1ra-1267/15 — art.368 alin.1,369 alin.1,371 alin.1 CP

1ra-1267/15 — art.368 alin.1,369 alin.1,371 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul 1ra-1267/15

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

16 decembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Dorfman Igor în numele inculpatului Lebădă Denis, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Militare din 17 februarie 2015 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2015, în cauza penală

în privința lui

Lebădă Denis Ion,

născut la 13 mai 1969, originar și domiciliat în or.

Ialoveni, str. P. Ștefănucă 34, ap. 37.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală legal executată.

C O N S T A T Ă :

Denis a fost condamnat:

- în baza art. 368 alin. (1) Cod penal la 3 ani închisoare,

- în baza art. 369 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare,

- în baza art. 371 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 500 unități

convenționale.

În baza art. 84, 87 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, definitiv i-a fost stabilită pedeapsa de 4

ani închisoare, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 4 ani.

1

Denis a fost încorporat la serviciul militar în termen la 05 decembrie 2013, de

către Centrul militar Teritorial Ialoveni, unde, executînd serviciul militar în

termen în cadrul unității militare 1002 DTC, în funcția de comandant adjunct

al plutonului 2, compania 3, batalionul 1, a deținut gradul militar de „soldat"

pînă la data de 07 octombrie 2014, când a fost avansat în gradul militar de

„sergent inferior". Momentan efectuează serviciul militar prin contract la

funcția de șef de patrulă, plutonul 3, compania 3, batalionul 2, din cadrul

unității militare 1001 DTC.

La 24 septembrie 2014, aproximativ la ora 2030, militarul serviciului în

termen al unității militare 1002 DTC, soldatul Lebădă D., în timp ce se afla în

cantina ostășească a unității, dislocată pe str. Tighina 34, mun. Chișinău,

nefiind în raporturi de subordonare cu partea vătămată Cobîlaș Victor, a

încălcat grav cerințele art. 26 a Legii Republicii Moldova „Cu privire la

statutul militarilor", art. 14, 15, 19, 94 a Regulamentului Serviciului Interior al

Forțelor Armate ale Republicii Moldova, art. 5 al Regulamentului Disciplinei

Militare, care-l obligă: să se conducă de cerințele stabilite de legislația în

vigoare și de regulamentele militare; să respecte jurământul militar și

prevederile regulamentelor militare, să prețuiască onoarea unității militare, să

păstreze demnitatea gradului și uniformei militare pe care o poartă; să fie

disciplinat și vigilent; să prețuiască camaraderia militară, să respecte

drepturile și libertățile tuturor cetățenilor; să nu-și permită deprinderi

dăunătoare; să ajute comandanții și superiorii la menținerea ordinii și

disciplinei; să servească în permanență drept exemplu de înaltă cultură,

modestie și cumpătare, să păstreze cu sfințenie onoarea militară, să-și apere

demnitatea și să stimeze demnitatea celorlalți; să ofere personal exemplul de

educație, de atitudine sîrguincioasă față de serviciu, precum și ritualurile

militare; să manifeste grijă pentru consolidarea prieteniei dintre militari; să

contribuie la menținerea și la restabilirea ordinii regulamentare; să se

comporte cu demnitate atât în unitatea militară, cât și în afara ei, să nu-și

permită nici sie și nici altora să încalce ordinea publică, să contribuie pe toate

căile la apărarea onoarei și demnității cetățenilor, la menținerea prestigiului

Forțelor Armate - în loc de aceasta, soldatul Lebădă Denis a admis intenționat

încălcarea regulilor statutare cu privire la relațiile dintre militari, dacă între ei

nu există raporturi de subordonare, în următoarele circumstanțe:

La 24 septembrie 2014, aproximativ la ora 2030, militarul serviciului în

2

termen al unității militare 1002 DTC, soldatul Lebădă D., în timp ce se afla în

cantina ostășească a unității, dislocată pe str. Tighina 34, mun. Chișinău, i-a

aplicat intenționat militarului în termen al aceleiași unități militare, soldatului

Cobîlaș Victor o lovitură cu piciorul drept, în regiunea piciorului stîng.

