificate, potrivit prevederilor art. 8 Cod penal, în baza legii

penale în vigoare la dată săvîrșirii infracțiunii.

În același context, s-a expus și opinia că sancțiunea prevăzută de art. 328 alin. (2)

lit. a) Cod penal (red. 18.12.2008) prevedea o pedeapsă cu închisoare de la 2 la 6 ani,

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate

pe un termen de pînă p 5 ani, pe cînd sancțiunea art. 1661 alin. (2) lit. c), e) Cod penal

(red. 08.11.2012 ), în care ar urma potrivit argumentelor procurorului reîncadrarea

corectă a faptelor comise de inculpatul Ilii M., prevede o pedeapsă cu închisoare, de la

5

3 la 8 ani sau cu amendă în mărime de la 800 la 300 unități convenționale, în ambele

cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe un termen de la 5 la 10 ani. Astfel, aplicînd prevederile art. 8, 10 Cod

penal, se constată că urmează a fi încadrată juridic corect fapta comisă de către

inculpatul Ilii M. în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal (red. 18.12.2008), fără a

agrava situația acestuia.

Referitor la argumentul invocat atît în instanța de fond cît și în instanța de apel de

către inculpatul Ilii M. privind nevinovăția sa, instanța de apel l-a apreciat critic,

deoarece pe parcursul judecării cauzei nu au fost stabilite motive de a supune

îndoielilor declarațiile martorilor, a părții vătămate, acestea în cumulul lor cu raportul

de expertiză medico-legală, au demonstrat cu certitudine că inculpatul Ilii M. a comis

infracțiunea prevăzută de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, iar faptul că acesta nu-și

recunoaște vinovăția, nu constituie temei pentru pronunțarea unei hotărîri de achitare,

poziția sa fiind una de apărare și eschivare de la răspunderea penală.

La stabilirea pedepsei inculpatului Ilii М., instanța de apel a ținut seama de

criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de persoana celui

vinovat, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia, la caz,

circumstanțe agravante și atenuante nu au fost stabilite, inculpatul nu are antecedente

penale, la locul de trai se caracterizează pozitiv.

Circumstanțele cauzei în ansamblu au permis instanței de apel, ținînd cont de toate

circumstanțele reale și personale ale cauzei, gradul de pericol al infracțiunii săvîrșite,

faptul că este la primul conflict cu legea penală, consideră că i se poate acorda șansa

corectării fără izolarea de societate, stabilindu-i pedeapsa cu închisoare pe un termen

de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele M.A.I. pe un termen de

1 an, iar în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei sub formă de închisoare

urmează a fi suspendată condiționat pe un termen de 1 an.

Cu privire la apelurile declarate de inculpații Șadrin A., Zaremba D. și Adam D.

și de avocatul M. Galupa în numele inculpatului Ilii M., s-a specificat următoarele.

Din conținutul apelurilor declarate de către aceștia rezultă că inculpații critică

sentința instanței de fond privitor la săvîrșirea infracțiunii de huliganism prevăzute de

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, solicitînd astfel pe acest capăt ca să fie achitați

deoarece nu s-a constat existența faptei infracțiunii sau fapta nu a fost săvîrșită de către

ei.

Analizînd materialele dosarului în raport cu criticele invocate în cererile de apel,

s-a conchis că acestea urmează a fi admise, cu casarea sentinței în această parte și

pronunțarea unei noi hotărîri potrivit căreia inculpații urmează a fi achitați de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta

inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii, constatînd că în seara de 31

decembrie 2010, pe str. Gagarin 4 din or. Cantemir, în preajma salonului de computer

„Antares”, a fost inițiată o altercație, de mai multe persoane nestabilite de organul de

urmărire penală. Deci, din declarațiile date de inculpați, raportate la cele ale părților

vătămate și martorilor, nu s-a constatat cu certitudine rolul fiecărui participant în

aplicarea loviturilor și prin care anume acțiuni aceștia au încălcat ordinea publică.

ordinare de către procuror și inculpatul Ilii Mihail.

6

5.1. Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în

recursul declarat a solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel privind

achitarea inculpaților Ilii M., Șadrin A., Corniței T., Adam D. și laremba D. de

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel în privința inculpaților pe acest capăt de

acuzare, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Recurentul consideră că decizia instanței de apel în partea achitării inculpaților

pe capătul de învinuire imputat acestora în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, din

motivul că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii, este ilegală și

pasibilă casării întrucît probele puse la baza condamnării de prima instanță nu au fost

verificate corespunzător de către instanța de apel, ceea ce a dus în consecință la

adoptarea unei soluții pripite de achitare și contrare prevederilor legale și materialelor

cauzei.

