1ra-1542-2015 — art.145 alin.2 lit.a, i, j CP

1ra-1542-2015 — art.145 alin.2 lit.a, i, j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr.1ra-1542/15

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 decembrie 2015 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco,

Iurie Diaconu

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Edineț din 27 martie 2015 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 07 octombrie 2015, declarat de avocatul Dlujanschi Elic în

numele inculpatei

Coșcodan Ecaterina Stepan, născută la 23 martie

1958, originară din s.Condrătești, r-nul Ungheni,

domiciliată în s.Drujba, r-nul Ungheni.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă:

condamnată în baza art.145 alin.(2) lit.a), i), j) Cod penal la 15 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis.

Acțiunea civilă înaintată de partea civilă Matiescu Emilia a fost admisă în principiu,

urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea procedurii

civile.

Prin aceiași sentință a fost condamnată Cupcea Ecaterina în privința căreia

hotărîrile judecătorești nu se constestă, iar prin ordonanța procurorului în Procuratura

Briceni din 05.08.2013 în privința lui Bejenari Grigorii, în temeiul art.285 alin.(1), 275

alin.(5) Cod de procedură penală, a fost încetată urmărirea penală, pe motivul decesului

acestuia.

împreună cu Cupcea Ecaterina și Bejenari Grigorii, pe la ora 21.00, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, avînd intenția de a se răzbuna pe Perțu Grigorii pentru faptul că acesta

le-a refuzat să le acorde de lucru, s-au deplasat în gospodăria ultimului din s.Caracușenii

Vechi, r-nul Briceni, cu scopul de a-l omorî, înarmîndu-se cu o rangă de metal și

chemîndu-l la gardul de la drum, toți trei i-au aplicat cu o deosebită cruzime multiple

lovituri în regiunea capului cu ranga de metal, pe care o aveau cu sine, în rezultatul cărui

fapt acesta a căzut la pămînt fără a se mișca. Întru a ascunde corpul lui Perțu Grigorii, toți

trei l-au apucat de mîini și de picioare, și l-au dus în ocol, unde l-au lăsat pe podea cu fața

în jos. Realizînd că Perțu Grigorii este în viață, din nou i-au aplicat cu ranga de metal

lovituri cu o deosebită cruzime, în regiunea capului cauzîndu-i, conform raportului de

1

expertiză medico-legală nr.64 din 06.04.2013, traumatism cranio-cerebral deschis,

manifestat prin plăgi multiple contuze la cap, fractură deshisă multifragmentată a oaselor

bolții și bazei craniului, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, echimoze la față,

escoriații la mîna stîngă și genunchiul stîng, ce se califică ca vătămări corporale grave

periculoase pentru viață, în rezultatul cărora a survenit decesul victimei.

numele inculpatei E.Coșcodan și inculpată, care au solicitat:

- avocatul Gh.Radeanu și inculpata, casarea acesteia cu pronunțarea unei sentințe de

achitare, pe motiv că fapta ei nu întrunește elementele infracțiunii incriminate; instanța

neîntemeiat a tras concluzia de vinovăție a inculpatei punînd la bază declarațiile date în

calitate de bănuită, deoarece au fost date în urma maltratării ei de către colaboratorii de

poliție, ignorîndu-le pe cele date în calitate de învinuită și în cadrul cercetării

judecătorești, iar alte probe ce ar fi demonstrat vinovăția acesteia nu au fost adminsitrate;

- avocatul E.Dlujanschi, casarea acesteia și pronunțarea unei hotărîri de achitare,

invocînd că sentința de condamnare este bazată doar pe presupuneri, nu s-a ținut cont de

starea de fapt constatată în procesul dezbaterilor judiciare; instanța incorect a pus la baza

soluției de condamnare declarațiile inculpatei date în calitate de bănuită, pe cînd ultima nu

le recunoaște, deoarece au fost date sub inluența fizică și psihică a colaboratorilor de

poliție; instanța a lăsat fără apreciere faptul că în noaptea cînd a fost comis omorul,

inculpata se afla acasă cu concubinul său Ig.Gușan; instanța nu a reținut că probele

materiale, și anume ordonanța de recunoaștere a lui E.Coșcodan în calitate de bănuită,

procesele-verbale de reținere, de audiere în calitate de bănuită, de verificare a declarațiilor

la fața locului, de examinare a obiectului ridicat de la locul comiterii infracțiunii, de

cercetare la fața locului, înregistrarea video a declarațiilor lui E.Coșcodan din 10.04.2013,

nu pot fi admise ca probe și urmau a fi excluse din dosar, pe motiv că au fost acumulate cu

