1ra-1335/2015 — Art. 190 al.5 CP

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 22 octombrie 2014, Gusac Galina a fost condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația banilor sau de administrarea bunurilor (patrimoniu) pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, din 22 octombrie 2014, cu includerea în termenul executat al pedepsei perioada aflării sub arestul preventiv din 26 noiembrie 2009 pînă la 03 martie 2010. De la Gusac Galina s-a încasat în beneficiul părților vătămate Orehov Galina – 3500 euro, Mercurieva Tatiana – 10.000 euro, Mihailova Olga – 1100 euro, Ganea Andrei – 24.000 euro, Mironov Ludmila – 6000 euro, Vartic Ala – 57.000 euro, Socolov Tatiana – 9800 euro, Ceaplîghina Vera – prejudiciul material 13.000 euro, 3000 dolari SUA și prejudiciul moral 50.000 lei, Smirnov Iuri – prejudiciul material 60.000 euro și moral 50.000 lei, Marcenco Ina – prejudiciul material 1 17.700 euro și moral 50.000 lei, Sibov Mihail – 165.000 euro, Pripa Tatiana – 6000 euro și 6000 dolari SUA, Leunte Galina – 2000 dolari SUA și 100.500 lei, Stati Ion – prejudiciul material 35.250 euro și moral 50.000 lei, Urechi Corneliu – 80.000 euro, Urechi Georgeta – 40.000 euro, Dimitrov Alexandr – prejudiciul material 4000 dolari SUA și moral 50.000 lei, Nica Iuliana – prejudiciul material 4200 euro, 500 dolari SUA și moral 50.000 lei, Jardan Ala – prejudiciul material 30.000 euro și moral 50.000 lei, Malîșeva Galina – prejudiciul material 45.000 euro și moral de 50.000 lei, Struc Vladimir – prejudiciul material 20.000 euro și 310.000 lei, dobînda contractuală 1000 euro, dobînda de întîrziere 21.798,40 euro și 330.919 lei și prejudiciul moral 50.000 lei. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Todorov Alexandr a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța civilă. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Lozovan Dan a fost respinsă. S-a respins cerința părții vătămate Sibov Mihail privind restituirea apartamentelor de către SRL ,,Glorinal”.

Instanța a constatat că inculpata Gusac Galina, în perioada anilor 2003- 2004, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, în baza unui plan bine chibzuit, profitînd de încrederea lui Todorov Alexandr, i-a prezentat un acord de depozit bancar fals, încheiat între ea și BC „Moldova-Agroindbank” din 05.11.2004, potrivit cărui dînsa era deponent în instituția financiară respectivă, tipul depozitului - „Multiopțional”, în sumă de 80.000 dolari SUA, ceea ce urma a servi ca o măsură de garanție a executării obligației de împrumut a banilor de la ultimul. Astfel, obținînd încrederea lui Todorov Alexandr, a dobîndit de la acesta sub forma unui împrumut sumă de 3.656.215 lei. La sfîrșitul anului 2008, Todorov Alexandr, văzînd că Gusac Galina nu restituie banii împrumutați, motivînd că se află într-o perioadă de criză financiară și nu are posibilitatea reală de a-i restitui banii, a insistat în nenumărate rînduri, convingînd-o ca la 24.12.2008, între el și Gusac Galina să fie încheiat un contract de împrumut a banilor, care au fost acordați anterior, potrivit cărui pînă la 25.12.2009 ea urma să restituie suma totală de 3.656.215 lei. Concomitent, la 24.12.2008, după încheierea contractului de împrumut, Todorov Alexandr a insistat și la acordarea garanțiilor de executare a obligațiilor contractuale stabilite, la ce Gusac Galina, urmărind în continuare scopul ca prin înșelăciune și abuz de încredere să dobîndească ilicit bunurile acestuia, ca mijloc de garanție a stabilit la baza contractului de gaj creanța izvorîtă din contractele nr. 314 - V/II din 20.02.2007, nr.104 - V/II din 27.03.2007 și nr. 264 -VT/V din 10.04.2007, imobilele: apartamentul nr. 56 cu trei odăi și suprafața de 93,7 m.p., situat la etajul 12 în casa nr. 4; apartamentul nr.2/D cu trei odăi și suprafața de 134,4 m.p., situat la parter, în casa nr. 1 și apartamentul nr. 110 cu o odaie și suprafața de 57,2 m.p., situat la etajul 12, în casa nr. 23, toate din complexul locativ din str. Valea Trandafirilor, mun. Chișinău, obiectul gajului fiind evaluat la suma de 3.656.215 lei, despre care Galina Gusac știa cu certitudine că nu-i aparțin. Ulterior, la 29.12.2008, Todorov Alexandr s-a adresat cu înștiințare către compania de construcție SRL „Glorinal”, informînd despre încheierea 2 contractului de împrumut și a contractului de gaj asupra dreptului de creanță din 24.12.2008 cu Gusac Galina. La 06.05.2009, către conducerea SRL „Glorinal” i-a comunicat în scris că în privința acestor obiectelor gajate, în baza acordurilor adiționale din 01.12.2008, semnate între Gusac Galina și SRL „Glorinal”, contractele menționate au fost reziliate, iar de către beneficiarul Galina Gusac au fost recepționate integral sumele bănești investite în construcție. În rezultat, Gusac Galina prin înșelăciune și abuz de încredere a însușit ilegal de la Todorov Alexandr suma de 3.656.215 lei, ce constituie un prejudiciu în proporții deosebit de mari. Tot ea, în perioada de timp 01.04.2005 și pînă la 31.12.2006, aflîndu-se la domiciliul său din str. Negruzzi 2/3, ap. 12, mun. Chișinău, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare către 03.01.2007, a primit și a însușit de la Ceaplîghina Vera 13.000 euro și 3000 dolari SUA, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 258.920 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i părții vătămate daune în proporții deosebit de mari. Tot ea, la 19.10.2006, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare către 20.04.2007, a primit și a însușit de la Dimitrov Alexandr 4000 dolari SUA, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 52.960 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții mari. Tot ea, în perioada de timp 20.03.2007 pînă la 22.01.2008, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare către 16.10.2008 a primit și a însușit de la Orehov Galina 3500 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 57.085 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții mari. Tot ea, în perioada lunii mai 2007, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare către 10.02.2008, a primit și a însușit de la Jardan Ala 30.000 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 499.500 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții deosebit de mari. Tot ea, în perioada de timp 04.09.2007 pînă la 30.01.2008, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare către 11.06.2008, a primit și a însușit de la Struc Vladimir 47.000 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 783.960 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții deosebit de mari. 3 Tot ea, în perioada lunii septembrie 2007, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare către 08.08.2008, a primit și a însușit de la Vartic Ala 57.000 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 931.380 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții deosebit de mari. Tot ea, în perioada de timp 06.07.2007 pînă la 20.02.2008, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare către 10.10.2008, a primit și a însușit de la Nica Iuliana 4200 euro și 500 dolari SUA, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 76.151 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții mari. Tot ea, în perioada lunii februarie 2008, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare către 10.09.2009, a primit și a însușit de la Socolov Tatiana 9800 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 160.524 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții deosebit de mari. Tot ea, în perioada lunii iunie 2008, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare către 01.08.2008, a primit și a însușit de la Malîșeva Galina 42.500 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 661 300 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții deosebit de mari. Tot ea, în perioada de timp 02.07.2008 pînă la 17.08.2008, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare către 28.02.2009, a primit și a însușit de la Lozovan Dan 90.833 euro și 107.500 dolari