1ra-1160/2015 — art. 201-1 al.1 CP

1ra-1160/2015 — art. 201-1 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-1160/2015

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

09 decembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

avocatul Pucas Ina în numele inculpatei Guțu Zinaida și inculpata, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 mai

2015, în cauza penală privindu-o pe

Guțu Zinaida Gheorghe, născută la 15

martie 1976, originară și domiciliată în s.

Brătuleni, r. Nisporeni

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

procesul penal de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2011 alin.(l) Cod

penal, în privința lui Guțu Zinaida, deoarece faptele acesteia constituie

contravențiile prevăzute de art. 69 alin. (l) și respectiv, art. 78 alin. (2) Cod

contravențional.

Totodată, instanța de fond a abrogat măsura preventivă aplicată lui Guțu

Zinaida - obligarea de a nu părăsi țara.

Procesul contravențional în privința lui Guțu Zinaida, în baza art. 69 alin.

1

(l), 78 alin. (2) Cod contravențional, a fost încetat, deoarece a expirat termenul

prescripției aplicării sancțiunii contravenționale.

Zinaida, la data de 30 octombrie 2013, după-masă, ora exactă nu a fost posibil

de stabilit, aflându-se la domiciliul său, situat în s. Brătuleni, r-nul Nisporeni,

a aplicat violența manifestată fizic și verbal, numind-o cu cuvinte și expresii

injurioase pe mama sa, Chercheja Liuba, după care a apucat-o de păr, i-a

aplicat câteva lovituri cu pumnii peste corp, a îmbrâncit-o și aceasta a căzut

jos, în urma căreia ultima s-a lovit la obraz, cauzându-i-se echimoză pe obraz,

ce se califică ca vătămări corporale neînsemnate, iar în rezultatul acestor

acțiuni, lui Chercheja Liuba i-au fost provocate suferințe fizice și psihice.

care solicită casarea totală a sentinței Judecătoriei Nisporeni, cu rejudecarea

cauzei potrivit regulilor stabilite pentru judecarea cauzelor în prima instanță și

dispunerea recunoașterii culpabile a lui Guțu Zinaida de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2011 alin. (l) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de 1

an închisoare cu aplicarea art. 90 Cod penal, pe un termen de probă de 2 ani.

În argumentarea apelului, procurorul a menționat că, instanța de fond

eronat a apreciat și a calificat acțiunile lui Guțu Zinaida, calificînd faptele

incriminate de la violența în familie la contravențiile specificate la art. 69 alin.

(l) și 78 alin. (2) Cod contravențional.

Totodată procurorul a reiterat că, instanța de judecată nu a clarificat

obiectiv circumstanțele cauzei examinate, raportate la acțiunile de fapt

întreprinse de Guțu Zinaida și la personalitatea și conduita acesteia, adoptînd

o sentință ilegală.

fost admis apelul declarat de către procuror, casată sentința Judecătoriei

Nisporeni din 12.12.2014, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Inculpata a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2011 alin. (l) Cod penal, se pedepsește cu închisoare pe un termen de l

an.

În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa se suspendă condiționat cu stabilirea

unui termen de probă de 1 an.

2

instanță neîntemeiat a încetat procesul penal în privința lui Guțu Z., învinuită

în baza art. 2011 alin. (l) Cod penal, motivînd că faptele acesteia constituie

contravențiile prevăzute de art. 69 alin. (l) și, respectiv, art.78 alin. (2) Cod

contravențional cu încetarea procedurii contravenționale din motivul expirării

termenului de prescripție a răspunderii contravenționale.

La fel, instanța de apel a conchis că, probele administrate în cauză combat

declarațiile inculpatei privind nevinovăția sa în cele imputate, și anume:

- raportul de expertiză medico-legală nr. l76D, din 29 noiembrie 2013, din

conținutul căruia reiese că, părții vătămate Chercheja Liuba, i se determină echimoză

pe obraz, care se califică ca leziuni corporale neînsemnate (f.d. 31);

- declarațiile inculpatei Guțu Zinaida date în instanța de fond (f.d.140);

- declarațiile părții vătămate Chercheja Liuba date în instanța de fond (f.d. l12);

- declarațiile martorului Chercheja Nicolae date în instanța de fond (f.d.121);

- caracteristica inculpatei Guțu Zinaida, conform căreia, ultima se caracterizează

negativ (f.d. 47);

Totodată, Colegiul penal, analizînd materialele dosarului penal și

apreciindu-le în cumul cu probele menționate prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

veridicității și coroborării lor, acțiunile inculpatei Guțu Zinaida urmează a fi

încadrate în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, după semnele calificative:

violența în familie, acțiunea sau inacțiunea intenționată, manifestată fizic sau verbal,

comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a provocat

suferință fizică.