De asemenea, s-a menționat că declarațiile părții vătămate Boțea A. nu au fost

apreciate de către instanța de apel, descrierea acestora lipsește în decizia Curții de

Apel Cahul. Astfel, instanța de apel nu s-a expus asupra acestei probe, o admite sau o

respinge și din ce motiv, pe cînd instanța de fond a dat o apreciere declarațiilor

respective.

Totodată, recurentul a mai specificat că instanța de apel în decizia sa nu a descris

conținutul tuturor probelor administrate la caz și nu a expus toate circumstanțele de

fapt relatate de participanții la proces în declarațiile sale date atît la etapa urmăririi

penale, cît și în instanța de fond.

Din probele cercetate s-a dovedit comiterea infracțiunii de huliganism de către

Șadrin A., Zaremba D. și Ilii M.

5.2. Inculpatul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 9) și 12) Cod de procedură penală,

în recursul declarat a solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea

condamnării inculpatului în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, cu pronunțarea

unei hotărîri de achitare sau încetare a procesului penal în privința lui Ilii M., pe acest

capăt de învinuire, din motiv că instanța de apel eronat a interpretat prevederile legale

expuse în art. 8 și 10 din Codul penal și nu a dat o apreciere corectă probelor

administrate în dosar.

În esență, recurentul a specificat că, nici unul din persoanele prezente în

momentul săvîrșirii infracțiunii nu menționează că au văzut aplicarea loviturilor de

către Ilii M. față de Crestincov I. Dimpotrivă în comisariatul de poliție își exercitau

atribuțiile de serviciu ofițerii de gardă, interogați în cadrul ședinței de judecată a

instanței de fond și ofițerul care a soluționat conflictul, însă nici unul din ei nu a indicat

la careva acte ilegale din partea lui Ilii M., sau careva plîngeri din partea lui Crestincov

I. aflat în CPR Cantemir nu au parvenit.

Mai mult, inculpatul a menționat că, a fost condamnat în baza unei infracțiuni

care nu mai este prevăzută de Codul penal, întrucît conform Legii nr. 252 din

08.11.2012 în vigoare din 21.12.12, au fost excluse agravantele prevăzute de lit. a) și

c) din alin. (2) al art. 328 Cod penal.

Subsidiar, recurentul a specificat că o dată ce prin lege au fost abrogate aceste

agravante, înțelege că legiuitorul a înlăturat existența faptei infracționale prevăzute de

acestea, iar procesul penal în privința persoanei urmează a fi încetat, din motiv că fapta

nu este prevăzută de legea penală ca infracțiune.

7

noiembrie 2014, a fos respins, ca inadmisibil, recursul inculpatului M. Ilii, cu

menținerea deciziei instanței de apel în partea condamnării lui Ilii Mihail în baza art.

328 alin. (2) lit. a) Cod penal.

A fost admis recursul ordinar declarat de către procuror, casată parțial decizia

instanței de apel, în partea achitării lui M. Ilii, A. Șadrin, T. Cornițel, D. Adam și D.

Zaremba de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu

dispunerea rejudecării cauzei în această parte, în aceiași instanță, în alt complet de

judecată.

6.1. Cu referire la recursul procurorului instanța de recurs a menționat că, pornind

de la cele enunțate și analizînd minuțios materialele cauzei în raport cu alegațiile

recurentului, se constată că criticele acestuia sunt întemeiate, or reieșind din textul

deciziei atacate, se statuează că nu au fost îndeplinite exigențele legale cu privire la

modalitatea de întocmire a unei hotărîri judecătorești, care trebuie să cuprindă

obligatoriu în partea descriptivă a acesteia expunerea succintă a faptelor de săvîrșirea

cărora inculpații sunt recunoscuți vinovați sau a învinuirii sub care au fost puși, apoi

se expune fondul apelurilor declarate, conținutul solicitărilor părților participante în

ședința judiciară, argumentele suplimentare invocate de aceștia. În continuare, în

decizie se expune concluzia generală a instanței pe marginea apelurilor și temeiurilor

de fapt și de drept, motivele adoptării soluției respective. Instanța de apel este obligată

să se pronunțe asupra tuturor motivelor indicate în apeluri și să analizeze fiecare probă

în parte apreciind-o din punct de vedere al pertinenței, concludenții și utilității.

Nerespectarea acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului.

