1ra-1335/2015 — art. 190 al.5 CP

1ra-1335/2015 — art. 190 al.5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-1335/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

25 noiembrie 2015 mun. Chișinău

Colegul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursurilor ordinare împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 25 martie 2015, declarate de avocatul Serghei Simonov și

părțile vătămate Iuliana Nica, Alexandr Dimitrov, Iuri Smirnov și Ina Marcenco,

de partea vătămată Alexandr Todorov, de avocata Svetlana Gavrilova și inculpata

Gusac Galina Fiodor, născută la

22 martie 1956 în s. Malinovscoe, r-nul Rîșcani, locuitoare

a mun. Chișinău, bd. Negruzzi 2/3, ap.12, cetățeancă a R.

Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 10 decembrie 2009 – 22 octombrie 2014,

în instanța de apel: 03 decembrie 2014 – 25 martie 2015,

în instanța de recurs: 02 septembrie – 25 noiembrie 2015.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

Gusac Galina a fost condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 8 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate ce ține de circulația banilor sau de administrarea bunurilor

(patrimoniu) pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, din 22

octombrie 2014, cu includerea în termenul executat al pedepsei perioada aflării sub

arestul preventiv din 26 noiembrie 2009 pînă la 03 martie 2010.

De la Gusac Galina s-a încasat în beneficiul părților vătămate Orehov Galina

– 3500 euro, Mercurieva Tatiana – 10.000 euro, Mihailova Olga – 1100 euro,

Ganea Andrei – 24.000 euro, Mironov Ludmila – 6000 euro, Vartic Ala – 57.000

euro, Socolov Tatiana – 9800 euro, Ceaplîghina Vera – prejudiciul material 13.000

euro, 3000 dolari SUA și prejudiciul moral 50.000 lei, Smirnov Iuri – prejudiciul

material 60.000 euro și moral 50.000 lei, Marcenco Ina – prejudiciul material

1

17.700 euro și moral 50.000 lei, Sibov Mihail – 165.000 euro, Pripa Tatiana –

6000 euro și 6000 dolari SUA, Leunte Galina – 2000 dolari SUA și 100.500 lei,

Stati Ion – prejudiciul material 35.250 euro și moral 50.000 lei, Urechi Corneliu –

80.000 euro, Urechi Georgeta – 40.000 euro, Dimitrov Alexandr – prejudiciul

material 4000 dolari SUA și moral 50.000 lei, Nica Iuliana – prejudiciul material

4200 euro, 500 dolari SUA și moral 50.000 lei, Jardan Ala – prejudiciul material

30.000 euro și moral 50.000 lei, Malîșeva Galina – prejudiciul material 45.000

euro și moral de 50.000 lei, Struc Vladimir – prejudiciul material 20.000 euro și

310.000 lei, dobînda contractuală 1000 euro, dobînda de întîrziere 21.798,40 euro

și 330.919 lei și prejudiciul moral 50.000 lei.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Todorov Alexandr a fost admisă

în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța

civilă.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Lozovan Dan a fost respinsă.

S-a respins cerința părții vătămate Sibov Mihail privind restituirea

apartamentelor de către SRL ,,Glorinal”.

2004, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, în baza unui

plan bine chibzuit, profitînd de încrederea lui Todorov Alexandr, i-a prezentat un

acord de depozit bancar fals, încheiat între ea și BC „Moldova-Agroindbank” din

05.11.2004, potrivit cărui dînsa era deponent în instituția financiară respectivă,

tipul depozitului - „Multiopțional”, în sumă de 80.000 dolari SUA, ceea ce urma a

servi ca o măsură de garanție a executării obligației de împrumut a banilor de la

ultimul. Astfel, obținînd încrederea lui Todorov Alexandr, a dobîndit de la acesta

sub forma unui împrumut sumă de 3.656.215 lei. La sfîrșitul anului 2008, Todorov

Alexandr, văzînd că Gusac Galina nu restituie banii împrumutați, motivînd că se

află într-o perioadă de criză financiară și nu are posibilitatea reală de a-i restitui

banii, a insistat în nenumărate rînduri, convingînd-o ca la 24.12.2008, între el și

Gusac Galina să fie încheiat un contract de împrumut a banilor, care au fost

acordați anterior, potrivit cărui pînă la 25.12.2009 ea urma să restituie suma totală

de 3.656.215 lei. Concomitent, la 24.12.2008, după încheierea contractului de

împrumut, Todorov Alexandr a insistat și la acordarea garanțiilor de executare a

obligațiilor contractuale stabilite, la ce Gusac Galina, urmărind în continuare

scopul ca prin înșelăciune și abuz de încredere să dobîndească ilicit bunurile

acestuia, ca mijloc de garanție a stabilit la baza contractului de gaj creanța izvorîtă

din contractele nr. 314 - V/II din 20.02.2007, nr.104 - V/II din 27.03.2007 și nr.

