1ra-1212/2015 — art. 264 alin. 1 CP

DOSARUL NR. 1RA-1212/2015

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

O P I N I E S E P A R A T Ă

formulată de judecătorul Ghenadie NICOLAEV conform art. 340 alin. (3) Cod

de procedură penală pe cauza penală privindu-l pe GURIN Vitalie Dumitru

22 decembrie 2015 mun. Chișinău

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție nr. 1ra-

1212/2015 din 22 decembrie 2015 a fost admis recursul ordinar declarat de procurorul

în procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Devder Djulieta, s-a casat total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2015, în cauza penală

privindu-l pe Gurin Vitalie Dumitru, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac.

Cu soluția adoptată pe marginea acestei cauze penale nu sunt de acord din

considerentele ce urmează.

Consider că instanțele ierarhic inferioare corect au apreciat conținutul probelor

administrate în cauză, acestea fiind analizate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, fapt ce a dus la adoptarea unei soluții corecte de achitare a lui Gurin

Vitalie Dumitru în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, din motiv că există o cauză care

înlătură caracterul penal al faptei, și anume s-a reținut că inculpatul a săvîrșit fapta

infracțională fiind în stare de extremă necesitate.

Astfel, în prezenta cauză penală, reieșind din circumstanțele de fapt constatate de

instanțele ierarhic inferioare și probele cercetate, corect a fost reținută în acțiunile

inculpatului starea de extremă necesitate.

Potrivit dispoziției art. 38 Cod penal, este în stare de extremă necesitate persoana

care săvîrșește fapta pentru a salva viața, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altei

persoane ori un interes public de la un pericol iminent care nu poate fi înlăturat altfel.

Adică, cauzele de înlăturare a caracterului penal al faptei ar putea fi definite ca

fiind acele împrejurări și situații a căror existență în timpul săvîrșirii faptei face,

potrivit legii, ca realizarea vreuneia din trăsăturile esențiale ale infracțiunii să devină

imposibilă. Aceste cauze produc efecte din momentul în care s-au ivit, dar pentru ca

efectele lor să opereze este necesar ca existența stărilor, situațiilor sau împrejurărilor

respective să fie constatate de organele judiciare. Existența unei cauze care înlătură

caracterul periculos al faptei împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale.

1

Deci, atunci cînd într-o cauză este incidentă starea de extremă necesitate în

acțiunile inculpatului lipsește vinovăția, deoarece făptuitorul săvîrșește fapta

prevăzută de legea penală acționînd sub imperiul pericolului, fără ca elementul

rațional al laturii subiective să se poată manifesta liber.

În cauza deferită judecății, corect s-a conchis că inculpatul dorind să evite

accidentarea pietonului Iașin N., care neregulamentar traversa strada, a virat pe

contrasens, încălcînd astfel regulile circulației rutiere, dar fiind prioritar pentru el

salvarea vieții părții vătămate, ceea ce exclude în opinia mea caracterul penal al faptei

comise.

Respectiv, în atare circumstanțe nu se poate de conchis că inculpatul se face

vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, după cum i

se incriminează prin actul de sesizare a instanței.

Față de considerentele ce preced, îmi exprim dezacordul cu colegii din completul

de judecată pe marginea judecării cauzei date în ordine de recurs.

În temeiul art. 339 alin. (7) Cod de procedură penală, expun și semnez prezenta

opinie separată în cauza dată, care o anexez la dosar.

Judecător Ghenadie NICOLAEV

2