Însă, așa cum s-a reținut din textul deciziei instanței de apel, pe epizodul privind

săvîrșirea infracțiunii de huliganism, dispunînd achitarea inculpaților, instanța de apel

nu a descris amănunțit conținutul probelor care au stat la baza incriminării acestora la

faza judecării cauzei de către prima instanță, ci doar a făcut o trimitere generală asupra

unor pasaje din declarațiile participanților la proces, fără a analiza și a respinge, ca

inadmisibile, așa cum prevede legea, probele respective și a formula o motivare

corespunzătoare privitor la chestiunea de inadmisibilitate a acestora, cu mențiunea de

ce probele date nu pot fi puse la baza condamnării, inculpații urmează a fi achitați.

Instanța de recurs a menționat că, așa cum a fost invocat de către procuror,

instanța de apel a omis să se expună argumentat asupra declarațiilor date de către

părțile vătămate I. Crestincov, Gh. Marcov, P. Pașa, S. Șișianu și victima E.

Leasnicov.

Colegiul lărgit conchide că instanța de apel, rejudecînd cauza și pronunțînd o

hotărîre de achitare, trebuia să verifice probele care au fost puse de prima instanță la

baza sentinței de condamnare și să le respingă în mod motivat, astfel instanța de recurs

concluzionează că a avut loc o încălcare esențială a legii procesual-penale cu elemente

caracteristice ale erorii grave de fapt, întrucît, din examinarea coroborată a

materialului cauzei, rezultă un viciu juridic la stabilirea temeiurilor de fapt și de drept

care au dus la admiterea apelurilor și achitarea inculpaților pe episodul de huliganism.

6.2. Cu privire la recursul inculpatului M. Ilii, instanța de recurs a menționat că,

instanța de apel corect a concluzionat că, deși, inculpatul nu a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, vinovăția lui și-

a găsit deplină confirmare prin cumulul de probe administrate la caz, care au fost

8

cercetate in conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, iar

nerecunoașterea vinovației de către inculpat nu poate servi temei de achitare a

acestuia.

fost respinse apelurile declarate de către inculpații A. Șadrin, D. Zaremba, D. Adam,

avocatul M. Galupa în numele inculpatului M. Ilii și avocatul D. Bevza în numele

părților vătămate I. Crestincov, P. Pașa și Gh. Marcov.

A fost admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura r-lui Cantemir,

Panea Eduard.

A fost casată parțial sentința Judecătoriei Cantemir din 30 septembrie 2013 în

partea stabilirii pedepsei lui Ilii Mihail și pronunțată o nouă hotărîre, în acest sens,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Ilii Mihail Vladimir a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

aplicîndu-i pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale, ce

constituie 6000 lei.

În baza art. 84 alin. (l) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total

al pedepselor aplicate prin prezenta decizie și prin decizia Curții de Apel Cahul din 27

martie 2014, prin care Ilii Mihail a fost condamnat în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod

penal la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI ale

R. Moldova pe un termen de 1 an.

În temeiul art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe

un termen de probă de 1 an, stabilindu-i pedeapsa definitivă lui Ilii Mihail de 3 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI ale R. Moldova

pe un termen de l an și cu amendă în mărime de 300 unități convenționale, echivalent

cu 6000 lei.

7.1. Rejudecînd cauza, instanța de apel a menționat că, analizînd ansamblul de

probe enumerate în pct. 4.1 al prezentei decizii, vinovăția inculpaților în săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, este pe deplin dovedită, iar

afirmațiile inculpaților privind nevinovăția lor instanța le apreciază critic deoarece pe

parcursul judecării cauzei nu au fost stabilite motive de a supune îndoielilor declarațiile

părților vătămate și ale unor martori, iar acestea în cumulul lor, dovedind cu certitudine

că inculpații au comis anume infracțiunea imputată, iar faptul că aceștia nu-și recunosc

vina, nu constituie temei pentru pronunțarea unei hotărîri de achitare, poziția lor fiind

una de apărare și eschivare de la răspundere penală.

Referitor la argumentele avocatului părților vătămate, D. Bevza, precum că

inculpaților urmează să le fie aplicată o pedeapsă mai aspră, instanța de apel a remarcat

că, în cauza dată nu au fost reținute circumstanțe atenuante, nici agravante, iar inculpații

sînt la primul conflict cu legea penală, ceea ce a impuns necesitatea aplicării corecte de

către prima instanță a pedepsei sub formă de amendă inculpaților Șadrin Andrei, Adam

Dragoș, Zaremba Denis a cîte 200 unități convenționale fiecăruia.