În ce privește criticile apelantului cu privire la încadrarea juridică greșită a

faptei, instanța de apel reiterează că, acțiunile infracționale săvîrșite de către

inculpată întrunesc semnele infacțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod

penal. Așadar, din punct de vedere a laturii obiective a infracțiunii prevăzute

la art. 2011 Cod penal - violență în familie are următoarea structură:

1) fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea sau inacțiunea manifestată

fizic sau verbal;

2) urmările prejudiciabile sub formă de suferințe fizice, vătămări integrității

corporale sau a sănătății, suferințe psihice ori a prejudiciului material și moral;

3) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările

3

prejudiciabile.

Latura subiectivă a infracțiunii de violență în familie se exprimă, în primul

rînd, prin vinovăție sub formă de intenție directă sau indirectă.

Motivele infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (1) Cod penal pot fi diverse:

răzbunare, gelozie, invidie, ură, interes material, motive huliganice, ură socială,

națională, rasială sau religioasă etc. Trăsăturile individualizante ale acestora pot fi

luate în considerație la individualizarea pedepsei pentru infracțiunea de

violență în familie.

Colegiul penal a ajuns la concluzia că, este rațional și oportun ca în privința

inculpatei Guțu Zinaida să-i fie aplicată pedeapsa prevăzută de art. 2011 alin.

(1) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsa cu închisoare pe un termen de 1 an, iar

în baza art. 90 Cod penal, a suspendat pedeapsa condiționat cu stabilirea unui

termen de probă de 1 an.

avocatul Pucas Ina în numele inculpatei Guțu Zinaida și inculpata, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 mai

2015, cu menținerea sentinței Judecătoriei Nisporeni din 12 decembrie 2014.

6.1. În drept recursul declarat de către avocatul Pucas Ina în numele

inculpatei Guțu Zinaida, se întemeiază pe temeiurile expres prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, indicînd că, nu sunt

prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.

(1) Cod penal.

În motivarea cerințelor, recurentul menționează că:

- instanța de apel incorect a dat apreciere probelor acumulate în dosar și

nu a respectat prevederile legale de a verifica dacă fapta întrunește semnele

infracțiunii – indicînd că inculpata cu partea vătămată nu sunt membri de

familie, astfel lipsește elementul obligatoriu a laturii obiective a infracțiunii,

acestea doar locuiesc intr-o ogradă, dar nu au nimic în comun;

- la fel menționează că, conform art. 2011 Cod penal, leziunile trebuie să fie

ușoare, dar conform raportului nr. 176D din 29.11.2013, părții vătămate i s-

au cauzat vătămări corporale neînsemnate;

- suferința psihică nu este probată cu un raport sau alt act, efectuat de un

medic psiholog, ca să fie constatate acele suferințe părții vătămate;

- pedeapsa a fost incorect individualizată și aplicată;

4

- hotărîrea adoptată nu conține răspuns la toate motivele invocate.

6.2. Inculpata Guțu Z., în drept a declarat recurs ordinar în temeiurile art.

427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, motivînd că decizia

Colegiului penal al Curții Apel Chișinău din 14.05.2015, este ilegală și că nu

a fost luat în calcul prevederile art. 1331 Cod penal, și anume faptul că, ea

locuiește cu partea vătămată într-o ogradă, dar nu au relații de întreținere

reciproce.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor

declarate declarate de avocatul Pucas Ina în numele inculpatei Guțu Zinaida și

inculpata, solicitând respingerea acestora, cu menținerea hotărîrii contestate,

menționând netemeinicia cerințelor solicitate de către recurenți, deoarece

motivele invocate nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței unei

erori de drept, prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală.

materialele cauzei penale, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din

următoarele considerente.

8.1. Referitor la recursul ordinar declarat de către avocatul Pucas Ina în numele

inculpatei Guțu Zinaida.