264 -VT/V din 10.04.2007, imobilele: apartamentul nr. 56 cu trei odăi și suprafața

de 93,7 m.p., situat la etajul 12 în casa nr. 4; apartamentul nr.2/D cu trei odăi și

suprafața de 134,4 m.p., situat la parter, în casa nr. 1 și apartamentul nr. 110 cu o

odaie și suprafața de 57,2 m.p., situat la etajul 12, în casa nr. 23, toate din

complexul locativ din str. Valea Trandafirilor, mun. Chișinău, obiectul gajului

fiind evaluat la suma de 3.656.215 lei, despre care Galina Gusac știa cu certitudine

că nu-i aparțin. Ulterior, la 29.12.2008, Todorov Alexandr s-a adresat cu înștiințare

către compania de construcție SRL „Glorinal”, informînd despre încheierea

2

contractului de împrumut și a contractului de gaj asupra dreptului de creanță din

24.12.2008 cu Gusac Galina. La 06.05.2009, către conducerea SRL „Glorinal” i-a

comunicat în scris că în privința acestor obiectelor gajate, în baza acordurilor

adiționale din 01.12.2008, semnate între Gusac Galina și SRL „Glorinal”,

contractele menționate au fost reziliate, iar de către beneficiarul Galina Gusac au

fost recepționate integral sumele bănești investite în construcție.

În rezultat, Gusac Galina prin înșelăciune și abuz de încredere a însușit ilegal

de la Todorov Alexandr suma de 3.656.215 lei, ce constituie un prejudiciu în

proporții deosebit de mari.

Tot ea, în perioada de timp 01.04.2005 și pînă la 31.12.2006, aflîndu-se la

domiciliul său din str. Negruzzi 2/3, ap. 12, mun. Chișinău, avînd scopul dobîndirii

ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub

pretextul deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor

financiare către 03.01.2007, a primit și a însușit de la Ceaplîghina Vera 13.000

euro și 3000 dolari SUA, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data

comiterii infracțiunii constituiau 258.920 lei, pe care i-a folosit în scopuri

personale, cauzîndu-i părții vătămate daune în proporții deosebit de mari.

Tot ea, la 19.10.2006, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei

persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul deschiderii unei

afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare către 20.04.2007,

a primit și a însușit de la Dimitrov Alexandr 4000 dolari SUA, care conform

cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 52.960

lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții mari.

Tot ea, în perioada de timp 20.03.2007 pînă la 22.01.2008, avînd scopul

dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere,

sub pretextul deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor

financiare către 16.10.2008 a primit și a însușit de la Orehov Galina 3500 euro,

care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii

constituiau 57.085 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în

proporții mari.

Tot ea, în perioada lunii mai 2007, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor

altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul deschiderii unei

afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare către 10.02.2008,

a primit și a însușit de la Jardan Ala 30.000 euro, care conform cursului valutar al

Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 499.500 lei, pe care i-a

folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții deosebit de mari.

Tot ea, în perioada de timp 04.09.2007 pînă la 30.01.2008, avînd scopul

dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere,

sub pretextul deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor

financiare către 11.06.2008, a primit și a însușit de la Struc Vladimir 47.000 euro,

care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii

constituiau 783.960 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în

proporții deosebit de mari.

3

Tot ea, în perioada lunii septembrie 2007, avînd scopul dobîndirii ilicite a

bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul

deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare

către 08.08.2008, a primit și a însușit de la Vartic Ala 57.000 euro, care conform

cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau

931.380 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții

deosebit de mari.

Tot ea, în perioada de timp 06.07.2007 pînă la 20.02.2008, avînd scopul

dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere,

sub pretextul deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor

financiare către 10.10.2008, a primit și a însușit de la Nica Iuliana 4200 euro și 500

dolari SUA, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii

infracțiunii constituiau 76.151 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale,

cauzîndu-i daune în proporții mari.

Tot ea, în perioada lunii februarie 2008, avînd scopul dobîndirii ilicite a

bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul

deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare

către 10.09.2009, a primit și a însușit de la Socolov Tatiana 9800 euro, care

conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii

constituiau 160.524 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în

proporții deosebit de mari.

