1ra-1519/2015 — art. 201/1 alin.3 lit. a CP

1ra-1519/2015 — art. 201/1 alin.3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-1519/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 decembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte: Liliana Catan

Judecătorii: Nadejda Toma și Ala Cobăneanu

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Veaceslav Tetiu în interesele condamnatului, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Căușeni din 31 martie 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 09 septembrie 2015, în cauza penală privindu-l pe:

Postoroncă Veaceslav Dumitru,

a.n. 12.12.1966, originar și domiciliat

al sat. Tănătari, r-nul Căușeni.

Termenii de examinare a cauzei:

Instanța de fond 01.07.2014-31.03.2015;

Instanța de apel 25.05.2015-09.09.2015;

Instanța de recurs 16.11.2015-09.12.2015;

C O N S T A T Ă :

Veaceslav a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost comisă de

inculpat.

a fost admis apelul declarat de procuror, s-a dispus casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Postoroncă

Veaceslav a fost condamnat în baza art. 157 Cod penal la 2 ani închisoare, cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal pe un termen de probă de 2 ani.

05.02.2013 s-a admis recursul declarat de procuror, s-a casat decizia

Colegiului Penal al Curții de Apel Bender din 11.07.2012 și s-a dispus

rejudecarea cauzei de aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

s-a admis apelul declarat de procuror, s-a casat sentința instanței de fond din

07.05.2012, s-a rejudecat cauza și s-a pronunțat o nouă hotărîre prin care

1

Postoroncă Veaceslav a fost condamnat în temeiul art. 2011 alin. (3) lit. a)

Cod penal la 5 ani închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal pe un termen de

probă de 5 ani.

Pentru a pronunța decizia instanța de apel cercetînd materialele cauzei, audiind

participanții la proces a concluzionat că Postoroncă Veaceslav a comis infracțiunea

prevăzută de art. 2011 alin.3 lit.a) Cod penal acțiunile ultimului fiind cuprinse în

prevederile legii sus citate, din motiv că conform art. 133/1 lit. a) Cod penal, fapta

inculpatului reprezintă acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei asupra

unui alt membru al familiei, care a cauzat vătămarea gravă a integrității corporale

sau a sănătății, concretizîndu-se că acțiunea sau inacțiunea componenței de

infracțiune vizate realizată prin prisma aplicării violenței fizice constă în cauzarea

vătămării corporale sau a sănătății, săvîrșită prin lovire, îmbrîncire, trîntire, tragere

de păr, alte acțiuni cu efect similar.

La numirea pedepsei Colegiul a ținut cont de gradul și pericolul social al

infracțiunii, de personalitatea inculpatului, de atitudinea ultimului față de

infracțiunea comisă, considerînd necesar a aplica în privința inculpatului pedeapsa

sub formă de închisoare cu suspendarea executării pedepsei și aplicarea unui termen

de probă, acordîndu-i o șansă de a se corecta.

10.12.2013, s-a dispus admiterea recursului declarat de procuror, casarea

deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bender din 28.05.2013,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri conform căreia s-a exclus

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Pentru a pronunța decizia instanța de recurs a menționat că la stabilirea

pedepsei, instanța de apel nu a ținut cont de gradul de pericol social al

infracțiunii comise, nu a luat în considerație faptul că inculpatul a comis o

infracțiune deosebit de gravă, care prevede pedeapsa privativă de libertate de

la 5 la 15 ani închisoare. Colegiul a considerat că excluderea aplicării

prevederilor art. 90 Cod penal, în raport cu soluția prevăzută la art. 435

alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, potrivit căreia, judecînd

recursul, instanța admite recursul, casează hotărîrea atacată, rejudecă cauza

și pronunță o nouă hotărîre, dacă nu se agravează situația condamnatului,

nu poate fi considerată o agravare a situației inculpatului, deoarece nu s-a

făcut o altă reîncadrare a faptei în sensul agravării și nici nu s-a dat o altă

individualizare a pedepsei stabilite în același sens, cu atît mai mult, că în

speță, infracțiunea comisă de Postoroncă Veaceslav se atribuie la categoria

celor deosebit de grave, iar suspendarea condiționată a executării pedepsei în

acest caz este interzisă de o normă imperativă de drept și aplicarea art. 90

Cod penal nu poate fi justificată sub nici o motivare.

Postoroncă Veaceslav a depus la Procuratura Căușeni cerere de revizuire a

2

deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bender din 11.07.2012, deciziei

Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 05.02.2013, deciziei

Colegiului Penal al Curții de Apel Bender din 28.05.2013, deciziei Colegiului

Penal al Curții Supreme de Justiție din 10.12.2013.