SUA, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 2.699.277 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții deosebit de mari. Tot ea, în perioada de timp 15.08.2008 pînă la 04.11.2008, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare către 25.11.2009, a primit și a însușit de la Leunte Galina 4000 euro, 3000 dolari SUA și 100.500 lei, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii în total constituiau 187.080 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții deosebit de mari. Tot ea, la 02.12.2008, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul deschiderii unei 4 afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare către 02.03.2009 a primit și a însușit de la cet. Mironov Liudmila mijloace bănești în sumă totală de 6000 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 81.720 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i părții vătămate daune în proporții deosebit de mari. Tot ea, la 30.12.2008, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare către 10.07.2009, a primit și a însușit de la Mercurieva Tatiana 10.000 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 149.182 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții deosebit de mari. Tot ea, la 23.05.2009, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul schimbării mijloacelor financiare la un curs mai favorabil decît cel oficial și promițînd restituirea mijloacelor financiare către 09.08.2009, a primit și a însușit de la Ganea Andrei 24.000 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 407.280 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții deosebit de mari. Tot ea, la 05.07.2009, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare către 05.09.2009, a primit și a însușit de la Mihailova Olga 1100 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 14.476 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții considerabile. În total, Gusac Galina a însușit bunurile altor persoane în sumă totală de 7.020.795 lei. Tot ea, în perioada anilor 2005 - 2009, activînd ca persoană fizică, în scopul însușirii averii proprietarului, avînd rolul de organizator, a pregătit un plan infracțional în scopul de a-i face pe cetățeni să fie încrezuți de faptul că aceasta activează legal, a făcut anunțuri verbale la diferiți cetățeni despre deschiderea unei bănci comerciale, că este proprietara unui business profitabil și a faptului schimbării a mijloacelor financiare la un curs valutar favorabil, sub pretextul remunerării suplimentare cu procent de dobîndă, a luat de la Stati Ion 35.290 euro ce conform cursului oficial BNM constituia 564.640 lei, ulterior nerestituindu-i prin diferite eschive, căuzîndu-i o pagubă materială în proporții deosebit de mari. Tot ea, în perioada anilor 2007 - 2009, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, profitînd de încrederea acordată, acționînd prin înșelăciune, sub pretextul depunerii banilor în depozit la bancă, ca ulterior Smirnov Iuri să primească un profit, exprimat prin dobîndă, a însușit de la ultimul 60.000 euro, care conform cursului valutar oficial mediu al BNM constituie 916.200 lei, cauzîndu-i o daună materială în proporții deosebit de mari. Tot ea, în perioada anilor 2007 - 2009, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, profitînd de încrederea acordată, acționînd prin înșelăciune, sub pretextul depunerii banilor în depozit la banca, ca ulterior 5 Marcenco Ina să primească un profit, exprimat prin dobîndă, a însușit de la ultima 17.700 euro, care conform cursului valutar oficial mediu al BNM constituie 277.359 lei, cauzîndu-i o daună materială în proporții deosebit de mari. În urma acțiunilor sale intenționate, Gusac Galina a dobîndit ilegal bani în sumă totală de 1.193.559 lei. Tot ea, la 30.10.2008, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, aflîndu-se în incinta biroului notarial Tatiana Musteață, situat în mun. Chișinău, str. Ștefan cel Mare 64, a primit de la Sibov Mihail 165.000 euro și, în scopul garantării rambursării acestor mijloace bănești, la 25.11.2008 prin contract de cesiune a gajat trei apartamente conform contractelor de investiție nr. 314-V/II din 20.02.2007, nr. 104-V/II din 27.03.2007, nr. 264-VT/V din 10.04.2007, construite de SRL „Glorinal”, la prețul de 3.024.490 lei, iar ulterior, continuîndu-și acțiunile sale criminale, la 01.12.2008, fără înștiințarea familiei Sibov, a reziliat contractele privind investirea capitalului în construcție, încheiate cu SRL „Glorinal”, însușind astfel mijloacele bănești primite în sumă de 165.000 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la momentul comiterii infracțiunii constituiau 2.780.250 lei, bani pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i părții vătămate daune în proporții deosebit de mari. Tot ea, în perioada anilor 2006 - 2007, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul deschiderii unei bănci comerciale și promițînd restituirea mijloacelor financiare către 31.12.2008, a primit și a însușit de la Urechi Georgeta 40.000 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 656.000 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții deosebit de mari. Tot ea, în perioada lunilor februarie - martie 2007, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul deschiderii unei bănci comerciale și promițînd restituirea mijloacelor financiare către 31.12.2008, a primit și a însușit de la Urechi Corneliu 80.000 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 1.337.600 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții deosebit de mari. Tot ea, la 28 iulie 2009, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul schimbării mijloacelor financiare la un curs mai favorabil decît cel oficial, promițînd rambursarea mijloacelor financiare către 10.08.2009, a primit și a însușit de la Pripa Tatiana 7000 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 111.930 lei, și 6000 dolari SUA care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 67.200 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții deosebit de mari. În total, Gusac Galina a însușit bunurile altor persoane în sumă totală de 4.952.980 lei. 6 Instanța a reținut că inculpata nu a recunoscut vina, însă confirmînd că a primit și se obligă să restituie lui Sibov M. - 165.000 euro, Urechi C. – 40.000 euro, Pripa T. – 6000 euro și 6000 dolari SUA, Mercurieva T. – 10.000 euro, Mironov L. – 3000 euro, Ceaplîghina V. – 35.000 lei, 3000 dolari SUA și 3000 euro, Orehova G. – 3500 euro, Mihailova O. – 1100 euro, Jardan A. – 30.000 euro, Malîșeva G. – 39.000 euro, Ganea A. – 320.000 lei, Nica I. – 500 dolari SUA și 4200 euro, Dimitrov A. – 4000 dolari SUA, Leunte G. – 5000 euro, Lozovan D. – 90.833 euro, Struc V. – 15.000 euro și 185.000 lei, Stati I. – 35.290 euro, Smirnov I. – 60.000 euro, Marcenco I. – 17.700 euro, Todorov A. – 3.656.215 lei. Totodată, vinovăția inculpatei este dovedită prin probele administrate. Astfel, partea vătămată Todorov A. a declarat că în perioada anilor 2003- 2004, inculpata a solicitat insistent de la el, cu titlu de împrumut diferite sume bănești. În anul 2008 suma datoriilor acumulate constituia 186.725 euro, convenind ca inculpata să-i achite la suma dată 2,5 % lunar. Potrivit contractului de împrumut, încheiat la notar, inculpata urma ca pînă la 25.12.2009 să-i achite în rate 251.124 euro, garantînd executarea obligațiilor prevăzute în contractul de împrumut prin instituirea gajului asupra a 3 apartamente situate în mun. Chișinău, str. Valea Trandafirilor 4, ap. 56, str. Valea Trandafirilor 1, ap. 2d și str. Valea Trandafirilor 23, ap. 110, care se aflau în curs de construire la compania de construcții SRL ,,Glorinal”. Ulterior, prin scrisoarea din 06 mai 2009, SRL ,,Glorinal” l-a informat despre imposibilitatea reînregistrării apartamentelor menționate, contractele de investiții încheiate cu inculpata fiind reziliate. Partea vătămată Stati I. a indicat că i-a transmis inculpatei bani în sumă totală de 14.530 euro, care împreună cu dobînda formează suma de 35.290 euro. Inculpata