Tot ea, în perioada lunii iunie 2008, avînd scopul dobîndirii ilicite a

bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul

deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare

către 01.08.2008, a primit și a însușit de la Malîșeva Galina 42.500 euro, care

conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii

constituiau 661 300 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în

proporții deosebit de mari.

Tot ea, în perioada de timp 02.07.2008 pînă la 17.08.2008, avînd scopul

dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere,

sub pretextul deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor

financiare către 28.02.2009, a primit și a însușit de la Lozovan Dan 90.833 euro și

107.500 dolari SUA, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data

comiterii infracțiunii constituiau 2.699.277 lei, pe care i-a folosit în scopuri

personale, cauzîndu-i daune în proporții deosebit de mari.

Tot ea, în perioada de timp 15.08.2008 pînă la 04.11.2008, avînd scopul

dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere,

sub pretextul deschiderii unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor

financiare către 25.11.2009, a primit și a însușit de la Leunte Galina 4000 euro,

3000 dolari SUA și 100.500 lei, care conform cursului valutar al Băncii Naționale

la data comiterii infracțiunii în total constituiau 187.080 lei, pe care i-a folosit în

scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții deosebit de mari.

Tot ea, la 02.12.2008, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei

persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul deschiderii unei

4

afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare către 02.03.2009 a

primit și a însușit de la cet. Mironov Liudmila mijloace bănești în sumă totală de

6000 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii

infracțiunii constituiau 81.720 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale,

cauzîndu-i părții vătămate daune în proporții deosebit de mari.

Tot ea, la 30.12.2008, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei

persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul deschiderii unei

afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare către 10.07.2009,

a primit și a însușit de la Mercurieva Tatiana 10.000 euro, care conform cursului

valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 149.182 lei, pe

care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții deosebit de mari.

Tot ea, la 23.05.2009, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei

persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul schimbării

mijloacelor financiare la un curs mai favorabil decît cel oficial și promițînd

restituirea mijloacelor financiare către 09.08.2009, a primit și a însușit de la Ganea

Andrei 24.000 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data

comiterii infracțiunii constituiau 407.280 lei, pe care i-a folosit în scopuri

personale, cauzîndu-i daune în proporții deosebit de mari.

Tot ea, la 05.07.2009, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei

persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul deschiderii unei

afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare către 05.09.2009,

a primit și a însușit de la Mihailova Olga 1100 euro, care conform cursului valutar

al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 14.476 lei, pe care i-a

folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții considerabile.

În total, Gusac Galina a însușit bunurile altor persoane în sumă totală de

7.020.795 lei.

Tot ea, în perioada anilor 2005 - 2009, activînd ca persoană fizică, în scopul

însușirii averii proprietarului, avînd rolul de organizator, a pregătit un plan

infracțional în scopul de a-i face pe cetățeni să fie încrezuți de faptul că aceasta

activează legal, a făcut anunțuri verbale la diferiți cetățeni despre deschiderea unei

bănci comerciale, că este proprietara unui business profitabil și a faptului

schimbării a mijloacelor financiare la un curs valutar favorabil, sub pretextul

remunerării suplimentare cu procent de dobîndă, a luat de la Stati Ion 35.290 euro

ce conform cursului oficial BNM constituia 564.640 lei, ulterior nerestituindu-i

prin diferite eschive, căuzîndu-i o pagubă materială în proporții deosebit de mari.

Tot ea, în perioada anilor 2007 - 2009, urmărind scopul dobîndirii ilicite a

bunurilor altei persoane, profitînd de încrederea acordată, acționînd prin

înșelăciune, sub pretextul depunerii banilor în depozit la bancă, ca ulterior

Smirnov Iuri să primească un profit, exprimat prin dobîndă, a însușit de la ultimul

60.000 euro, care conform cursului valutar oficial mediu al BNM constituie

916.200 lei, cauzîndu-i o daună materială în proporții deosebit de mari.

Tot ea, în perioada anilor 2007 - 2009, urmărind scopul dobîndirii ilicite a

bunurilor altei persoane, profitînd de încrederea acordată, acționînd prin

înșelăciune, sub pretextul depunerii banilor în depozit la banca, ca ulterior

5

Marcenco Ina să primească un profit, exprimat prin dobîndă, a însușit de la ultima

17.700 euro, care conform cursului valutar oficial mediu al BNM constituie

277.359 lei, cauzîndu-i o daună materială în proporții deosebit de mari.

În urma acțiunilor sale intenționate, Gusac Galina a dobîndit ilegal bani în

sumă totală de 1.193.559 lei.