Postica, din 17 mai 2014, s-a dispus deschiderea procedurii de revizuire pe

motiv că prin raportul de constatare nr. 114 din 15.04.2014 efectuat în privința

defunctei Postoronca Elena de o comisie de experți medici legiști, rezultă o

altă situație privitor la mecanismul de formare a leziunilor corporale din care

nu este clară legătura de cauzalitate dintre acțiunile lui Postoroncă Veaceslav

și consecințele survenite – vătămările corporale grave ce au fost depistate la

Postoroncă Elena.

sentinței de condamnare în privința lui Postoroncă Veaceslav, împreună cu

cauza penală nr. 1-345/2012 a parvenit în Judecătoria Căușeni.

respingerea cererii avocatului Cîrlig Ion în interesele condamnatului

Postoroncă Veaceslav cu privire la deschiderea procedurii de revizuire a

sentinței de condamnare a lui Postoroncă Veaceslav în baza art. 2011 alin. (3)

lit.a) Cod penal.

9.1 Pentru a pronunța sentința instanța de fond a menționat că concluziile

experților nu exclud categoric survenirea leziunilor corporale depistate la

Postoroncă Elena (ruptura splinei) în circumstanțele stabilite de urmărirea

penală și ulterior confirmate prin deciziile instanțelor de judecată, dar se

expun asupra posibilității survenirii rupturii splinei din cauza maladiei de care

suferea Postoroncă Elena – splenomegalia. Prin urmare experții s-au expus

clar în sensul că circumstanțele concrete în care s-a produs ruptura splinei

cet. Postoroncă Elena urmează a fi stabilite de organele de urmărire penală.

Veaceslav Tetiu în numele condamnatului prin care au solicitat admiterea lor,

repunerea în termen, casarea sentinței și admiterea cererii privind deschiderea

procedurii de revizuire a sentinței de condamnare.

În motivarea cerințelor au indicat:

- la baza deciziilor de condamnare a stat raportul de expertiză medico-

legală nr. 138/D din 10.11.2011 care se contrazice cu raportul de expertiză

medico-legală nr. 114 din 31.03.2014-15.04.2014 și de aceea consideră că au

apărut circumstanțe noi;

-instanța de fond nu a luat în considerație faptul că prin raportul de

constatare nr. 114 din 15.04.2014 efectuat în privința defunctei Postoroncă

Elena de o comise de experți medici-legiști rezultă o altă situație privitor la

mecanismul de formare a leziunilor corporale.

3

2015 s-a dispus respingerea apelurilor declarate de avocații Ion Cîrlig și Veaceslav

Tetiu în numele lui Postoroncă Veaceslav împotriva sentinței Judecătoriei Căușeni

din 31 martie 2015, ca nefondate, menținînd această sentință fără modificări.

11.1 La adoptarea soluției instanța de apel verificînd legalitatea și temeinicia

hotărîrii atacate, cercetînd rapoartele de examinare medico-legală nr. 116 „D” din

09.11.2011 (f.d. 21, vol.1), nr. 138 „D” din 29.11.2011 (f.d.44, vol. 1), nr. 114 din

15.04.2014 (f.d.10-17,vol. 2), nr. 184 din 29.05.2014 (f.d.24-26, vol. 2), a constatat

că, concluziile experților nu exclud categoric survenirea leziunilor corporale

depistate la Postoroncă Elena în circumstanțele stabilite de organul de urmărire

penală, și ulterior, confirmate prin deciziile instanțelor de judecată, dar se expun

asupra posibilității survenirii rupturii splinei din cauza maladiei de care suferea

Postoroncă Elena - splenomegalia. Experții s-au expus în sensul că, circumstanțele

concrete în care s-a produs ruptura splinei la Postoroncă Elena urmează a fi stabilite

de organul de urmărire penală (raportul de expertiză medico-legală nr. 184 din

29.05.2014). Concluziile expuse în raportul de expertiză medico-legală nu stabilesc

careva circumstanțe noi, care nu au fost cunoscute de instanța de judecată și care

dovedesc nevinovăția condamnatului Postoroncă Veaceslav.