Tot el, la 05 octombrie 2014, aproximativ la ora 2225, fiind superior după

funcția ocupată față de militarul în termen al unității militare 1002, soldatul

Cobîlaș Victor, în timp ce se afla în cantina ostășească a unității militare 1002

DTC, dislocată pe str. Tighina 34, mun. Chișinău, a încălcat grav cerințele art.

26 a Legii Republicii Moldova „Cu privire la statutul militarilor”, art.

14,15,46,94, 116 a Regulamentului Serviciului Interior al Forțelor Armate ale

R. Moldova, art. 5 al Regulamentului Disciplinei Militare, în loc de aceasta

soldatul Lebădă D. a admis intenționat lovirea subalternului de către șef, în

următoarele împrejurări:

La data de 05 octombrie 2014, în jurul orei 2225, militarul serviciului în

termen al unității militare 1002, soldatul Lebădă D., în timp ce se afla în

cantina ostășească a unității, dislocată pe str. Tighina 34, mun. Chișinău, i-a

aplicat intenționat militarului în termen al aceleiași unități militare, soldatului

Cobîlaș V., care era în relații de subordonare față de acesta după funcția

deținută o lovitură puternică cu pumnul stîng în regiunea ochiului stîng.

În rezultatul acțiunilor violente ale lui Lebădă D., părții vătămate

Cobîlaș V., i-au fost cauzate vătămări neînsemnate, sub formă de „echimoză la

nivelul articulației genunchiului stîng posterior și excoriație cu echimoză la nivelul

regiunii supraorbitale”.

Tot el, la 28 octombrie 2014, ora 0800, fiind încadrat la serviciul militar

prin contract în unitatea militară 1001 DTC, dislocată în mun. Chișinău, str.

Doina 102, la funcția de carabinier al plutonului 3 de carabinieri al companiei

3 de carabinieri a batalionului 2 de carabinieri și deținînd gradul militar de

„sergent-inferior”, urmărind scopul eschivării de la serviciul militar, nu s-a

prezentat pentru participarea la ședințele de pregătire profesională, lipsind

nemotivat de la serviciu, pînă la data de 29 octombrie 2014.

Acțiunile inculpatului Lebădă D. au fost calificate în baza:

- art. 368 alin. (1) Cod penal – lovirea subalternului de către șef în timpul

cînd aceștia îndeplinesc obligațiile legate de serviciul militar;

- art.369 alin.(1) Cod penal – încălcarea regulilor statutare cu privire la

relațiile dintre militari, în timpul îndeplinirii serviciului militar, dacă între ei nu

3

există raporturi de subordonare și dacă această încălcare s-a manifestat prin acte de

violență;

- art. 371 alin.(1) Cod penal – dezertarea, adică neprezentarea la serviciu, în

scopul eschivării de la serviciul militar.

inculpatului, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărîri de

achitare pentru infracțiunile prevăzute de art. 368 alin. (1) și 369 alin. (1) Cod

penal, iar în baza art. 371 alin. (1) Cod penal, procesul penal să fie încetat, cu

tragerea la răspundere contravențională în baza art. 55 Cod penal. Consideră

că condamnarea lui Lebădă D. în baza art. 368 alin. (1) și 369 alin. (1) Cod

penal este ilegală și neîntemeiată, deoarece nu au fost constatate careva probe

obiective ce ar confirma vinovăția inculpatului, iar instanța de judecată a pus

la baza condamnării declarațiile părții vătămate Cobîlaș V. și a martorilor care

nu au nici o tangență cu învinuirea adusă.

Referitor la învinuirea adusă în baza art. 371 alin. (1) Cod penal a

invocat că instanța la stabilirea pedepsei urma să i-a în considerație că Lebădă

D. pentru prima dată a comis o infracțiune, care este mai puțin gravă, și-a

recunoscut pe deplin vina, căindu-se sincer, este caracterizat pozitiv, a fost la

prima abatere pe timpul serviciului militar în termen și prin contract, dorind

ca în continuare să exercite serviciul militar în cadrul Departamentului

trupelor de carabinieri.