Tot ea, la 30.10.2008, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei

persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, aflîndu-se în incinta biroului

notarial Tatiana Musteață, situat în mun. Chișinău, str. Ștefan cel Mare 64, a primit

de la Sibov Mihail 165.000 euro și, în scopul garantării rambursării acestor

mijloace bănești, la 25.11.2008 prin contract de cesiune a gajat trei apartamente

conform contractelor de investiție nr. 314-V/II din 20.02.2007, nr. 104-V/II din

27.03.2007, nr. 264-VT/V din 10.04.2007, construite de SRL „Glorinal”, la prețul

de 3.024.490 lei, iar ulterior, continuîndu-și acțiunile sale criminale, la 01.12.2008,

fără înștiințarea familiei Sibov, a reziliat contractele privind investirea capitalului

în construcție, încheiate cu SRL „Glorinal”, însușind astfel mijloacele bănești

primite în sumă de 165.000 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale

la momentul comiterii infracțiunii constituiau 2.780.250 lei, bani pe care i-a folosit

în scopuri personale, cauzîndu-i părții vătămate daune în proporții deosebit de

mari.

Tot ea, în perioada anilor 2006 - 2007, avînd scopul dobîndirii ilicite a

bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul

deschiderii unei bănci comerciale și promițînd restituirea mijloacelor financiare

către 31.12.2008, a primit și a însușit de la Urechi Georgeta 40.000 euro, care

conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii

constituiau 656.000 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în

proporții deosebit de mari.

Tot ea, în perioada lunilor februarie - martie 2007, avînd scopul dobîndirii

ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub

pretextul deschiderii unei bănci comerciale și promițînd restituirea mijloacelor

financiare către 31.12.2008, a primit și a însușit de la Urechi Corneliu 80.000 euro,

care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii

constituiau 1.337.600 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune

în proporții deosebit de mari.

Tot ea, la 28 iulie 2009, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei

persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul schimbării

mijloacelor financiare la un curs mai favorabil decît cel oficial, promițînd

rambursarea mijloacelor financiare către 10.08.2009, a primit și a însușit de la

Pripa Tatiana 7000 euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data

comiterii infracțiunii constituiau 111.930 lei, și 6000 dolari SUA care conform

cursului valutar al Băncii Naționale la data comiterii infracțiunii constituiau 67.200

lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzîndu-i daune în proporții deosebit

de mari.

În total, Gusac Galina a însușit bunurile altor persoane în sumă totală de

4.952.980 lei.

6

Instanța a reținut că inculpata nu a recunoscut vina, însă confirmînd că a

primit și se obligă să restituie lui Sibov M. - 165.000 euro, Urechi C. – 40.000

euro, Pripa T. – 6000 euro și 6000 dolari SUA, Mercurieva T. – 10.000 euro,

Mironov L. – 3000 euro, Ceaplîghina V. – 35.000 lei, 3000 dolari SUA și 3000

euro, Orehova G. – 3500 euro, Mihailova O. – 1100 euro, Jardan A. – 30.000 euro,

Malîșeva G. – 39.000 euro, Ganea A. – 320.000 lei, Nica I. – 500 dolari SUA și

4200 euro, Dimitrov A. – 4000 dolari SUA, Leunte G. – 5000 euro, Lozovan D. –

90.833 euro, Struc V. – 15.000 euro și 185.000 lei, Stati I. – 35.290 euro, Smirnov

I. – 60.000 euro, Marcenco I. – 17.700 euro, Todorov A. – 3.656.215 lei.

Totodată, vinovăția inculpatei este dovedită prin probele administrate.

Astfel, partea vătămată Todorov A. a declarat că în perioada anilor 2003-

2004, inculpata a solicitat insistent de la el, cu titlu de împrumut diferite sume

bănești. În anul 2008 suma datoriilor acumulate constituia 186.725 euro,

convenind ca inculpata să-i achite la suma dată 2,5 % lunar. Potrivit contractului de

împrumut, încheiat la notar, inculpata urma ca pînă la 25.12.2009 să-i achite în rate

251.124 euro, garantînd executarea obligațiilor prevăzute în contractul de

împrumut prin instituirea gajului asupra a 3 apartamente situate în mun. Chișinău,

str. Valea Trandafirilor 4, ap. 56, str. Valea Trandafirilor 1, ap. 2d și str. Valea

Trandafirilor 23, ap. 110, care se aflau în curs de construire la compania de

construcții SRL ,,Glorinal”. Ulterior, prin scrisoarea din 06 mai 2009, SRL

,,Glorinal” l-a informat despre imposibilitatea reînregistrării apartamentelor

menționate, contractele de investiții încheiate cu inculpata fiind reziliate.