Din textul recursului declarat, se constată că recurentul critică decizia

instanței de apel pentru că „instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor

invocate în apel”, eroarea respectivă de drept fiind prevăzută de pct. 6) din alin.

(1) al art. 427 Cod de procedură penală. Pornind de la acest temei și

analizîndu-l în raport cu textul deciziei atacate, Colegiul panal constată că,

instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de

fapt și de drept care au dus, la caz, la admiterea apelului declarat de procuror

și adoptarea soluției expuse în pct. 4 din prezenta decizie. Cu referire la cele

invocate de recurent precum că, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor

motivelor invocate în apel, Colegiul menționează că motivarea hotărârii este

un proces de analiza și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, care nu

presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amânunțit, atât timp

cît sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și

sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale,

5

așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față. Investită cu o situație de fapt,

instanța de apel, ca urmare a efectuării recercetării judecătorești, a expus

situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și a concluzionat

corect că aceasta se circumscrie încadrării juridice în baza art. 2011 alin. (1) Cod

penal, potrivit căreia Guțu Z. a fost recunoscută vinovată. Mai mult, din

materialele dosarului rezultă, că instanța de apel la examinarea cauzei, a ținut

seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101 Cod de procedură

penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat

minuțios, dându-le o reapreciere proprie, justă, prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, care în ansamblul lor au confirmat

vinovăția inculpatei.

La fel, Colegiul penal reține că, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod

de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, a verificat legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor administrate la caz, ajungînd la

concluzia că sentința atacată urmează a fi casată, cu încadrarea acțiunilor

inculpatei în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal. Or, în fapt, decizia instanței de

apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală

și întemeiată, instanța de apel a dat răspuns la toate argumentele invocate de

procuror, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția adoptată, la caz,

de admitere a apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin

care Guțu Z. a fost recunoscută vinovată de săvîrșirea infracțiunii prevăzute

de art. 2011 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sun formă de 1 an

închisoare cu aplicarea art. 90 Cod penal, pe un termen de probă de 1 an.

8.2. Referitor la recursul ordinar declarat de către inculpata Guțu Zinaida.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

Din conținutul recursului declarat, rezultă că recurenta, atacă decizia

instanței de apel sub aspectul temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8), 12)

Cod de procedură penală – hotărîrea instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanța de apel în cazul

că, nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o

6

hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul

a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor

lui în baza unei legi mai blînde, faptei i s-a dat o încadrare juridică greșită -

temeiuri care nu își găsesc reflectare în decizia contestată.

Referitor la eroarea invocată prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală, care stipulează că, faptei săvîrșie i s-a dat o încadrare

juridică greșită, Colegiul concluzionează, că acest temei pentru declararea

recursului ordinar nu și-a găsit confirmare la examinare, nefiind stabilită

presupusa eroare de drept invocată de recurent. Mai mult ca atît, temeiul dat

se invocă numai în cazul cînd faptei săvîrșite i s-a dat o altă încadrare juridică

greșită, iar în cazul dat recurenta își exprimă dezacordul cu neîntrunirea

elementelor infracțiunilor imputate dînsei.

8.3 Privitor la pretinsa încălcare a pct. 8) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură

penală, invocată de ambii recurenți relevă că potrivit dispoziției punctului

respectiv: „hotărîrea instanței de apel conține o eroare de drept atunci cînd nu

au fost întrunite elementele infracțiunii”. Nici acest temei nu și-a găsit

confirmare la examinarea cauzei, nefiind stabilite presupusele erori de drept

invocate de către recurenți. Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor

infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei,

însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura

obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

La caz, se constată că instanța de apel a cercetat toate probele administrate

în cauză și le-a dat o apreciere obiectivă, care în ansamblul, au confirmat

vinovăția inculpatei de cele imputate (pct. 4 din decizie).

Avocatul Pucas Ina invocă că, acțiunile inculpatei nu întrunesc elementele

infracțiunii incriminate deoarece, conform art. 2011 Cod penal, leziunile trebuie

să fie ușoare, dar conform raportului nr. 176D din 29.11.2013, părții vătămate i

s-au cauzat vătămări corporale neînsemnate, suferințele psihice nu sunt

probate un raport sau alt act, efectuat de un medic psiholog, ca să fie

constatate acele suferințe părții vătămate și totodată acesta îmreună cu

inculpata indică că nu suntem în prezența calității speciale ale subiectului și

anume - membru de familie al victemei.