nu i-a restituit, motivînd că sunt investiți în afaceri. Solicită restituirea prejudiciului material de 35.290 euro și moral de 10.000 euro. Partea vătămată Sibov M. a declarat că la 30 octombrie 2008 a pus în gaj casa sa din str. Cetatea Albă 140, mun. Chișinău, ca garanție pentru efectuarea împrumutului de 165.000 euro inculpatei. Reprezentantul părții vătămate Sibov M., Sergiu Goțonoga a confirmat că inculpata a pus în gaj 3 apartamente în construcție la SRL ,,Glorinal” pentru care a achitat 158.180 euro. Ulterior, s-a constatat că contractele de investiție au fost reziliate, apartamentele fiind gajate și altor persoane, inclusiv Todorov A. Partea vătămată Urechi C. a indicat că sub pretextul deschiderii unei bănci, i- a transmis în rate inculpatei bani în sumă totală de 120.000 euro care nu i-au fost restituiți. Partea vătămată Pripa T. a declarat că la sfîrșitul lunii iunie 2009 i-a transmis inculpatei bani în lei pentru a fi procurați 6000 dolari SUA și 7000 euro. La timpul stabilit banii nu i-au fost restituiți, iar inculpata a început să se ascundă. Partea vătămată Ceaplîghina V. a declarat că fiica sa i-a transmis inculpatei 3000 dolari SUA, 3000 euro și 35.000 lei, promițîndu-le un cîștig de 3%. Timp de 2 ani și 6 luni au primit procente, iar ulterior nu le-a mai fost achitat nimic. Partea vătămată Dimitrov A. a indicat că inculpata, sub pretextul deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare, la 7 20.04.2007 a primit și însușit de la el bani în sumă totală de 4000 dolari, care pînă în prezent nu i-a restituit. Partea vătămată Orehov G. a indicat că în perioada anilor 2004-2008 a transmis inculpatei bani în sumă de 3500 euro. Partea vătămată Mercurieva T. a declarat că i-a acordat inculpatei, pentru afaceri, suma de 10.000 euro la procente, datoria nefiindu-i restituită. Partea vătămată Mihailova O. a relatat că în anul 2009 i-a împrumutat inculpatei suma de 1000 euro, care nu i-a fost restituită. Partea vătămată Lozovan D. a solicitat să-i fie restituit prejudiciul material în mărime de 90.833 euro și 107.500 dolari SUA, precum și procentele acumulate în mărime de 32.267 dolari SUA. Partea vătămată Leunte G. a declarat că inculpata, sub pretextul deschiderii unei afaceri profitabile, în perioada anilor 2008-2009 a împrumutat mai multe sume de bani și la moment îi datorează 100.500 lei și 2000 dolari SUA. Partea vătămată Gantea A. a indicat că inculpata, sub pretextul schimbării mijloacelor financiare la un curs mai favorabil, și promițînd restituirea banilor către 09 august 2009, a primit și însușit de la el mijloace financiare în sumă totală de 24.000 euro. Partea vătămată Mironov L. a relatat că inculpata, sub pretextul că gestionează unele afaceri în or. Tiraspol și în Belgia, la 02 decembrie 2008 a primit de la ea bani în sumă de 6000 euro. Partea vătămată Nica I. a declarat că inculpata, motivînd prin deschiderea unei afaceri profitabile, a primit de la ea la 06.07.2007 suma de 500 dolari SUA, la 20.02.2008 - 2000 euro și la 20.08.2008 – 2200 euro, pe care nu i-a restituit. Partea vătămată Jardan A. a indicat că inculpata, sub pretextul deschiderii unei afaceri profitabile, promițînd restituirea mijloacelor financiare către 10.02.2008, a însușit de la ea suma de 30.000 euro. Partea vătămată Struc V. a declarat că în aceleași condiții a transmis inculpatei suma de 47.000 euro. Părțile vătămate Vartic A., Malîșeva G. și Socolov T. au dat declarații similare, indicînd că au transmis inculpatei bani, după cum urmează: Vartic A. – 57.000 euro, Malîșeva G. – 42.500 euro și Socolov T. – 9800 euro. Partea vătămată Smirnov I. a declarat că inculpata îi datorează suma de 60.000 euro și prejudiciul moral de 50.000 lei. Partea vătămată Marcenco I. a indicat că la propunerea inculpatei a depozitat pe contul ultimei bani cu scopul de a obține procente. În perioada anilor 2007-2009 i-a transmis inculpatei diferite sume bănești, aceasta datorîndu-i 17.700 euro și prejudiciul moral de 50.000 lei. Martorul Găină S., juristul SRL ,,Glorinal”, a relatat că a participat la elaborarea a 3 contracte de investiții în construcții încheiate de inculpată cu SRL ,,Glorinal”, cît și la rezilierea lor. Inculpata s-a adresat la companie în anul 2008, solicitînd rezilierea contractelor, motivînd că se află într-o perioadă de criză și nu are posibilitate să continue executarea obligațiunilor contractuale. Inculpata a recepționat toate sumele investite în construcția apartamentelor. Todorov A. a fost 8 informat că nu poate fi înregistrat dreptul lui asupra apartamentelor, inculpata reziliind contractele de investiții, totodată asupra acestora fiind aplicat sechestru prin încheierea instanței de judecată. Martorul Stati U. a depus declarații analogice părții vătămate Stati I. Martorii Agheev D. și Brunștein G. au confirmat că inculpata a primit mijloacele financiare indicate de partea vătămată Sibov M. Martorii Trofimova L. și Fedulova T. au confirmat că inculpata a primit de la SRL ,,Glorinal” banii investiți în construcția celor 3 apartamente. Martorul Smirnova N. a declarat că soțul Smirnov I. i-a transmis inculpatei în 2 tranșe, bani în sumă totală de 60.000 euro, care nu au fost restituiți. Sora sa, Marcenco I., la fel i-a dat bani inculpatei, nefiindu-i restituiți. Vinovăția inculpatei se confirmă și prin procesele-verbale de ridicare și examinare a documentelor din 28.04.2011, în rezultatul controlului efectuat de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat la SRL ,,Glorinal”; procesul-verbal de ridicare a documentelor din 09.06.2010 conform cărora de la compania de construcții SRL ,,Glorinal” au fost ridicate copiile contractelor de investiții; procesul-verbal de ridicare din 04.04.2011, în baza cărora de la Todorov A. au fost ridicate actele; interpelarea și actele ridicate de la notarul Berghii E.; raportul de expertiză nr. 1677, nr. 1690 din 01.08.2011 conform cărui semnăturile din dispozițiile de plată nr. 587 din 28.11.2008 și nr. 575 din 26.11.2008 au fost efectuate de Gusac G.; contractul de împrumut din 02.07.2008 încheiat între Gusac G. și Lozovan D. pe suma de 50.000 euro; contractul de împrumut din 17.07.2008 încheiat între Gusac G. și Lozovan D. pe suma de 50.000 euro; contractul de împrumut din 17.07.2008 încheiat între Gusac G. și Lozovan D. pe suma de 90.833 euro; contractul de împrumut din 17.08.2008 încheiat între Gusac G. și Lozovan D. pe suma de 7500 euro; acordul încheiat între Gusac G. și Lozovan D. la 23.12.2008; contractul de gaj din 24.12.2008 și demersul de înregistrare a gajului; hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23.06.2009 pe dosarul nr. 2- 1095/09. Versiunea inculpatei că în toate cazurile au avut loc împrumuturi, relațiile fiind civile se infirmă prin constatarea că inculpata primea sumele de bani, în urma înșelăciunii, deoarece prezenta părților vătămate date false că deschide o bancă, că activează în diferite bănci din mun. Chișinău, că deschide o afacere profitabilă și are nevoie de bani, că schimbă mijloace financiare la un curs valutar favorabil, că are o afacere în or. Tiraspol și în Belgia, că activează într-o firmă moldo-austriacă. Părții vătămate Todorov A. i-a prezentat o informație falsă că are la BC „Moldova- Agroindbank” un depozit bancar în sumă de 80.000 dolari SUA și a ascuns de Todorov A. informația că 3 apartamente puse lui în gaj la 24.12.2008, anterior la 25.11.2008 au fost puse în gaj lui Sibov M. Mai mult, urmărind scopul bine conturat de a dobîndi ilicit de la Todorov A. și Sibov M. sume impunătoare de bani, a ascuns că la 01.12.2008 a reziliat contractele de construcție ipotecară a 3 apartamente construite de SRL ,,Glorinal” și puse lor în gaj și că a primit banii investiți la SRL ,,Glorinal”. Astfel, este evident faptul că inculpata peste 6 zile după încheierea contractului de gaj cu Sibov M. a reziliat contractul cu firma de 9 construcție, iar cu Todorov A. a încheiat contract de gaj pe apartamentele care nu-i mai aparțineau timp de 23 zile. La fel, inculpata primea sumele de bani menționate și în urma abuzului