Partea vătămată Stati I. a indicat că i-a transmis inculpatei bani în sumă

totală de 14.530 euro, care împreună cu dobînda formează suma de 35.290 euro.

Inculpata nu i-a restituit, motivînd că sunt investiți în afaceri. Solicită restituirea

prejudiciului material de 35.290 euro și moral de 10.000 euro.

Partea vătămată Sibov M. a declarat că la 30 octombrie 2008 a pus în gaj

casa sa din str. Cetatea Albă 140, mun. Chișinău, ca garanție pentru efectuarea

împrumutului de 165.000 euro inculpatei.

Reprezentantul părții vătămate Sibov M., Sergiu Goțonoga a confirmat că

inculpata a pus în gaj 3 apartamente în construcție la SRL ,,Glorinal” pentru care a

achitat 158.180 euro. Ulterior, s-a constatat că contractele de investiție au fost

reziliate, apartamentele fiind gajate și altor persoane, inclusiv Todorov A.

Partea vătămată Urechi C. a indicat că sub pretextul deschiderii unei bănci, i-

a transmis în rate inculpatei bani în sumă totală de 120.000 euro care nu i-au fost

restituiți.

Partea vătămată Pripa T. a declarat că la sfîrșitul lunii iunie 2009 i-a transmis

inculpatei bani în lei pentru a fi procurați 6000 dolari SUA și 7000 euro. La timpul

stabilit banii nu i-au fost restituiți, iar inculpata a început să se ascundă.

Partea vătămată Ceaplîghina V. a declarat că fiica sa i-a transmis inculpatei

3000 dolari SUA, 3000 euro și 35.000 lei, promițîndu-le un cîștig de 3%. Timp de

2 ani și 6 luni au primit procente, iar ulterior nu le-a mai fost achitat nimic.

Partea vătămată Dimitrov A. a indicat că inculpata, sub pretextul deschiderii

unei afaceri profitabile și promițînd restituirea mijloacelor financiare, la

7

20.04.2007 a primit și însușit de la el bani în sumă totală de 4000 dolari, care pînă

în prezent nu i-a restituit.

Partea vătămată Orehov G. a indicat că în perioada anilor 2004-2008 a

transmis inculpatei bani în sumă de 3500 euro.

Partea vătămată Mercurieva T. a declarat că i-a acordat inculpatei, pentru

afaceri, suma de 10.000 euro la procente, datoria nefiindu-i restituită.

Partea vătămată Mihailova O. a relatat că în anul 2009 i-a împrumutat

inculpatei suma de 1000 euro, care nu i-a fost restituită.

Partea vătămată Lozovan D. a solicitat să-i fie restituit prejudiciul material în

mărime de 90.833 euro și 107.500 dolari SUA, precum și procentele acumulate în

mărime de 32.267 dolari SUA.

Partea vătămată Leunte G. a declarat că inculpata, sub pretextul deschiderii

unei afaceri profitabile, în perioada anilor 2008-2009 a împrumutat mai multe

sume de bani și la moment îi datorează 100.500 lei și 2000 dolari SUA.

Partea vătămată Gantea A. a indicat că inculpata, sub pretextul schimbării

mijloacelor financiare la un curs mai favorabil, și promițînd restituirea banilor

către 09 august 2009, a primit și însușit de la el mijloace financiare în sumă totală

de 24.000 euro.

Partea vătămată Mironov L. a relatat că inculpata, sub pretextul că

gestionează unele afaceri în or. Tiraspol și în Belgia, la 02 decembrie 2008 a primit

de la ea bani în sumă de 6000 euro.

Partea vătămată Nica I. a declarat că inculpata, motivînd prin deschiderea

unei afaceri profitabile, a primit de la ea la 06.07.2007 suma de 500 dolari SUA, la

20.02.2008 - 2000 euro și la 20.08.2008 – 2200 euro, pe care nu i-a restituit.

Partea vătămată Jardan A. a indicat că inculpata, sub pretextul deschiderii

unei afaceri profitabile, promițînd restituirea mijloacelor financiare către

10.02.2008, a însușit de la ea suma de 30.000 euro.

Partea vătămată Struc V. a declarat că în aceleași condiții a transmis

inculpatei suma de 47.000 euro.

Părțile vătămate Vartic A., Malîșeva G. și Socolov T. au dat declarații

similare, indicînd că au transmis inculpatei bani, după cum urmează: Vartic A. –

57.000 euro, Malîșeva G. – 42.500 euro și Socolov T. – 9800 euro.