Mai mult că, prin neprezentarea lui la serviciul militar pe parcursul unei

zile de muncă, nu a creat careva prejudicii intereselor de serviciu și nu a

urmărit scopul eschivării totale de la serviciul militar, totuși fiind constatat că

inculpatul a înștiințat un superior despre neprezentarea la serviciu. Astfel,

sunt temeiuri de a-l libera pe Lebădă D. de răspundere penală, cu tragerea la

răspundere contravențională în baza art. 55 Cod penal. Or, pedeapsa stabilită

sub formă de amendă penală este prea aspră, reieșind din faptul că este un

militar la început de cale, iar mijloacele financiare nu-i permite să se întrețină

și să achite amenda în termenul stabilit.

2015, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de avocat.

probelor și circumstanțelor pe dosar, a apreciat probele cauzei din punct de

vedere a utilității și veridicității lor, corect ajungînd la concluzia de vinovăție

4

a inculpatului Lebădă D. în săvârșirea infracțiunilor incriminate.

Totodată, a conchis, că instanța de fond corect a reținut ca probe ce

confirmă vinovăția inculpatului și anume: declarațiile părții vătămate Cobîlaș

V., a martorilor Mîrzencu A., Crîjanovschi M., Stratu M., Gurițanu V.,

Slepnicov M., Condrea I., Mîrza C., Pascaru A., și actele cauzei - plîngerea

soldatului Cobîlaș V. din 07.10.2014 prin care solicită atragerea la răspundere

penală a militarului în termen Lebădă D., - raportul de expertiză medico-

legală nr. 2778/D din 17.11.2014, potrivit căruia la partea vătămată s-a

constatat excoriație cu echimoză la nivelul regiunii supraorbitale, care au fost

cauzate cu nu mai mult de 48 ore pînă la examinarea medico-legală, și anume

posibil la 05.10.2014, ora 2225 și echimoză la nivelul articulației genunchiului stîng

posterior, care a fost produsă cu nu mai puțin de 6 zile pînă la examinarea

medico-legală. Toate leziunile corporale au fost cauzate în timpul și

circumstanțele indicate, cu un obiect contondent dur, în comun cît și separat,

calificîndu-se ca vătămare neînsemnată, - procesul-verbal de verificare a

declarațiilor la fața locului din 04.12.2014, - procesul-verbal de confruntare

dintre partea vătămată Cobîlaș V. și bănuitul Lebădă D., unde părțile și-au

menținut pozițiile, precum și alte probe.

Instanța de apel a menționat că nu este temei de a pune la îndoială

declarațiile părții vătămate, care dovedesc în mod cert vinovăția inculpatului,

declarații care au fost consecvente atît la urmărirea penală, cît și în instanța de

judecată, necătînd la faptul că din start victima a încercat să ascundă acțiunile

criminale ale lui Lebădă D., versiune combătută prin raportul de expertiză nr.

2778/d din 17.11.2014.

Totodată, cît privește afirmațiile părții apărării, precum că inculpatul nu

a comis infracțiunile prevăzute de art. 368 alin. (1) și 369 alin. (1) Cod penal,

instanța a constatat că sunt neîntemeiate, contrare circumstanțelor cauzei,

fiind o metodă a inculpatului de apărare și eschivare de răspundere penală.

Referitor la argumentele apărătorului care a solicitat aplicarea

prevederilor art. 55 Cod penal pentru infracțiunea prevăzută de art. 371 alin.

(1) Cod penal, instanța a reținut că nu pot fi aplicate, menționînd următoarele.

Potrivit art. 55 Cod penal, persoana care a săvîrșit pentru prima dată o

infracțiune ușoară sau mai puțin gravă poate fi liberată de răspundere penală

și trasă la răspundere contravențională în cazurile în care și-a recunoscut vina,

a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a constatat că corectarea ei

5

este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.

Ținînd cont de cele nominalizate, instanța a conchis că, aplicarea acestor

prevederi legale este o opțiune pentru instanță și poate fi aplicată în cazul

întrunirii tuturor condițiilor, dar instanța nu este obligată să aplice norma

dată dacă, în dependență de circumstanțele cauzei și reieșind din propria

convingere, nu constată că corectarea persoanei este posibilă fără a fi supusă

pedepsei penale.