de încredere, deoarece ea promitea părților vătămate restituirea banilor în termeni strict stabiliți, cu calcularea dobînzii în procente. Astfel, inculpata, în scopul însușirii ilicite a bunurilor altor persoane, î-și asuma obligațiuni drept condiție pentru ai fi transmise sumele de bani. În realitate, ea nu intenționa să-și îndeplinească obligațiunile luate și folosindu-se de relațiile de încredere cu părțile vătămate, a însușit banii primiți în sumă totală de 17.388.189 lei. Fiind chestionată în instanță, ea nu a putut explica unde sunt banii însușiți și de ce nu i-a restituit. Deci, este evident că inculpata, după dobîndirea ilicită a banilor, le-a folosit la dorința sa, în scopuri personale. Încă, la momentul intrării în posesia banilor, inculpata avea drept scop însușirea lor și nu avea de gînd să-și îndeplinească angajamentele asumate. Instanța a concluzionat că vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate a fost dovedită prin probele administrate și a încadrat acțiunile ei în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, ca escrocherie, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvîrșită cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpata a recunoscut parțial vina, este caracterizată pozitiv, nu are antecedente penale, concluzionînd că reeducarea și corectarea ei poate avea loc dor prin stabilirea pedepsei cu închisoare. Instanța de judecată a încasat de la inculpată în beneficiul părților vătămate prejudiciului material demonstrat în cadrul examinării cauzei. În beneficiu părții vătămată Leunte G., instanța a încasat prejudicial material de 2000 dolari și 100.500 lei, deoarece partea vătămată a declarat că inculpata i-a restituit suma de 5000 euro din sumele indicate în rechizitoriu. Cu referire la suma prejudiciului moral solicitat de către unele părți vătămate, instanța a considerat necesar de a încasa de la inculpată sume rezonabile, luînd în considerație caracterul și gravitatea suferințelor psihice cauzate părților vătămate. Instanța a respins cerințele înaintate de partea vătămată Lozovan D. privind încasarea sumei de 90.833 euro, 107.500 dolari și procentele în sumă de 32.267 dolari, deoarece între aceleași părți cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri s-a emis hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23.06.2009, fiind încasat de la Gusac G. în beneficiul lui Lozovan D. suma de 90.833 euro, 107.500 dolari cu titlu de împrumut, 19.350 dolari cu titlu de dobîndă contractuală, 12.917, 50 dolari și 2272, 50 euro cu titlu de dobînzi de întîrziere. Instanța a respins și cerința înaintată de partea vătămată Sibov M. privind restituirea apartamentelor de către SRL ,,Glorinal”, explicîndu-i dreptul de adresare cu pretențiile date în instanța civilă în mod separat.

Procurorul a declarat apel, solicitînd casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpata să fie 10 condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 13 ani închisoare, cu executare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația banilor sau de administrarea bunurilor (patrimoniu) pe un termen de 5 ani. Apelantul a invocat că instanța de fond nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite și nu a stabilit o pedeapsă care ar duce la corectarea și reeducarea inculpatei. La stabilirea pedepsei, instanța de fond urma să atragă atenție că inculpata de 21 de ori, prin escrocherie a sustras bani în sumă totală de 17.388.189 lei, nerecunoscînd vina și nerestituind prejudiciul cauzat în urma acțiunilor sale. Astfel, sancțiunea aplicată inculpatei nu va atinge scopul pedepsei penale și nu va contribui la conștientizarea de către aceasta a celor săvîrșite, urmînd a-i fi aplicată o pedeapsă echitabilă, conform prevederilor art. 75 Cod penal. 3.1. Partea vătămată Todorov A. la fel, a declarat apel, solicitînd casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să- i fie admisă integral acțiunea civilă. Apelantul a indicat că concluziile instanței că inculpata a primit banii de la compania de construcții SRL ,,Glorinal” contravin raportului de expertiză tehnico- criminalistică nr. 372 din 16 iunie 2012 în privința dispozițiilor de plată nr. 575 din 26.11.2008 și nr. 587 din 28.11.2008. Totodată, compania de construcții SRL ,,Glorinal” și inculpata au semnat cu dată anterioară actele din 01 decembrie 2008, privind rezilierea contractelor de investiții în construcții cu scopul de a nu admite transmiterea în proprietate a apartamentelor gajate. Astfel, SRL ,,Glorinal” repetat, în mod ilegal a vîndut aceleași apartamente, schimbînd numerotarea lor și semnînd contractele cu alte persoane, cu o dată anterioară. Prin hotărîrea instanței a fost lipsit de dreptul legal de a-și recupera prejudiciul material cauzat în mod solidar de către inculpată și compania de construcții SRL ,,Glorinal”. 3.2. Au declarat apel și intervenienții accesorii în acțiunea civilă în cadrul dosarului penal, Iavorscaia N. și Celac I., solicitînd casarea sentinței în partea admiterii în principiu a acțiunii civile a lui Todorov A., rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă parțial acțiunea civilă înaintată de Todorov A. către Gusac G. în partea ce ține de încasarea sumelor de 464.649 euro prejudiciul materia și 16.095 lei cheltuieli notariale, în rest acțiunea să fie respinsă, explicîndu-i părții vătămate dreptul de adresare cu restul pretențiilor în instanța civilă în mod separat. Apelanții au indicat că instanța a depășit limitele pretențiilor lui Todorov A., admițînd în principiu o pretenție inexistentă – de a recunoaște dreptul de proprietate în scopul asigurării restituirii datoriei, ultimul solicitînd doar transmiterea dreptului de posesiune. În această parte, hotărîrea instanței de judecată poate servi drept temei a unei acțiuni de privarea de dreptul de proprietate asupra apartamentului dobîndit în mod 11 legal, neavînd tangență cu acțiunile ilicite ale inculpatei, ultima gajînd apartamentele în contul achitării datoriei lui Todorov A., cînd nu avea drept asupra lor, contractele de investiții fiind reziliate și fiindu-i restituiți banii achitați. 3.3. Și avocatul Svetlana Gavrilova a declarat apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpata să fie achitată. Apelanta a invocat că instanța nu a înlăturat contradicțiile în declarațiile făcute de partea vătămată Sibov M. la urmărire penală și în instanța de fond. Instanța nu a ținut cont că proiectele contractelor de cesiune prin care au fost gajate apartamentele conform contractelor de investiții nr. 314-V/II din 20.0.2007 și nr. 104-V/II din 27.03.2007 nu au putere juridică, la întocmirea lor urmînd să participe, în mod obligatoriu și compania de construcții SRL ,,Glorinal”, contractele urmînd a fi autentificate și înregistrate la Oficiul Cadastral Teritorial. Totodată, Sibov M., cunoscînd că nu au fost încheiate contractele de cesiune, nu a efectuat careva plăți pentru finisarea construcției apartamentelor din str. Valea Trandafirilor, mun. Chișinău. Instanța de fond nu s-a expus asupra lipsei la materialele cauzei a probelor care să confirme restituirea de către SRL ,,Glorinal” a sumelor de bani investite de către inculpată, care puteau să confirme posibilitatea acesteia de a rambursa banii luați cu împrumut de la Sibov M. Totodată, nu a fost confirmat prin probe că Sibov M. i-ar fi transmis inculpatei banii pe care acesta i-ar fi primit de la cet. Șoșev, precum și că i-a împrumutat inculpatei la 31.10.2008 suma de 165.000 euro, bani primiți de la Agheev. Nu a fost confirmat nici că partea vătămată Urechi C., la momentul transmiterii banilor în anul 2006 – 2007, dispunea de suma de 120.000 euro. Instanța nu a stabilit că inculpata, împrumutînd bani de la părțile vătămate, a promis acestora că mijloacele financiare vor fi incluse în capitalul social al unei bănci sau uzine de producere a vinului, precum și faptul organizării de către aceasta a unei grupări pentru dobîndirea banilor în mod ilegal de la părțile vătămate sau că a elaborat un plan de a intra în încrederea acestor persoane. La, fel, instanța nu a întreprins măsuri pentru a stabili mărimea reală a sumei pe care inculpata o datorează familiei Stati, precum și care este vina ei în raport cu persoanele date. Examinînd probele administrate, instanța nu a dat o evaluare corectă faptelor stabilite, nu s-a condus de prevederile legale de a interpreta toate îndoielile în favoarea inculpatului. Din rapoartele de expertiză tehnică, scrisoarea lui Todorov A., declarațiile martorilor Buzenco, Mațiura și Iavorscaia urmează a fi concluzionat că inculpata de facto, nu a primit bani de la compania de construcții ,,Glorinal” și nu l-a indus în eroare pe Todorov A. încheind contractul de gaj al apartamentelor aflate în curs de construire la compania de construcții SRL ,,Glorinal”. La examinarea acțiunilor civile înaintate de părțile vătămate în cadrul procesului penal instanța a depășit limitele învinuirii formulate. 