Cît privește pedeapsa stabilită inculpatului Ilii Mihail, intanța de apel a conchis că,

apelul procurorului urmează a fi admis, și casată sentința în partea stabilirii pedepsei lui

Ilii Mihail, din motivul că instanța de judecată a individualizat greșit pedeapsa, și anume

aceasta nu răspunde pe deplin cerințelor art. 75 Cod penal.

Totodată, instanța de apel a menționat că, în privința capătului de acuzare pe art.

328 alin. (2) lit. a) și c) Cod penal, în privința lui Ilii Mihail nu se va expune, deaorece

9

prin decizia Curții de Apel Cahul din 27 martie 2014, menținută prin decizia Colegiului

penal al Curții Supreme de Justiție din 11 noiembrie 2014, Ilii Mihail a fost recunoscut

vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, și i s-a

stabilit pedeapsa de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în

organele MAI ale R. Moldova pe un termen de 1 an.

Iar conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare în privința lui Ilii

Mihail a fost suspendată condiționat, stabilindu-i termen de probă 1 an.

Șadrin Andrei și Ilii Mihail.

Inculpatul Șadrin Andrei, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, în recursul declarat a solicitat casarea hotărîrilor judecătorești, în partea ce ține

de condamnarea acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal.

Inculpatul indică că din probele examinate rezultă că nu a fost implicat în acțiunile

violente și/sau huliganice și nici o parte vătămată nu a indicat că acesta i-ar fi agresat.

Inculpatul Ilii Mihail, în recursul declarat a solicitat casarea totală a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 19 mai 2015, cu pronunțarea unei sentințe

de achitare a acestuia în baza învinuirii aduse pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Totodată, inculpatul menționează că, la data de 19 mai 2015 cînd a fost pronunțată

intregal decizia Curții de Apel Cahul, acesta executase deja pedeapsa penală stabilită

prin decizia Curții de Apel Cahul din 27 martie 2014, prin care a fost condamnat și în

baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal.

către inculpații Șadrin Andrei și Ilii Mihail, invocînd că acestea urmează a fi declarate

inadmisibile, deoarece temeiurile invocate în recurs nu se încadrează în cele prevăzute

de art. 427 Cod de procedură penală.

cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile ordinare declarate pe cauză

urmează a fi respinse, ca inadmisibile, reieșind din următoarele motive.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd

recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea

hotărîrii atacate.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Cu referire la recursul inculpatului Șadrin Andrei.

Conform prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, la care

face referire recurentul, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărîrii sau acesta este expus neclar.

Analizînd temeiul invocat în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal

constată că acesta nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat.

Colegiul constată că instanța de apel, respectînd prevederile art. 414 Cod de

procedură penală, a supus unei verificări minuțioase toate probele administrate, în

10

conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, le-a examinat complet și

obiectiv, sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe cele obținute în procesul

urmăririi penale, cît și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face ca concluzia despre

vinovăția lui A. Șadrin în comiterea infracțiunii imputate, să fie justă și întemeiată,

corect încadrînd acțiunile acestuia în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal -

huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite

de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un

cinism sau obrăznicie deosebită, săvîrșite de mai multe persoane.

Astfel, conform deciziei recurate, instanța de apel a conchis că vinovăția lui A.

Șadrin în săvîrșirea infracțiunii incriminate se dovedește prin probele acumulate legal

în cadrul urmăririi penale, precum și administrate în cadrul cercetării judecătorești, care

fiind apreciate obiectiv din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, au confirmat vinovăția inculpatului. Temeiuri de a pune la îndoială

legalitatea și veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit.

Prin urmare, argumentele recurentului, precum că dînsul nu a comis infracțiunea

incriminată sunt neîntemeiate și contravin materialele cauzei, iar nerecunoașterea

vinovăției nu poate servi temei de achitare a acestuia, de vreme ce în cursul judecării au

fost administrate suficiente probe, care confirmă cu certitudine vinovăția lui.

Astfel, concluzia instanțelor de fond privind vinovăția inculpatului A. Șadrin în

săvîrșirea infracțiunii imputate, în opinia instanței de recurs, este justă și întemeiată,

deoarece cert s-a constatat că acesta în afară de încălcarea grosolană a ordinii publice,

a aplicat și violență asupra părților vătămate.

Colegiul atestă că, instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței

de apel, inclusiv și s-o caseze, doar în cazul în care se constată comiterea unei erori de

drept, ținînd seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrilor judecătorească

devenită definitivă.