Astfel, în cazul cînd inculpatul este învinuit de comiterea mai multor

infracțiuni și el nu recunoaște învinuirea pe alte infracțiuni, aplicarea

prevederilor art. 55 Cod penal doar pentru un capăt de învinuire nu poate

avea loc, aceasta fiind nelegală.

Dorfman Igor în numele inculpatului, care invocînd ca temei de drept

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, solicită

casarea hotărîrilor contestate și pronunțarea unei hotărîri de achitare pentru

infracțiunile prevăzute de art. 368 alin.(1), 369 alin. (1) Cod penal, iar pe

capătul de învinuire în baza art. 371 alin. (1) Cod penal, procesul penal să fie

încetat, cu tragerea la răspundere contravențională în baza art. 55 Cod penal.

În susținerea recursului a invocat că nu au fost prezentate careva probe

obiective și convingătoare ce ar confirma comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 368 alin. (1) și 369 alin. (1) Cod penal. Condamnarea lui Lebădă D. pe

aceste capete de acuzare este bazată pe presupuneri și pe declarațiile părții

vătămate Cobîlaș V. care a declarat că vătămările corporale depistate la el pe

05.10.2014, chipurile au apărut ca rezultat a loviturilor aplicate de către

Lebădă D. la 24.09.2014 și 05.10.2014. Însă, nu a putut explica instanței

motivele aplicării loviturilor, precum și din care motiv nu a raportat

superiorilor despre faptele admise față de el.

Astfel, la baza condamnării persoanei consideră că nu pot fi puse doar

declarațiile contradictorii și neconvingătoare a unei persoane, în timp ce există

o mulțime de probe ce demonstrează nevinovăția inculpatului.

Totodată, nu este de acord cu calificarea acțiunilor lui Lebădă D. în baza

art. 368 alin. (1) Cod penal, astfel, inculpatul la 05.10.2014 ilegal a fost numit în

funcția de sergent de serviciu pe cantina unității militare, deoarece potrivit

art. 275 din Regulamentul serviciului interior al Forțelor Armate, în această

funcție poate fi desemnat un militar din rîndul subofițerilor sau sergenților

6

prin contract, dar nicidecum un militar al serviciului în termen, în grad militar

„soldat”.

Prin urmare, inculpatul nu putea fi superior față de Cobîlaș V. la

05.10.2014 și acțiunile lui nu puteau fi incriminate în baza art. 368 alin (1) Cod

penal.

Referitor la învinuirea în baza art. 371 alin. (1) Cod penal și stabilirea

pedepsei, consideră că sunt suficiente temeiuri de a-l libera pe Lebădă D. de

răspundere penală, cu tragerea la răspundere contravențională, potrivit art. 55

Cod penal, deoarece pedeapsa stabilită sub formă de amendă o consideră prea

aspră, iar mijloacele financiare nu-i permite să o achite în termenul stabilit.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului ordinar declarat de avocat în numele inculpatului, solicitînd

inadmisibilitatea recursului declarat, pe motiv că recurentul solicită

reaprecierea probelor, temei ce nu se regăsește în prevederile normei art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală.

în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu

trebuie să fie invocate de recurent, fiind în drept să judece și în baza

temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului.

Din textul recursului declarat, avocatul Dorfman Ig. în numele

inculpatului Lebădă D. invocă temei de casare a hotărîrii contestate pct. 6), 8)

și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea

instanței de apel conține o eroare de drept atunci cînd instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

7

afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii și faptei săvîrșite

i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul penal constată că, motivele invocate de recurent nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele

erori de drept invocate de autor.

Astfel, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se

înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile

acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective

(persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau

subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

După cum rezultă din conținutul recursului, avocatul inculpatului nu

este de acord cu condamnarea lui Lebădă D. în baza art. 368 alin.(1) și 369

alin.(1) Cod penal, considerînd că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția

acestuia în săvîrșirea infracțiunilor imputate, în legătură cu ce urma a fi

achitat.

Colegiul penal constată că instanța de fond, conform prevederilor art.

314 Cod de procedură penală, judecînd cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate

aspectele probele prezentate de părți, a audiat inculpatul, partea vătămată, a

cercetat actele cauzei, apreciindu-le în mod obiectiv, care au format

convingerea instanței că vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 368 alin. (1), 369 alin. (1) Cod penal, pe deplin a fost

dovedită.