Instanța de apel a respins poziția avocatului Veaceslav Tetiu vis-a-vis de faptul

că au fost stabilite noi circumstanțe care dovedesc nevinovăția lui Postoroncă

Veaceslav, or, conform concluziilor experților expuse în expertizele medico-legale

și opiniile expuse în literatura de specialitate, ruptura splinei depistată la Postoroncă

Elena s-a produs în două etape, și anume etapa preliminară a fost la 07.10.2011 și s-

a caracterizat prin aplicarea loviturilor de condamnatul Postoroncă Veaceslav

victimei Postoroncă Elena în regiunea abdomenului, care au dus la ruperea

parenhimului splinei și formarea hematomului subcapsular, ceea ce se justifică prin

faptul că, victimei Postoroncă Elena i s-a făcut rău și avea dureri și a doua etapă s-a

produs la data de 08.10.2011 prin ruperea hematomului subcapsular cu vărsarea

sîngelui în spațiul intra-abdominal.

Instanța de apel a notat că, fapte noi constituie date despre circumstanțele de

care nu avea cunoștință organul de urmărire penală la data adoptării ordonanței

atacate și care nici nu puteau fi cunoscute la acea dată. Noi trebuie să fie probele

administrate în cadrul cercetării altor cauze, și nu mijloacele de probă prin care se

administrează probe deja cunoscute în cauza respectivă.

Astfel, în speță, nu au fost stabilite noi circumstanțe care dovedesc nevinovăția

lui Postoroncă Veaceslav, or, concluziile expuse în raportul de expertiză medico-

legală nu stabilesc careva circumstanțe noi, care nu au fost cunoscute instanței de

judecată la emiterea sentinței.

avocatul Tetiu Veaceslav în interesele condamnatului care, fără a invoca vre-un

temei prevăzut la art.427 Cod de procedură penală, solicită casarea acestora,

4

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri prin care să fie deschisă procedura de

revizuire a sentinței de condamnare a lui Postoroncă Veaceslav în baza art. 2011 alin.

(3) lit. a) Cod penal la 5 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Indică că cu sentința nu este de acord și consideră că urmează a fi casată

deoarece instanța de fond nu a luat în considerație acel fapt că prin raportul de

constatare nr. 114 din 15.04.2014 efectuat în privința defunctei Postoroncă Elena de

o comisie de experți medici legiști rezultă o altă situație privitor la mecanismul de

formare a leziunilor corporale. Nu s-a luat în considerație poziția părților care au

susținut pe deplin cererea înaintată și că într-adevăr au fost stabilite noi circumstanțe

care dovedesc nevinovăția lui Postoroncă Veaceslav.

respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece argumentul de bază invocat de recurent

cu privire la raportul de constatare nr. 114 din 15.04.2014, este neîntemeiat și

contravine materialelor din dosar. Din decizia instanței de apel rezultă că ultima a

examinat complet și obiectiv toate probele administrate la dosar și a dat răspuns la

toate motivele expuse în apelul avocatului.

părților, în camera de consiliu în baza motivelor invocate în recurs și în raport cu

materialele dosarului, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră

admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar

temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de procedură

penală – în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar

cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență.

În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală recursul trebuie să fie

motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora trebuie

să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină

argumentarea ilegalității hotărîrii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art.

427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea

problemei de drept ce persistă în cauză, indicînd care este eroarea comisă de instanță.

În acest sens se reține, că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede

16 temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului

consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța

superioară, atunci ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală

să motiveze recursul și să arate eroarea ce s-a comis în coraport cu cel puțin unul din

temeiurile normei menționate.

Prin urmare, criticile formulate de recurent nu conțin indicii unor erori de

drept și respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărîrilor recurate, ca fiind

ilegale.

5

În cazul în care autorul nu invocă concret în recurs temeiul sau eroarea pe care

se bazează din cele reglementate de norma procesuală penală, un asemenea recurs

se consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește

exigențele prevăzute de pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi

respins ca inadmisibil.

Astfel, Colegiul penal constată, că recursul ordinar declarat de avocat nu

întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să

completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar justifica sub acest

aspect, întrucît potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii.

Conform art. 432 alin.(2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art.

429 și 430 Cod de procedură penală.

În acest context, Colegiul conchide că nu există temei legal pentru admiterea

recursului ordinar și potrivit legii se impune inadmisibilitatea lui, deoarece nu

îndeplinește cerințele de conținut.

penală, Colegiul penal,-

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Veaceslav Tetiu în

interesele condamnatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 09 septembrie 2015, în cauza penală în privința lui Postoroncă

Veaceslav, pe motiv că recursul nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de

art. 430 Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 30 decembrie 2015.

Președinte Liliana Catan

Judecători Nadejda Toma

Ala Cobăneanu

6