Partea vătămată Smirnov I. a declarat că inculpata îi datorează suma de

60.000 euro și prejudiciul moral de 50.000 lei.

Partea vătămată Marcenco I. a indicat că la propunerea inculpatei a depozitat

pe contul ultimei bani cu scopul de a obține procente. În perioada anilor 2007-2009

i-a transmis inculpatei diferite sume bănești, aceasta datorîndu-i 17.700 euro și

prejudiciul moral de 50.000 lei.

Martorul Găină S., juristul SRL ,,Glorinal”, a relatat că a participat la

elaborarea a 3 contracte de investiții în construcții încheiate de inculpată cu SRL

,,Glorinal”, cît și la rezilierea lor. Inculpata s-a adresat la companie în anul 2008,

solicitînd rezilierea contractelor, motivînd că se află într-o perioadă de criză și nu

are posibilitate să continue executarea obligațiunilor contractuale. Inculpata a

recepționat toate sumele investite în construcția apartamentelor. Todorov A. a fost

8

informat că nu poate fi înregistrat dreptul lui asupra apartamentelor, inculpata

reziliind contractele de investiții, totodată asupra acestora fiind aplicat sechestru

prin încheierea instanței de judecată.

Martorul Stati U. a depus declarații analogice părții vătămate Stati I.

Martorii Agheev D. și Brunștein G. au confirmat că inculpata a primit

mijloacele financiare indicate de partea vătămată Sibov M.

Martorii Trofimova L. și Fedulova T. au confirmat că inculpata a primit de

la SRL ,,Glorinal” banii investiți în construcția celor 3 apartamente.

Martorul Smirnova N. a declarat că soțul Smirnov I. i-a transmis inculpatei

în 2 tranșe, bani în sumă totală de 60.000 euro, care nu au fost restituiți. Sora sa,

Marcenco I., la fel i-a dat bani inculpatei, nefiindu-i restituiți.

Vinovăția inculpatei se confirmă și prin procesele-verbale de ridicare și

examinare a documentelor din 28.04.2011, în rezultatul controlului efectuat de

către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat la SRL ,,Glorinal”; procesul-verbal de

ridicare a documentelor din 09.06.2010 conform cărora de la compania de

construcții SRL ,,Glorinal” au fost ridicate copiile contractelor de investiții;

procesul-verbal de ridicare din 04.04.2011, în baza cărora de la Todorov A. au fost

ridicate actele; interpelarea și actele ridicate de la notarul Berghii E.; raportul de

expertiză nr. 1677, nr. 1690 din 01.08.2011 conform cărui semnăturile din

dispozițiile de plată nr. 587 din 28.11.2008 și nr. 575 din 26.11.2008 au fost

efectuate de Gusac G.; contractul de împrumut din 02.07.2008 încheiat între Gusac

G. și Lozovan D. pe suma de 50.000 euro; contractul de împrumut din 17.07.2008

încheiat între Gusac G. și Lozovan D. pe suma de 50.000 euro; contractul de

împrumut din 17.07.2008 încheiat între Gusac G. și Lozovan D. pe suma de 90.833

euro; contractul de împrumut din 17.08.2008 încheiat între Gusac G. și Lozovan D.

pe suma de 7500 euro; acordul încheiat între Gusac G. și Lozovan D. la

23.12.2008; contractul de gaj din 24.12.2008 și demersul de înregistrare a gajului;

hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23.06.2009 pe dosarul nr. 2-

1095/09.

Versiunea inculpatei că în toate cazurile au avut loc împrumuturi, relațiile

fiind civile se infirmă prin constatarea că inculpata primea sumele de bani, în urma

înșelăciunii, deoarece prezenta părților vătămate date false că deschide o bancă, că

activează în diferite bănci din mun. Chișinău, că deschide o afacere profitabilă și

are nevoie de bani, că schimbă mijloace financiare la un curs valutar favorabil, că

are o afacere în or. Tiraspol și în Belgia, că activează într-o firmă moldo-austriacă.

Părții vătămate Todorov A. i-a prezentat o informație falsă că are la BC „Moldova-

Agroindbank” un depozit bancar în sumă de 80.000 dolari SUA și a ascuns de

Todorov A. informația că 3 apartamente puse lui în gaj la 24.12.2008, anterior la

25.11.2008 au fost puse în gaj lui Sibov M. Mai mult, urmărind scopul bine

conturat de a dobîndi ilicit de la Todorov A. și Sibov M. sume impunătoare de

bani, a ascuns că la 01.12.2008 a reziliat contractele de construcție ipotecară a 3

apartamente construite de SRL ,,Glorinal” și puse lor în gaj și că a primit banii

investiți la SRL ,,Glorinal”. Astfel, este evident faptul că inculpata peste 6 zile

după încheierea contractului de gaj cu Sibov M. a reziliat contractul cu firma de

9

construcție, iar cu Todorov A. a încheiat contract de gaj pe apartamentele care nu-i

mai aparțineau timp de 23 zile.