încălcarea normelor de procedură penală și dreptului la apărare a lui E.Coșcodan, deoarece

avocatul T.Tverdohleb nu a avut împuternicirile corespunzătoare de a-i apăra interesele ei,

ori careva împuterniciri de la OT Bălți pentru acordarea asistenței juridice garantate de

stat, astfel acesta nu a avut statut de apărător și nu a putut apăra interesele tuturor

inculpaților participanți la infracțiune, deoarece declarațiile lor la acel moment erau

contradictorii; cercetarea la fața locului a fost efectuată în lipsa persoanelor care

domiciliau pe adresa dată, ori a autorizației judecătorului de instrucție; instanța a lăsat fără

apreciere declarațiile expertului, care a indicat că loviturile au fost aplicate victimei cu un

ciocan, care nu a fost prezentat de organul de urmărire penală în calitate de corp delict, iar

prin raportul de expertiză nu a fost stabilit momentul decesului victimei.

fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de avocați în numele inculpatei

E.Coșcodan și inculpată.

Instanța de apel, analizînd în ansamblu probele cauzei penale, prin prisma art.101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și

coroborării lor, a ajuns la concluzia că acestea dovedesc vinovăția lui E.Coșcodan în

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) lit.a), i), j) Cod penal, care se confirmă

prin probele administrate la dosar și cercetate în ședințele de judecată a primei instanțe,

enumerate în partea descritpivă, care sînt pertinente, concludente și coroborează între ele

și demonstrează pe deplin vinovăția inculpatei în sensul învinuirii aduse, în deplină

măsură.

De asemenea, instanța de apel a considerat nefondate solicitările părții apărării cu

privire la achitarea inculpatei pentru fapta comisă, deoarece apelanții nu au adus careva

2

motive și probe ce ar infirma învinuirea înaintată, dar au relatat faptele conform viziunii

inculpatei sub formă de apărare, care vin în contradicție cu împrejurările stabilite de

organul de urmărire penală, de prima instanță în cadrul cercetării judecătorești, cît și de

instanța de apel și cu probele ce confirmă vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii

imputate.

Afirmația apelanților, precum că declarațiile date de inculpată nu puteau fi luate în

considerație, deoarece au fost date sub influență fizică și psihică, instanța a respins-o,

deoarece audierea acesteia în calitate de bănuită a fost efectuată cu respectarea dreptului la

apărare, declarațiile inculpatei s-au confirmat prin declarațiile date de ea la locul

infracțiunii, iar în privința constrîngerii, de către procurori a fost efectuat un control, în

urma căruia s-a stabilit netemeinicia acestor afirmații și lipsa vătămărilor corporale la

E.Coșcodan, fiind emisă la 26.05.2014 ordonanța privind scoaterea persoanei de sub

urmărire penală și clasarea procesului penal.

Respinse de instanța de apel au fost și argumentele invocate în apelul avocatului

E.Dlujanschi declarat în numele inculpatei, precum că probele au fost dobîndite cu

încălcarea normelor procesuale, deoarece la urmărirea penală inculpatei nu i-a fost

încălcat dreptul la apărare, aceasta a fost asigurată la urmărire penală cu apărătorul

V.Tverdohleb, care a prezentat mandatul nr.0367354 din 09.04.2013, ceia ce confirmă

împuternicirile sale și statutul său de apărător, iar ordonanța din 11.04.2013 a fost emisă

după ce au fost efectuate acțiunile de urmărire penală cu participarea avocatului

V.Tverdohleb, pe motiv că declarațiile bănuiților sînt contradictorii.

Cercetarea la fața locului a fost efectuată legal, în baza acordului proprietarului

O.Crețu, așa că acordul altor persoane, inclusiv care locuiau în acea casă, ori autorizația

judecătorului de instrucție, nu era necesară.