Instanța de apel, respectînd prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, a supus unei verificări minuțioase toate probele administrate și a

conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de instanța de fond, expusă

mai sus, deoarece argumentele apărării nu și-au găsit confirmare în ședința de

judecată.

Conform textelor sentinței și deciziei, instanțele de judecată au constatat

că vinovăția lui Lebădă D. în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute la art. 368

alin.(1) și 369 alin. (1) Cod penal, pe deplin a fost dovedită prin: - declarațiile

părții vătămate Cobîlaș V., - a martorilor Șalamov Ig., Panica Gh., Guțan D.,

Mîrzîncu Al-dru, Sclearenco R., Dragulean V., Scorici S., Butuc V., Grecu B.,

Crîjanovschi M., Stratu M., Gurițanu V., Condrea I., Mîrza C., Pascaru A., și actele

cauzei - plîngerea lui Cobîlaș V. din 07.10.2014, - raportul de expertiză medico-legală

nr. 2778/D din 17 noiembrie 2014, potrivit căreia s-a constatat excoriație la nivelul

8

regiunii supraorbitale, care au fost cauzate cu nu mai mult de 48 ore pînă la

examinarea medico-legală, și anume posibil la 05 octombrie 2014, ora 2225,

echimoză la nivelul articulației genunchiului stîng posterior, care a fost produsă cu

nu mai puțin de 6 zile pînă la examinarea medico-legală. Toate leziunile

corporale au fost cauzate în timpul și circumstanțele indicate, cu un obiect

contondent dur, în comun cît și separat, care se califică ca vătămare

neînsemnată. De la căderea corpului sau în rezultatul acțiunilor fizice se

exclude, - procesul-verbal de verificare a declarațiilor părții vătămate Cobîlaș V. la

fața locului din 04.12.2014, - procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată și

bănuit din 27.10.2014, unde părțile și-au menținut pozițiile, - copiile hotărîrilor

comandantului de companie privind repartizarea efectivului pentru executarea

serviciului pentru ziua următoare, pe 24.09.2014 și 05.10.2014, - extras din ordinul

comandantului unității militare 1002 DTC nr. 190 din 03.10.2014 și graficul

persoanelor de serviciu pe cantină pentru luna septembrie și octombrie 2014, - copia

la registru controlului medical al serviciului de zi din cantina ostășească a unității

militare 1002 și al registrulului controlului corporal a militarilor în termen a

companiei 2 batalionul 2 a unității militare 1002, probe care sunt descrise și

analizate în hotărîrile judecătorești și care sînt pertinente, concludente,

coroborează între ele și nu trezesc temei de îndoială.

Prin urmare, se constată că în speță, s-au stabilit toate elementele

componente ale infracțiunilor imputate lui Lebădă D., inclusiv vinovăția

acestuia, iar instanțele de fond și apel s-au pronunțat asupra circumstanțelor

de fapt, care și-au motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente,

concludente și utile, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior

apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Argumentele părții apărării, precum că acțiunile inculpatului Lebădă D.

nu întrunesc elementele infracțiunilor actele de violență săvîrșite asupra

militarului și încălcarea regulilor statutare cu privire la relațiile dintre militari dacă

între ei nu există raporturi de subordonare, sunt neîntemeiate, deoarece în cauză

cu certitudine s-a constatat că, la 24 septembrie 2014, aproximativ la ora 2030,

Lebădă D. în timp ce se afla în cantina ostășească a unității, i-a aplicat

intenționat militarului în termen al aceleiași unități militare, Cobîlaș V., o

lovitură cu piciorul drept încălțat, în regiunea piciorului stîng, precum și că la

05 octombrie 2014, ora 2225, militarul serviciului în termen al unității militare

1002, Lebădă D., în timp ce se afla în cantina ostășească a unității, i-a aplicat

9

intenționat, lui Cobîlaș V. care era în relații de subordonare față de acesta

după funcția deținută, o lovitură puternică cu pumnul în regiunea ochiului

stîng.