La fel, inculpata primea sumele de bani menționate și în urma abuzului de

încredere, deoarece ea promitea părților vătămate restituirea banilor în termeni

strict stabiliți, cu calcularea dobînzii în procente. Astfel, inculpata, în scopul

însușirii ilicite a bunurilor altor persoane, î-și asuma obligațiuni drept condiție

pentru ai fi transmise sumele de bani. În realitate, ea nu intenționa să-și

îndeplinească obligațiunile luate și folosindu-se de relațiile de încredere cu părțile

vătămate, a însușit banii primiți în sumă totală de 17.388.189 lei. Fiind chestionată

în instanță, ea nu a putut explica unde sunt banii însușiți și de ce nu i-a restituit.

Deci, este evident că inculpata, după dobîndirea ilicită a banilor, le-a folosit la

dorința sa, în scopuri personale.

Încă, la momentul intrării în posesia banilor, inculpata avea drept scop

însușirea lor și nu avea de gînd să-și îndeplinească angajamentele asumate.

Instanța a concluzionat că vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii

incriminate a fost dovedită prin probele administrate și a încadrat acțiunile ei în

baza art. 190 alin. (5) Cod penal, ca escrocherie, adică dobîndirea ilicită a bunurilor

altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvîrșită cu cauzarea de daune

în proporții deosebit de mari.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpata a recunoscut parțial

vina, este caracterizată pozitiv, nu are antecedente penale, concluzionînd că

reeducarea și corectarea ei poate avea loc dor prin stabilirea pedepsei cu

închisoare.

Instanța de judecată a încasat de la inculpată în beneficiul părților vătămate

prejudiciului material demonstrat în cadrul examinării cauzei.

În beneficiu părții vătămată Leunte G., instanța a încasat prejudicial material

de 2000 dolari și 100.500 lei, deoarece partea vătămată a declarat că inculpata i-a

restituit suma de 5000 euro din sumele indicate în rechizitoriu.

Cu referire la suma prejudiciului moral solicitat de către unele părți

vătămate, instanța a considerat necesar de a încasa de la inculpată sume rezonabile,

luînd în considerație caracterul și gravitatea suferințelor psihice cauzate părților

vătămate.

Instanța a respins cerințele înaintate de partea vătămată Lozovan D. privind

încasarea sumei de 90.833 euro, 107.500 dolari și procentele în sumă de 32.267

dolari, deoarece între aceleași părți cu privire la același obiect și pe aceleași

temeiuri s-a emis hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23.06.2009,

fiind încasat de la Gusac G. în beneficiul lui Lozovan D. suma de 90.833 euro,

107.500 dolari cu titlu de împrumut, 19.350 dolari cu titlu de dobîndă contractuală,

12.917, 50 dolari și 2272, 50 euro cu titlu de dobînzi de întîrziere.

Instanța a respins și cerința înaintată de partea vătămată Sibov M. privind

restituirea apartamentelor de către SRL ,,Glorinal”, explicîndu-i dreptul de

adresare cu pretențiile date în instanța civilă în mod separat.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpata să fie

10

condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 13 ani închisoare, cu executare,

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate ce ține de circulația banilor sau de administrarea bunurilor (patrimoniu)

pe un termen de 5 ani.

Apelantul a invocat că instanța de fond nu a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvîrșite și nu a stabilit o pedeapsă care ar duce la corectarea și

reeducarea inculpatei.

La stabilirea pedepsei, instanța de fond urma să atragă atenție că inculpata de

21 de ori, prin escrocherie a sustras bani în sumă totală de 17.388.189 lei,

nerecunoscînd vina și nerestituind prejudiciul cauzat în urma acțiunilor sale.

Astfel, sancțiunea aplicată inculpatei nu va atinge scopul pedepsei penale și

nu va contribui la conștientizarea de către aceasta a celor săvîrșite, urmînd a-i fi

aplicată o pedeapsă echitabilă, conform prevederilor art. 75 Cod penal.

3.1. Partea vătămată Todorov A. la fel, a declarat apel, solicitînd casarea

parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-

i fie admisă integral acțiunea civilă.