Instanța de apel a constatat că legal au fost perfectate ordonanța de recunoaștere a

lui E.Coșcodan în calitate de bănuită, procesele-verbale de reținere, de audiere în calitate

de bănuită, de verificare a declarațiilor bănuitei, fototabelul și înregistrarea video, de

examinare a obiectului, de cercetare la fața locului, deoarece aceste probe au fost

administrate în corespundere cu prevederile art.93-101 Cod de procedură penală și nu pot

fi considerate nule, iar asupra legalității probelor, prima instanță s-a expus motivat de ce

acestea au fost considerate legal administrate.

Mai mult, în sensul celor reținute, instanța a constatat că inculpatei nu i-a fost

încălcat dreptul la un proces echitabil, acesteia la diferite etape ale urmăririi penale și

judecării cauzei i-a fost acordată asistență juridică și i-au fost oferite toate posibilitățile să

prezinte probe în susținerea apărării sale, precum și să-și exprime părerea referitor la

circumstanțele cazului și legalitatea probelor administrate de organul de urmărire penală și

procuror, astfel că invocarea de către avocat a nulității probelor, nu are nici un suport

legal.

Nefondat a considerat instanța și argumentul părții apărării cu referire la declarațiile

expertului S.Vremea, cărora le-a dat o apreciere selectivă, dar nu complexă, dat fiind că pe

lîngă faptul că acesta a afirmat că loviturile aplicate au fost produse victimei cu un ciocan,

totodată dînsul nu a exclus și proveniența vătămărilor de la loviturile cu ranga și țeava

metalică, astfel că prin probele administrate cu certitudine s-a stabilit momentul cauzării

vătămărilor corporale, în urma cărora a survenit decesul victimei.

Argumentele apelanților referitor la faptul că pe dosar lipsesc probe care

demonstrează vina inculpatei în săvîrșirea infracțiunii incriminate, instanța le-a considerat

lipsite de temei legal, apreciindu-le ca o tactică de apărare aleasă de inculpată cu scopul de

a se eschiva de la răspunderea penală, de rînd ce vinovăția acesteia s-a dovedit prin

3

probele verificate în cadrul cercetărilor judecătorești, declarațiile inculpatei fiind

combătute prin declarațiile succesorului părții vătămate, a martorilor și probele scrise.

La fel, instanța a conchis că, prima instanță, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, a ținut cont de prevederile art.16, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii

săvîrșite, care se atribuie la categoria celor deosebit de grave, de motivul acesteia, de

persoana inculpatei, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatei, precum și de

condițiile de viață ale familiei acesteia, corect ajungînd la concluzia că reeducarea și

corijarea inculpatei este posibilă numai în condițiile izolării ei de societate, aplicîndu-i

pedeapsa în limitele prevăzute de sancțiunea normei penale în baza căreia a fost

condamnată, care este echitabilă și corespunde faptei comise.

în numele inculpatei E.Coșcodan care, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6)

Cod de procedură penală, solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

hotărîri de achitare, invocînd repetat aceliași motive descrise la pct.3 al prezentei decizii,

cu privire la nulitatea probelor și nevinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii imputate.

materialele dosarului și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă în

referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil, Colegiul penal

decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

Potrivit textului recursului, ca temei de casare a hotărîrilor judecătorești recurentul a

invocat art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea

instanței de apel conține o eroare de drept atunci cînd instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau aceasta nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Analizînd aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal

constată că nici unul din ele nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat,

lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărîrilor judecătorești.

Totodată, după cum rezultă din conținutul recursului, de fapt, avocatul nu este de

acord cu aprecierea probelor făcute de instanțele de fond considerînd că acestea incorect și-

au bazat concluziile pe declarațiile inculpatei E.Coșcodan date în cadrul urmăririi penale,

pe cînd urma a le luat în considerație pe cele date în cadrul cercetării judecătorești și

înscrisurile din actele cauzei care, în opinia recurentului, confirmă nevinovăția inculpatei.

La acest capitol Colegiul penal reține că, conform art.101 alin.(1) Cod de procedură

penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere

al coroborării lor. În continuare, alin.(2) al acestei norme stipulează că instanța apreciază

probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate

aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.

Esențiale, consideră Colegiul și stipulările alin.(3) al art.101 Cod de procedură

penală, potrivit cărora nici o probă (indiferent cine o prezintă: partea acuzării ori partea

apărării), nu are o valoare dinainte stabilită pentru instanța de judecată.