12 Astfel, pe episodul cu Malîșeva G., conform rechizitoriului și declarațiilor făcute în instanța de fond, aceasta a explicat că i-a transmis inculpatei suma de 42.500 euro, în hotărîrea instanței fiind indicat că inculpata urmează să restituie părții vătămate suma de 45.000 euro. Partea vătămată Struc V., în declarațiile sale în cadrul urmăririi penale a indicat că inculpata îi datorează suma de 310.000 lei și 20.000 euro, potrivit rechizitoriului ultima îi datorează suma de 47.000 euro. Conform sentinței în beneficiul lui Struc V. a fost încasată datoria în mărime de 20.000 euro și 310.000 lei, dobînda contractuală în mărime de 1000 euro, dobînda de întîrziere în mărime de 21.798,40 euro și suma de 330.919 lei. Conform rechizitoriului și declarațiilor părții vătămate Leunte G., inculpata îi datora sumele de 4000 euro și 3000 dolari SUA. Instanța a obligat inculpata să restituie părții vătămate suma de 2000 dolari SUA și 100.500 lei. Luînd în calcul că la baza plîngerii depuse de partea vătămată Sibov M. la acțiunile inculpatei stă cererea de chemare în judecată și hotărîrea judecătorească, precum și că în rechizitoriu acuzarea se referă asupra aceluiași obiect și temeiuri, acțiunea lui Sibov M. privind încasarea sumei de 165.000 euro, urma a fi respinsă. Nerestituirea banilor nu constituie temei de a o învinui pe Gusac G. în comiterea infracțiunii imputate. Nu au fost prezentate probe care să confirme că inculpata, împrumutînd bani de la părțile vătămate în perioada anilor 2004 – 2008, a conștientizat caracterul infracțional al acțiunilor sale. La fel, nu a fost confirmat că inculpata a prevăzut că în anul 2009 nu va întoarce datoria de bază, perioadă cînd în țară s-a produs criza economico- financiară, avînd consecințe negative, în urma căror s-a schimbat situația ei financiară, rezultate pe care nu și le-a dorit. Mai mult, a fost demonstrat că inculpata, luînd bani de la părțile vătămate, se obliga nu doar să-i restituie dar și să achite dobîndă pentru folosirea lor, ceea ce se confirmă prin recipisele anexate și prin declarațiile martorilor. Nu și-au găsit confirmare nici argumentele acuzării conform căror, inculpata a obținut bani de la părțile vătămate invocînd că este angajată a unei bănci, deține afaceri peste hotare și are posibilitate de a influența schimbarea mijloacelor financiare la un curs mai favorabil. Astfel, inculpata nu a planificat să însușească banii părților vătămate pentru a-i folosi în scopuri personale. 3.

Inculpata, la fel a declarat apel solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri, prin care să fie achitată. Apelanta a indicat că pe episodul cu Malîșeva G. a recunoscut doar suma de 39.000 euro, prin sentință fiind încasată suma de 45.000 euro și prejudiciul moral în mărime de 50.000 lei. Părții vătămate Leunte G. i-au fost restituit toți banii și careva datorii nu are față de aceasta. 13 Potrivit rechizitoriului, față de partea vătămată Ceaplîghina V. avea o datorie în mărime de 3000 euro și 3000 dolari SUA. Nu este de acord cu suma de 10.000 euro, apărută ulterior în baza recipisei eliberate pe numele fiicei părții vătămate. La fel, i-a restituit suma de 3600 euro părții vătămate Mironov L., însă potrivit sentinței a fost obligată să-i achite suma de 6000 euro. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2015, apelurile procurorului și părții vătămate Todorov A. au fost respinse ca nefondate. Apelurile declarate de inculpată, de avocatul S. Gavrilova și de intervenienții din acțiunea civilă a părții vătămate Todorov A. - Iavorscaia N. și Celac I., au fost admise, casată parțial sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre. Pretențiile părților vătămate Ceaplîghina V, Smirnov I., Marcenco I., Stati I., Dimitrov A., Nica I., Jardan A. și Malîșeva G., privind încasarea de la inculpată a prejudiciului moral, au fost respinse ca fiind neîntemeiate. Pretențiile părții vătămate Todorov A. către Gusac G. privind declararea nulității contractului nr. 291-VT/V din 27.03.2008 încheiat între SRL „Glorinal” și Osoianu A., actului de primire predare nr. 110-VT/V din 30.12.2011 a dreptului de proprietate a lui Osoianu A. asupra apartamentului cu nr. cadastral 0100101.791.08.110 de pe adresa mun. Chișinău str. Trandafirilor 6/2, ap. 110, contractului nr. 318-V/2 din 16.12.2008 încheiat între SRL „Glorinal” și Mațiura A., actului de primire-predare nr. 2-V/II din 07.07.2010 a dreptului de proprietate după Mațiura A. și Mațiura M. cu nr. cadastral 0100101.284.04.002 de pe adresa mun. Chișinău, str. Valea Trandafirilor 18, ap. 2 și contractului nr. 309-V/II din 05.06.2008 încheiat între SRL „Glorinal” și Iavorscaia N., actului de primire- predare nr. 268-V/II din 11.06.2010 a dreptului de proprietate după Iavorscaia N. și Celac I. asupra apartamentului cu nr. cadastral 0100101.284.04.268 pe adresa mun. Chișinău, str. Valea Trandafirilor 18, ap. 268 și de recunoaștere a dreptului de proprietate în scopul asigurării restituirii datoriei după Todorov A. asupra apartamentului cu nr. cadastral 0100101.791.08.110 de pe adresa mun. Chișinău, str. Valea Trandafirilor 6/2, ap. 110, apartamentului nr. cadastral 0100101.284.04.002 de pe adresa mun. Chișinău, str. Valea Trandafirilor 18, ap. 2, și apartamentului nr. cadastral 0100101.284.04.268 de pe adresa mun. Chișinău, str. Valea Trandafirilor 18, ap. 268, au fost lăsate fără soluționare în procesul penal, fapt ce nu-l împiedică pe Todorov A. de a înainta aceste pretenții în ordinea procedurii civile. În rest, sentința a fost menținută. Instanța de apel a reținut că situația de fapt reținută de instanța de fond corespunde probelor administrate, care au fost apreciate corect, în mod justificat ajungîndu-se la concluzia că acțiunile inculpatei se încadrează în baza art. 190 alin. (5) Cod penal. Astfel, vinovăția inculpatei a fost dovedită prin probelor administrate și verificate în cauză, inclusiv declarațiile părților vătămate Todorov A., Stati I., Sibov M., Urechi C., Urechi G., Pripa T., Ceaplîghina V., Dimitrov A., Orehov G., Mercurieva T., Mihailova O., Lozovan D., Leunte G., Ganea A., Mironov L., Nica 14 L., Jardan A., Struc V., Vartic A., Malșeva G., Socolov T., Smirnov I., Marcenco I., declarațiile martorilor Todorova L., Găină S., Trofimov L., Chirica N., Fedulova T., Iavorscaia N., Osoianu A., Mațiura M., Cobzari L., Cocieru E., Tutunaru L., Cazangi N., Buzenco Gh., Stati U., Agheev D., Brunștein G., Smirnova N., Peșterean N., Gorobei G., Timur N., Florea M., Paladi A., Tănase D., Luca P., Berghii E., Bleandur V., Bleandur E., procesele-verbale de ridicare și examinare a documentelor, din 28.04.2011, în rezultatul controlului efectuat de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat la SRL ,,Glorinal”, procesul-verbal de ridicare a documentelor din 09.06.2010 conform căror de la compania de construcții SRL ,,Glorinal” au fost ridicate copiile contractelor de investiții, procesul-verbal de ridicare din 04.04.2011, în baza cărui de la Todorov A. au fost ridicate actele, interpelarea și actele ridicate de la notarul Berghii E., raportul de expertiză nr. 1677, nr. 1690 din 01.08.2011 conform cărui semnăturile din dispozițiile