Astfel, analizînd materialele cauzei și hotărîrile judecătorești atacate, Colegiul

penal nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea hotărîrilor judecătorești

contestate.

Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept

care au dus la respingerea apelului declarat de către A. Șadrin, precum și motivele

adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Astfel, potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecînd recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii

atacate.

În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea

recursului ordinar declarat de căte inculpatul Șadrin Andrei, și, potrivit legii, se dispune

respingerea recursului ca inadmisibil.

Cu referire la recursul inculpatului Ilii Mihail.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Conform materialelor dosarului, dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău a fost pronunțat la 19 mai 2015, în prezența avocatului Stănilă Elena care

a apărat interesele inculpatului Ilii Mihail, fapt confirmat prin procesul verbal al ședinței

de judecată (f.d. 209, vol. IV), tot atunci s-a anunțat despre ziua pronunțării deciziei

11

motivate – 22 iunie 2015 (f.d. 218, vol. IV). Însă, la data stabilită pentru pronunțarea

integrală a deciziei, nu s-a prezentat nici inculpatul Ilii Mihail, nici avocatul acestuia

Elena Stanilă, prin urmare, decizia fiindu-le expediată prin poștă conform scrisorii de

însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 235, vol. IV).

În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului ordinar împotriva deciziei

instanței de apel, pronunțate la 22 iunie 2015 a expirat la 23 iulie 2015.

Aceste momente certifică faptul că termenul de 30 zile de contestare cu recurs

ordinar a deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală, nu a

fost respectat, deoarece recursul ordinar al inculpatului Ilii Mihail a fost declarat la 05

septembrie 2015, adică peste termenul de 30 de zile.

Termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui

atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după

expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce

reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de

repunere în termen a recursului.

Reieșind din aceste circumstanțe se constată, că termenul de 30 zile de atac cu

recurs ordinar a deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală,

nu a fost respectat de inculpatul Ilii Mihail, deoarece recursul în cauză a fost declarat de

acesta, conform ștampilei poștale pe plicul expediat (f.d. 16, vol. V), prin urmare,

Colegiul penal consideră că, recursul în cauză a fost depus peste termenul prevăzut de

art. 422 Cod de procedură penală.

Referitor la temeiul invocat de recurent în sensul prevederilor art. 427 alin. (1) pct.

4) Cod de procedură penală, care stipulează că „judecata a avut loc fără participarea

procurorului, inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului și traducătorului, cînd

participarea lor era obligatorie potrivit legii”, Colegiul penal consideră declarativ și

arbitrar acest motiv, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 321 Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă

instanță și în instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, cu excepția cazurilor

prevăzute de lege.

Astfel, alin. (2) și alin. (3) ale articolului menționat stipulează că, judecarea

cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul: 1) cînd inculpatul se ascunde

de la prezentarea în instanță; 2) cînd inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să fie adus

în instanță pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de apărătorul lui; 3)

examinării unor cauze privitor la săvîrșirea unor infracțiuni ușoare cînd inculpatul

solicită judecarea cauzei în lipsa sa. În cazul judecării cauzei în lipsa inculpatului,

participarea apărătorului și, după caz, a reprezentantului lui legal este obligatorie.

Din materialele cauzei Colegiul penal reține că, cauza penală în privința lui Ilii

Mihail a fost examinată în instanța de apel doar cu participarea apărătorului ales de

acesta, Stănilă Elena, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată (f. d.

209, vol. IV). Inculpatul și-a motivat neprezentarea sa în cadrul ședințelor de judecată

prin faptul că era plecat peste hotare, deși trebuia să cunoască despre faptul dat de la

avocatul său care i-a reprezentat interesele în ședința de judecată.

Mai mult, inculpatul Ilii Mihail fiind legal citat și el fiind la moment plecat peste

hotare, după cum a invocat, din motive necunoscute instanței, părinții acestuia au

refuzat să primească citația, fapt confirmat prin materialele anexate la dosar (f.d. 162,

vol. IV).

12

Astfel, Colegiul penal conchide că în speța dată nu s-a comis eroarea de drept

prevăzută în art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, invocată de recurent.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră, că recursul ordinar declarat de inculpatul Ilii Mihail urmează a fi respins ca

inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către inculpații Șadrin

Andrei și Ilii Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 19

mai 2015, în cauza penală în privința lui Ilii Mihail Vladimir și Șadrin Andrei

Vladimir, cu menținerea hotărîrii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Publicarea integrală la data de 16 februarie 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Elena Covalenco

Liliana Catan

Iurie Diaconu

13