Astfel, Colegiul penal constată că, instanțele de fond au cercetat toate probele

prezentate de părți și le-au dat o apreciere obiectivă din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității probelor adunate în cauză și care în ansamblul lor au

confirmat vinovăția inculpatei E.Coșcodan în săvîrșirea infracțiunii imputate. Conținutul

probelor și valoarea lor probatorie este analizată în textele sentinței și deciziei instanței de

apel, iar temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit.

4

Ambele instanțe de judecată au motivat concluzia de vinovăție a lui E.Coșcodan și

corect au calificat acțiunile acesteia în baza art.145 alin.(2) lit.a), i), j) Cod penal, ca omor

intenționat a unei persoane, săvîrșit cu premeditare, de mai multe persoane, cu o deosebită

cruzime, descriind în amănunte circumstanțele și împrejurările comiterii faptei, făcînd

trimitere la declarațiile succesorului părții vătămate E.Matiescu, a martorilor Iu.Cușnir,

I.Gușan, Gh.Dumbrăveanu, V.Bejenari, A.Afanasi, considerîndu-le veridice, pe motiv că

ele se confirmă și prin alte probe materiale existente în cauză, descrise amănunțit în

hotărîrea primei instanțe, cît și în decizia instanței de apel (f.d.69-82, 148-151, v.4).

Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale

infracțiunii, inclusiv vinovăția lui E.Coșcodan, după cum rezultă din decizia instanței de

apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluzia prin

cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și

ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod

obiectiv.

Lecturînd textul deciziei instanței de apel, se observă că aceasta și-a motivat soluția

adoptată, oferind răspunsuri la motivele apelului declarat de avocatul E.Dlujanschi, inclusiv

și la argumentele, precum că avocatul V.Teverdohleb nu a avut împuterniciri de a-i apăra

interesele lui E.Coșcodan și că ordonanța de recunoaștere a acesteia în calitate de bănuită,

procesele-verbale de cercetare la fața locului, de reținere, de audiere în calitate de bănuită,

de verificare a declarațiilor bănuitei, de examinare a obiectului, urmau a fi excluse ca

probe, fiind obținute cu încălcarea normelor de procedură penală, soluție expusă de instanță

detaliat și argumentat în decizie și la pct.4. al prezentei decizii.

Prin urmare, instanța de apel, la judecarea cauzei în ordine de apel, a respectat

prevederile legale relevante, prescrise de art.413-415 Cod de procedură penală, astfel că

decizia cuprinde fondul apelurilor și temeiurile de fapt și de drept care au dus la

respingerea apelurilor declarate de partea apărării, precum și motivele adoptării soluției,

ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală.

Colegiul remarcă că recursul repetă textul apelurilor declarate de partea apărării și

argumentele expuse de recurent au fost anterior invocate în apel, iar instanța de apel pe

deplin le-a examinat, și, apreciind toate probele în ansamblu, s-a expus argumentat și

detaliat asupra lor.

Astfel, instanța de recurs constată că, temeiurile invocate de recurent cu referire la

lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile lui E.Coșcodan și a motivelor pe

care se întemeiază soluția, se combat prin materialele cauzei și nu se semnalizează în

esență presupusele erori de drept, astfel încît, hotărîrea atacată cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, fiind descrise detaliat și motivat în decizia instanței de apel,

acceptate și de către instanța de recurs, care în totalitatea lor resping argumentele apărării

că inculpata nu ar fi săvîrșit infracțiunea imputată.

Pedeapsa este stabilită inculpatei cu respectarea prevederilor art.61, 75-76 Cod

penal, în limita sancțiunii normei penale în baza căreia a fost declarată vinovată, ținîndu-

se seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gradul pericolului social

al infracțiunii comise, de persoana acesteia și de toate circumstanțele cauzei, care

agravează ori atenuează răspunderea.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs va

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit

neîntemeiat.

5

Reținînd prevederile sus-menționate, Colegiul penal conchide că nu există temei

legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de avocatul E.Dlujanschi în numele

inculpatei și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Dlujanschi Elic în numele

inculpatei Coșcodan Ecaterina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 07 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui Coșcodan Ecaterina, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată integral la 15 ianuarie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

6