de plată nr. 587 din 28.11.2008 și nr. 575 din 26.11.2008 au fost efectuate de Gusac G., contractul de împrumut din 02.07.2008 încheiat între Gusac G. și Lozovan D. pe suma de 50.000 euro, contractul de împrumut din 17.07.2008 încheiat între Gusac G. și Lozovan D. pe suma de 50.000 euro, contractul de împrumut din 17.07.2008 încheiat între Gusac G. și Lozovan D. pe suma de 90.833 euro, contractul de împrumut din 17.08.2008 încheiat între Gusac G. și Lozovan D. pe suma de 7500 euro, acord încheiat între Gusac G. și Lozovan D. la 23.12.2008, contract de gaj din 24.12.2008, demers de înregistrare a gajului, hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23.06.2009 pe dosarul nr. 2-1095/09. Instanța de fond a aplicat inculpatei o pedeapsă în limitele fixate de Partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului penal. Totodată, instanța de fond eronat a admis în principiu cerințele părții vătămate Todorov A., litigiul purtînd un caracter net civil, urmînd a fi soluționat în instanța de drept civil. Iavorscaia G., Celac I., SRL ,,Glorinal” nu au fost atrași în procesul penal în calitate de participanți, iar pronunțarea unei sentințe care lezează inedit interesele acestora, vine în contradicție cu principiul dreptului la apărare și principiul contradictorialității. În acțiunile inculpatei sunt întrunite toate elementele infracțiunii incriminate, culpabilitatea ei rămînînd în afara a careva dubii rezonabile. Instanța de fond corect a concluzionat că versiunea inculpatei, precum că în toate cazurile au avut loc împrumuturi, relațiile fiind civile, se infirmă prin faptul că inculpata primea sumele de bani în urma înșelăciunii, fiind stabilit că în scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altor persoane, ea prezenta părților vătămate date false că deschide o bancă, că activează în diferite bănci din mun. Chișinău, că deschide o afacere profitabilă și are nevoie de bani, că schimbă mijloace financiare la un curs valutar favorabil, că are o afacere în Tiraspol și Belgia, că activează într-o firmă moldo-austriacă. Părții vătămate Todorov A., a prezentat o informație falsă că are la BC „Moldova-Agroindbank” un depozit bancar în sumă de 80.000 dolari SUA, la fel în scopul dobîndirii ilicite a bunurilor, a ascuns de partea vătămată Todorov 15 A. informația că 3 apartamente puse lui în gaj la 24.12.208, anterior, la 25.11.2008 a fost puse în gaj lui Sibov M. Mai mult, inculpata urmărind scopul bine conturat de a dobîndi ilicit de la Todorov A. și Sibov M. sume impunătoare de bani, a ascuns informația că la 01.12.2008 a reziliat contractele de construcție ipotecară a 3 apartamente construite de SRL ,,Glorinal” și puse lor în gaj, precum a și ascuns informația că a primit banii investiți la SRL ,,Glorinal”. Astfel, este evident faptul că inculpata peste 6 zile după încheierea contractului de gaj cu Sibov M. a reziliat contractul cu firma de construcție, iar cu Todorov A. a încheiat contract de gaj pe apartamentele care nu-i aparțineau timp de 23 zile. Totodată, este întemeiată concluzia instanței de fond că inculpata primea sumele de bani menționate și în urma abuzului de încredere, deoarece ea le promitea restituirea banilor în termeni strict stabiliți, cu calcularea dobînzii în procente. Astfel, inculpata. în scopul însușirii ilicite a bunurilor altor persoane, își asuma obligațiuni drept condiție pentru a-i fi transmise sumele de bani. În realitate, inculpata nu intenționa să-și îndeplinească obligațiunile luate și folosindu-se de relațiile de încredere cu părțile vătămate, a însușit banii primiți în sumă totală de 17.388.189 lei, deoarece fiind chestionată în instanță nu a putut explica unde sunt banii însușiți, la fel nu a putut explica de ce nu a restituit banii. Astfel, este evident că inculpata, după dobîndirea ilicită a sumei date și dispunînd de o posibilitate reală de a le folosi, le-a dispus și folosit la dorința sa, în scopuri personale. Prima instanță a constatat corect că este evident și demonstrat faptul că inculpata încă la momentul intrării în posesia banilor, avea drept scop însușirea lor și nu avea de gînd să îndeplinească angajamentele asumate, să restituie banii primiți de la pătimiți. Deci, vina inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate a fost dovedită incontestabil prin ansamblul de probe cercetate de prima instanță și reținute de către instanța de apel. Totodată, instanța de fond a admis în mod eronat pretențiile părților civile Ceaplîghina V., Smirnov I., Marcenco I., Stati I., Dimitrov A., Nica I., Jardan A. și Malîșeva G. privind încasarea de la inculpată a prejudiciului moral în mărime a cîte 50.000 lei fiecărui. Or, în cadrul infracțiunilor de sustragere prejudiciul moral nu se încasează, fiind încasat doar prejudiciul material, care constă din prejudiciul material real cauzat, venitul ratat ș.a. Dat fiind, că escrocheria face parte din categoria infracțiunilor de sustragere, instanța de fond a încasat neîntemeiat prejudicii morale din contul inculpatei, deoarece pătimiții au dat bani inculpatei pentru a primi bani la procente. În acest sens, este de menționat art. 1422 Cod civil, care prevede că în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Avocatul Serghei Simonov a declarat recurs ordinar, în numele părților civile Nica I., Dimitrov A., Smirnov I. și Marcenco I., în care solicită casarea decizii și menținerea sentinței. 16 Recurentul a specificat că art. 411 Cod de procedură penală prevede că instanța de apel examinează cauza prin extindere cu privire la părțile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se referă, avînd dreptul de a hotărî și în privința lor, fără ca să creeze acestor părți o situație mai gravă. Părțile vătămate Nica I., Dimitrov A., Smirnov I. și Marcenco I. nu au declarat apel, dar prin decizia instanței acestor părți le-a fost creată o situație mai gravă. Astfel, părților vătămate ți civile Nica I., Dimitrov A., Smirnov I. și Marcenco I. li s-au pricinuit prejudicii morale, suferințe psihice, prin tergiversarea recuperării daunelor materiale, prin acțiunile înșelătoare ale inculpatei referitor la îndeplinirea obligațiunilor asumate. Totodată, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 17 noiembrie 2009 în cauza penală în privința lui Ivanova V., condamnată în baza art. 195 alin. (2) Cod penal, este indicat ca fiind corectă și întemeiată soluția instanței de apel referitor la pedeapsa stabilită și la soluționarea acțiunii civile. Referitor la prejudiciul moral cauzat părții vătămate, instanța de recurs a susținut soluția instanței de apel, care a admis parțial acțiunea civilă și a dispus încasarea prejudiciului moral în mărime de 2500 lei, fiind o compensare echitabilă a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune. La fel, în pct. 1 al deciziei instanței de recurs este indicat că Rusnac E. a fost condamnat în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal la 3 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere materială pe un termen de 2 ani, fiind încasat în beneficiul părții vătămate prejudiciul moral în mărime de 500 lei. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) și 16) Cod de procedură penală – instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. 5.1. A declarat recurs ordinar și inculpata, în care solicită casarea hotărîrilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie achitată. Recurenta a invocat că în scopul stingerii datoriei față de Sibov M. i-a fost sechestrat apartamentul pe care îl deține cu drept de proprietate. Partea vătămată Leunte G. a recunoscut că datoria față de ea a fost stinsă. Partea vătămată Pripa T., necătînd că banii i-au fost restituiți în rate, a solicitat suma integrală în baza recipisei nereturnate. Todorov A., conform cererii a solicitat 3.000.000 lei, în ședința de judecată recunoscînd că datoria constituie 100.000 dolari SUA, iar la insistența lui ea a acceptat să-i restituie 100.000 euro. Partea vătămată Struc V., avînd datorii în sumă de aproximativ 5.000.000 lei, nu a fost împotrivă ca ea să-i achite creditele. Nu au fost prezentate probe și acte care să-i confirme vinovăția în comiterea infracțiunii incriminate. 