Mai mult ca atît, instanța de recurs menționează că argumentele

avocatului Dorfman Ig. precum că inculpatul la data de 05 octombrie 2014 nu

putea fi superior față de soldatul Cobîlaș V., este neîntemeiat, deoarece

potrivit răspunsului nr. 8 din 05.01.2015, eliberat de comandantul-interimar al

unității militare 1002, locotenent-colonel V. Arhire, „soldatul Lebădă D., fiind în

calitate de sergent de serviciu pe bucătărie, s-a aflat în raport de subordonare față de

soldatul Cobîlaș V. la data de 05.10.2014, conform copiilor nominalizate la răspuns”

(f.d.63-67, vol.II). Astfel, cele nominalizate de avocat sunt declarative și

inadmisibile, deoarece nu au nici un suport legal și contravin materialelor

cauzei.

Prin urmare, motivul recurentului, precum că Lebădă D. nu este vinovat

de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 368 alin. (1) și 369 alin. (1) Cod

penal, sînt neîntemeiate și contravin materialelor cauzei, iar nerecunoașterea

vinovăției de către acesta nu echivalează cu achitare, de vreme ce există probe

pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al

coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția lui în săvîrșirea

infracțiunilor imputate.

Cît privește afirmația autorului, precum că instanțele de judecată

incorect au apreciat probele punîndu-le la baza sentinței de condamnare, nu

poate fi reținută ca temei de admitere a recursului declarat, deoarece, ca probe

acestea au fost adunate cu respectarea procedurii penale, verificate și

apreciate de instanțe în modul corespunzător conform procedurii penale. Mai

mult, critica referitor la procedura de apreciere a probelor ține de starea de

fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanța de apel, de competența

căreia este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în drept să intervină

în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci cînd se constată

comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja

constatată prin hotărîrea judecătorească devenită definitivă.

Referitor la cerința avocatului ca lui Lebădă D. pentru infracțiunea

prevăzută de art. 371 alin. (1) urmează să-i fie stabilită pedeapsa cu aplicarea

prevederilor art. 55 Cod penal, instanța de recurs reține că instanța de apel s-a

pronunțat asupra acestui motiv, soluție expusă la pct. 5 al deciziei. Totodată,

10

Colegiul penal menționează că, acesta este un drept al instanței și nicidecum o

obligație, reieșind din cumulul de condiții invocate în lege și contrar

prevederilor art. 55 Cod penal, inculpatul a comis trei infracțiuni, două dintre

care fiind mai puțin grave, pentru care nu și-a recunoscut vina, solicitînd

achitare, iar aplicarea art. 55 CP doar pentru un capăt de învinuire nu poate

avea loc.

Prin urmare, recursul înaintat repetă întocmai textul apelului declarat

de avocat, argumentele expuse de recurent au fost anterior invocate în apel,

iar instanța de apel, pe deplin le-a examinat, apreciind toate probele din dosar

în ansamblu, și, conform art. 414 alin. (3), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, s-a pronunțat detaliat asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Astfel, toate probele administrate au primit o apreciere la justa lor

valoare, iar concluziile privind vinovăția lui Lebădă D. în comiterea

infracțiunilor imputate rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză.

O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului

nu poate fi efectuată de către instanța de recurs, deoarece aceasta judecă

numai temeiurile de drept.

Colegiul menționează că, la etapa recursului ordinar instanța de recurs

nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au

aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanța de fond și,

după caz, de instanța de apel. Colegiul constată că erori de drept în speța

nominalizată nu s-au stabilit.

Reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul consideră că acțiunilor lui

Lebădă D. i s-au dat o apreciere și încadrare juridică corectă, iar măsura de

pedeapsă acestuia a fost stabilită cu respectarea prevederilor art. 61, 75, 90

Cod penal, ținîndu-se seama de gradul prejudiciabil al faptei comise, de

persoana celui vinovat și de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori

atenuează răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limita sancțiunii

normei penale în baza cărora a fost declarat vinovat, astfel temeiuri de a

interveni în hotărîrea judecătorească în această parte la fel nu s-a stabilit.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat, pe motiv că este

vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

11

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Dorfman Igor

în numele inculpatului Lebădă Denis, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2015, în cauza penală în privința lui

Lebădă Denis Ion, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 14 ianuarie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

12