7

Colegiul respinge argumentele invocate deoarece, metodele și mijloacele

aplicate la săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 Cod penal, nu au nici o

relevanță la calificarea faptei, este suficient să se producă una din urmările

prejudiciabile în dispoziția acestei norme, și anume: suferinții fizice, vătămării

ușoare a integrității corporale sau a sănătății, suferinții psihice, prejudiciul

material sau moral, inculpata săvîrșind infracțiunea imputată prin violență

fizică și verbală, provocîndu-i părții vătămate, suferințe fizice și psihice și nu

vătămare ușoară.

Astfel, în privința învinuirii imputate lui Guțu Z. în baza art. 2011 alin. (1)

Cod penal, instanța de apel corect a constatat că inculpata a atentat asupra

valorilor sociale cu privire la conviețuirea în cadrul familiei, care conform art.

16 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, constituie elementul

natural și fundamental al societății și au dreptul la ocrotire din partea societății

și statului, însă eronat a dispus încetarea procesului penal. Or, sub aspectul

laturii obiective în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat ca urmare a

acțiunilor inculpatei manifestate prin lovirea victimei, tragerii de păr, înjurarea

mamei de către fiică cu cuvinte necenzurate a provocat suferințe fizice și

psihice. Modalitățile de realizare a acțiunilor criminale ale inculpatei s-au

constatat a fi: aplicarea leziunilor corporale fără cauzarea prejudiciului

sănătății prin lovire, precum și violența psihică realizată prin ofense,

provocare a stărilor de prensiune, înjurare, numire cu cuvinte ofensatoare.

În ce privește calitatea specială a subiectului infracțiunii, Colegiul

conchide că, acesta în raport cu victima: este membru al familiei victemei,

conform prevederilor art. 1331 Cod penal, noțiunea de ,,membru de familie”

presupune două acepțiuni diferite, în fucție de lipsa sau prezența conlocuirii

făptuitorului și victemei:

1) în condiția conlocuirii: persoanele aflate în relații de căsătorie, de concubinaj,

persoanele divorțate, persoanele aflate în relații de tutelă și curatelă, rudele lor

pe linie dreaptă sau colaterală, soții rudelor;

2) în condiția locuirii separate: persoanele aflate în relații de căsătorie, copiii lor,

inclusiv cei adoptivi, cei născuți în afara căsătoriei, cei aflați sub curatelă,

dar în cauza respectivă nu are importanță, deoarece se observă că noțiunea de

membru de familie, utilizată în Codul penal, este definită în spiritul practicii

8

de interpretare a noțiunii ,,Viață de familie” de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, care a preferat întodeauna o interpretare flexibilă.

Totuși în ce privește relația dintre părinte și copilul său, jurisprudența

CtEDO este constantă și se bazează pe prezumția art. 8 al CEDO, care se aplică

automat unei astfel de relații, indiferent de natura ei (cauza Boughanemi

contra Franței nr. 22070/93 - fără convețuire).

Mai mult, în speță este dovedit faptul că, inculpata este fiica părții

vătămate, care împreună cu copii săi, locuiesc intr-o gospodărie comună, copii

fiind și la întreținerea părții vătămate, fapt confirmat prin declarațiile fiului

inculpatei, Guțu Gheorghe (f.d. 21-22).

Astfel, afirmațiile recurenților precum că, inculpata nu este membru de

familie cu partea vătămată sunt nefondate.

Referitor la pedeapsa aplicată inculpatei, Colegiul penal reține, că

instanța de apel la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, în conformitate

cu prevederile art. 75 alin. (1) Cod penal, a ținut cont de toate circumstanțele

cauzei, atît atenuante cît și agravante, numindu-i inculpatei o pedeapsă legală

și echitabilă, capabilă să atingă scopul restabilirii echității sociale, corectarea

acesteia, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea

inculpatei, cît și a altor persoane.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de avocatul Pucas Ina în

numele inculpatei Guțu Zinaida și inculpata, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 mai 2015, în cauza

penală în privința lui Guțu Zinaida Gheorghe, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 30 decembrie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

9

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

10