17 Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Malîșeva G. este ilegală și nefondată, ultima nu dispune de dovezi prin care să probeze existența datoriei, de fiecare dată indicînd alte sume care îi convin. Din motiv că familia Stati a agresat-o și șantajat-o pe mama ei care are o vîrstă înaintată și este bolnavă, le-a eliberat o recipisă pentru suma care îi aranja. Astfel, partea vătămată Stati I. și soția sa au confirmat că suma datoriei de bază este de 1500 euro, instanța de judecată încasînd datoria în mărime de 34.000 euro și prejudiciul moral în mărime de 50.000 lei. Acuzațiile înaintate, în mare majoritate sunt fabricate, iar pedeapsa aplicată este prea aspră și inechitabilă. 5.2. Avocatul Svetlana Gavrilova la fel a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea hotărîrilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpata să fie achitată. Recurenta a indicat că instanța de fond nu a ținut cont că în perioada anilor 2003-2008 inculpata a împrumutat de la rudele și cunoștințele sale mijloace bănești, achitîndu-le dobîndă pentru folosirea acestor bani. Temei pentru pornirea urmăririi penale în privința inculpatei a servit plîngerea lui Sibov M. și hotărîrea instanței de judecată prin care a fost încasată în beneficiul părții vătămate suma de 199.650 euro. Totodată, dispozițiile de încasare nr. 575 din 26.11.2008 și nr. 587 din 28.11.2008, incluse în materialele cauzei drept dovadă de primire de către inculpată a mijloacelor bănești de la SRL ,,Glorinal” în sumă de 3.024.490 lei nu sunt veridice. Proiectele contractelor de cesiune a dreptului de proprietate a inculpatei asupra mijloacelor bănești investite în construcția apartamentelor de SRL ,,Glorinal” către Sibov M. nu sunt în sine contracte de cesiune, la perfectarea lor SRL ,,Glorinal” nu a participat și ele nu sunt înregistrate la organul cadastral teritorial, iar Sibov M. nu a achitat careva sume pentru finisarea lucrărilor de construcție a apartamentelor din str. Valea Trandafirilor, mun. Chișinău. Partea vătămată Urechi G. și fiul său Corneliu nu au probat cu nimic existența sumei de 120.000 euro, pe care ei, chipurile au împrumutat-o inculpatei. Instanța de fond nu a stabilit faptul organizării unei grupări de către inculpată pentru primirea banilor de la Jardan A., Malîșeva G., Struc V., Nica I., Dimitrov A., Mironova L., Mihailova O., Mercurieva T., Socolova T., Vartic A., Ceaplîghina V., Ganea A., Lozovan D. și Leunte G., sau că a elaborat un plan de a intra în încrederea acestor persoane. Partea vătămată Stati I. i-a împrumutat inculpatei suma de 1500 euro și nu 35.280 euro cum este indicat în ordonanța de punere sub învinuire. La fel, conform ordonanței de punere sub învinuire, inculpata îi este datoare lui Struc V. cu suma de 47.000 euro. Instanța de apel nu a înlăturat contradicțiile din hotărîrea instanței de fond. Inculpata a împrumutat bani de la toate părțile vătămate, în diferite perioade timp, începînd cu anul 2003. Instanțele de fond ți de apel nu au constatat că în această perioadă inculpata avea deja intenția de a nu restitui banii împrumutați. 18 Totodată, obținerea de către părțile vătămate a dobînzii pentru folosirea banilor lor, dovedește direct că inculpata i-a folosit cu titlu oneros, escrocheria fiind o infracțiune care constă în faptul că vinovatul folosește banii ca proprii, ei fiind sustrași de la partea vătămată cu titlu gratuit și definitiv. Împrumutul banilor de către o persoană fizică, indiferent de suma lor, de la una sau mai multe persoane fizice sau juridice, achitarea dobînzii creditorilor pentru folosirea banilor și imposibilitatea rambursării în termen a acestor datorii nu constituie infracțiune. Art. 1 al procesului-verbal nr. 4 al Convenției privind ocrotirea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor, prevede în mod expres că nimeni nu poate fi privat de libertate doar pe motiv că nu este capabil să îndeplinească careva obligații contractuale. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală. 5.3. La 30 septembrie 2015, partea vătămată Todorov A., la fel a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea hotărîrilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie admisă acțiunea civilă. Recurentul a invocat că instanțele au apreciat incorect circumstanțele cauzei. Dat fiind că traducerea în limba rusă a deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2015 a primit-o la 10 septembrie 2015, termenul de atac nu este omis și recursul este declarat în termen.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal face următoarele concluzii. În primul rînd, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) și (5) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfîrșitul primei zile lucrătoare care urmează. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărîrii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărîrea motivată se pronunță la fel public, în termen de pînă la 30 de zile. Copia de pe hotărîrea motivată se înmînează participanților prezenți la ședința de judecată. Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei motivate la 23 aprilie 2015 și a înmînat părții vătămate Todorov A., prezent la ședința de judecată, o copie de pe această decizie, fapt consemnat în respectivul proces-verbal și confirmat prin recipisa semnată de partea vătămată Todorov A. (vol. 12, f.d. 157, 208). Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 23 aprilie 2015, iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar urma să expire la sfîrșitul zilei de 25 mai 2015. 19 Totodată, potrivit datei și ștampilei de pe recursul părții vătămate Todorov A., acesta a fost depus și înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la 30 septembrie 2015, adică peste termenul prevăzut de lege (vol. 13, f.d.230, pct. 5.3 din decizie). Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală nu prevede repunerea în termen a recursului, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs, inclusiv de la o eventuală data de primire de către partea vătămată a deciziei traduse, decît de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi repus, prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Rezultă că și afirmația recurentului Todorov A. că recursul ordinar ar fi fost declarat în termen este lipsită de orice suport legal (pct. 5.3 din decizie). Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen. Astfel, odată ce recursul părții vătămate Todorov A. este depus peste termen, el urmează a fi declarat inadmisibil. În al doilea rînd, conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens. Conform art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor. Sub acest aspect se reține că recursul declarat de avocatul Serghei Simonov și de părțile vătămate Iuliana Nica, Alexandr Dimitrov, Iuri Smirnov, Ina Marcenco, este fondat în drept pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, că instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 5 din decizie). Totodată, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este specificat care ar fi erorile de drept și esența circumstanțelor că instanța a admis o eroare gravă de fapt, raportată la exigențele art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, care ar fi afectat soluția instanței, că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și care ar fi încadrarea juridică corectă a faptei în asemenea caz, 20 lipsînd cu desăvîrșire și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens (pct. 5. din decizie). În recursul inculpatei, încălcîndu-se prescripțiile menționate supra, nu este indicat nici un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct. 5.1. din decizie). În același timp, recursul declarat de avocata Svetlana Gavrilova este fondat în drept pe art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală - instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 5.2 din decizie). Însă, în recursul dat, nu este care ar fi erorile de drept și esența circumstanțelor că instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde, că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și care ar fi încadrarea juridică corectă a faptei în asemenea caz, fiind omisă și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens (pct. 5.1 din decizie). Circumstanțele enunțate denotă că recursurile nominalizate nu întrunesc condițiile de conținut în partea vizată, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursurile ordinare ale avocaților și inculpatei cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica. Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. În al treilea rînd, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii, cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, cînd fapte săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, cînd norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile ordinare declarate de avocatul S. Simonov și de părțile vătămate Iuliana Nica, Alexandr Dimitrov, Iuri Smirnov, Ina Marcenco, de inculpată și de avocata S. Gavrilova, în care nici nu se conțin referiri la concrete și clar definite erori de drept (pct. 5., 5.1., și 5.2. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărîrii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și 21 de drept privind învinuirea înaintată inculpatei și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acesteia în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părților vătămate Todorov A., Stati I., Sibov M., Urechi C., Urechi G., Pripa T., Ceaplîghina V., Dimitrov A., Orehov G., Mercurieva T., Mihailova O., Lozovan D., Leunte G., Ganea A., Mironov L., Nica L., Jardan A., Struc V., Vartic A., Malîșeva G., Socolov T., Smirnov I. și Marcenco I., declarațiile martorilor Todorova L., Găină S., Trofimov L., Chirica N., Fedulova T., Iavorscaia N., Osoianu A., Mațiura M., Cobzari L., Cocieru E., Tutunaru L., Cazangi N., Buzenco G., Stati U., Agheev D., Brunștein G., Smirnova N., Peșterean N., Gorobei G., Timur N., Florea M., Paladi A., Tănase D., Luca P., Berghii E., Bleandur V. și Bleandur E., procesele-verbale de ridicare și examinare a documentelor din 28.04.2011, în rezultatul controlului efectuat de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat la SRL ,,Glorinal”; procesul-verbal de ridicare a documentelor din 09.06.2010 conform cărora de la compania de construcții SRL ,,Glorinal” au fost ridicate copiile contractelor de investiții; procesul-verbal de ridicare din 04.04.2011, în baza cărora de la Todorov A. au fost ridicate actele; interpelarea și actele ridicate de la notarul Berghii E.; raportul de expertiză nr. 1677, nr. 1690 din 01.08.2011 conform cărui semnăturile din dispozițiile de plată nr. 587 din 28.11.2008 și nr. 575 din 26.11.2008 au fost efectuate de Gusac G.; contractul de împrumut din 02.07.2008 încheiat între Gusac G. și Lozovan D. pe suma de 50.000 euro; contractul de împrumut din 17.07.2008 încheiat între Gusac G. și Lozovan D. pe suma de 50.000 euro; contractul de împrumut din 17.07.2008 încheiat între Gusac G. și Lozovan D. pe suma de 90.833 euro; contractul de împrumut din 17.08.2008 încheiat între Gusac G. și Lozovan D. pe suma de 7500 euro; acordul încheiat între Gusac G. și Lozovan D. la 23.12.2008; contractul de gaj din 24.12.2008 și demersul de înregistrare a gajului; hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23.06.2009 pe dosarul nr. 2- 1095/09, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțîndu-se argumentat și detailat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile apărării. La stabilirea pedepsei instanțele de fond și de apel just și argumentat a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, conform căror persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. 22 Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatei în corespundere cu prevederile legale (pct. 2., 4. din decizie). Potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrînd cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătînd în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărîrea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Pe lîngă aceasta se reține că soluția instanței de apel privind casarea sentinței instanței de fond în partea despăgubirilor morale oferite părților vătămate Iuliana Nica, Alexandr Dimitrov, Iuri Smirnov, Ina Marcenco este la fel legală și întemeiată. Or, conform art. 1422, 1423 Cod civil, 219 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. La evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale victimei, pierderea speranței în viață, etc. Însă, soluția instanței de apel denotă și concluzia acesteia că condamnarea inculpatei și încasarea în favoarea părților vătămate a prejudiciului material integral constituie în sine și o satisfacție morală echitabilă pentru părțile vătămate nominalizate. Cu referire la argumentul recurenților Serghei Simonov și Iuliana Nica, Alexandr Dimitrov, Iuri Smirnov, Ina Marcenco că această soluție diferă de modul în care acest aspect a fost abordat în alte cauze penale, se reține că această circumstanță nu constituie o eroare de drept, ci prezintă o procedură de drept, expres prevăzută în dispozițiile normelor nominalizate, de rezolvare a pretențiilor de ordin moral dar în funcție de împrejurările relevante pe fiecare caz în parte (pct. 4., 5.2 din decizie). Mai mult, recursurile vizate sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat circumstanțele cauzei. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, în alt sens decît cel pe care îl propune apărarea, este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu este un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice suport legal (pct. 5, 5.1, și 5.2 din decizie). Este de observat că motivele invocate în recursurile menționate au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2 - 5.2 din decizie), iar o altă opinie asupra probelor 23 care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO (hotărîrea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova), nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. În același timp, urmează de atenționat că chestiunile privind eventualele erori materiale vizînd cuantumul sumelor încasate de la inculpată în raport cu cele achitate deja anterior, nu țin de competența instanței de recurs, fiind pasibile soluționării în corespundere cu prevederilor art. 248-249, 469 alin. (1) pct. 17)-18), alin. (2) Cod de procedură penală. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de avocatul Serghei Simonov și de părțile vătămate Iuliana Nica, Alexandr Dimitrov, Iuri Smirnov, Ina Marcenco, de avocata Svetlana Gavrilova și inculpată, că hotărîrea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că în acțiunile inculpatei au fost întrunite elementele infracțiunii, că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică corectă, că inculpatei i-au fost aplicate pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursurile ordinare vizate sunt vădit neîntemeiate. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursurile ordinare declarate de avocatul Serghei Simonov și de părțile vătămate Iuliana Nica, Alexandr Dimitrov, Iuri Smirnov, Ina Marcenco, de avocata Svetlana Gavrilova și inculpată sunt vădit neîntemeiate, ele la fel urmează a fi declarate inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 2) și 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : inadmisibilitatea recursului ordinar al părții vătămate Alexandr Todorov, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2015, în privința inculpatei Gusac Galina Fiodor, deoarece este declarat peste termen. Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Serghei Simonov și părțile vătămate Iuliana Nica, Alexandr Dimitrov, Iuri Smirnov și Ina Marcenco, de avocata Svetlana Gavrilova și de inculpata Gusac Galina Fiodor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2015, pe motiv că sunt vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 decembrie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 24