Apelantul a indicat că concluziile instanței că inculpata a primit banii de la

compania de construcții SRL ,,Glorinal” contravin raportului de expertiză tehnico-

criminalistică nr. 372 din 16 iunie 2012 în privința dispozițiilor de plată nr. 575 din

26.11.2008 și nr. 587 din 28.11.2008.

Totodată, compania de construcții SRL ,,Glorinal” și inculpata au semnat cu

dată anterioară actele din 01 decembrie 2008, privind rezilierea contractelor de

investiții în construcții cu scopul de a nu admite transmiterea în proprietate a

apartamentelor gajate.

Astfel, SRL ,,Glorinal” repetat, în mod ilegal a vîndut aceleași apartamente,

schimbînd numerotarea lor și semnînd contractele cu alte persoane, cu o dată

anterioară.

Prin hotărîrea instanței a fost lipsit de dreptul legal de a-și recupera

prejudiciul material cauzat în mod solidar de către inculpată și compania de

construcții SRL ,,Glorinal”.

3.2. Au declarat apel și intervenienții accesorii în acțiunea civilă în cadrul

dosarului penal, Iavorscaia N. și Celac I., solicitînd casarea sentinței în partea

admiterii în principiu a acțiunii civile a lui Todorov A., rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă parțial acțiunea civilă

înaintată de Todorov A. către Gusac G. în partea ce ține de încasarea sumelor de

464.649 euro prejudiciul materia și 16.095 lei cheltuieli notariale, în rest acțiunea

să fie respinsă, explicîndu-i părții vătămate dreptul de adresare cu restul

pretențiilor în instanța civilă în mod separat.

Apelanții au indicat că instanța a depășit limitele pretențiilor lui Todorov A.,

admițînd în principiu o pretenție inexistentă – de a recunoaște dreptul de

proprietate în scopul asigurării restituirii datoriei, ultimul solicitînd doar

transmiterea dreptului de posesiune.

În această parte, hotărîrea instanței de judecată poate servi drept temei a unei

acțiuni de privarea de dreptul de proprietate asupra apartamentului dobîndit în mod

11

legal, neavînd tangență cu acțiunile ilicite ale inculpatei, ultima gajînd

apartamentele în contul achitării datoriei lui Todorov A., cînd nu avea drept asupra

lor, contractele de investiții fiind reziliate și fiindu-i restituiți banii achitați.

3.3. Și avocatul Svetlana Gavrilova a declarat apel, solicitînd casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpata să

fie achitată.

Apelanta a invocat că instanța nu a înlăturat contradicțiile în declarațiile

făcute de partea vătămată Sibov M. la urmărire penală și în instanța de fond.

Instanța nu a ținut cont că proiectele contractelor de cesiune prin care au fost

gajate apartamentele conform contractelor de investiții nr. 314-V/II din 20.0.2007

și nr. 104-V/II din 27.03.2007 nu au putere juridică, la întocmirea lor urmînd să

participe, în mod obligatoriu și compania de construcții SRL ,,Glorinal”,

contractele urmînd a fi autentificate și înregistrate la Oficiul Cadastral Teritorial.

Totodată, Sibov M., cunoscînd că nu au fost încheiate contractele de cesiune,

nu a efectuat careva plăți pentru finisarea construcției apartamentelor din str. Valea

Trandafirilor, mun. Chișinău.

Instanța de fond nu s-a expus asupra lipsei la materialele cauzei a probelor

care să confirme restituirea de către SRL ,,Glorinal” a sumelor de bani investite de

către inculpată, care puteau să confirme posibilitatea acesteia de a rambursa banii

luați cu împrumut de la Sibov M.

Totodată, nu a fost confirmat prin probe că Sibov M. i-ar fi transmis

inculpatei banii pe care acesta i-ar fi primit de la cet. Șoșev, precum și că i-a

împrumutat inculpatei la 31.10.2008 suma de 165.000 euro, bani primiți de la

Agheev.

Nu a fost confirmat nici că partea vătămată Urechi C., la momentul

transmiterii banilor în anul 2006 – 2007, dispunea de suma de 120.000 euro.

Instanța nu a stabilit că inculpata, împrumutînd bani de la părțile vătămate, a

promis acestora că mijloacele financiare vor fi incluse în capitalul social al unei

bănci sau uzine de producere a vinului, precum și faptul organizării de către

aceasta a unei grupări pentru dobîndirea banilor în mod ilegal de la părțile

vătămate sau că a elaborat un plan de a intra în încrederea acestor persoane.

La, fel, instanța nu a întreprins măsuri pentru a stabili mărimea reală a sumei

pe care inculpata o datorează familiei Stati, precum și care este vina ei în raport cu

persoanele date.

Examinînd probele administrate, instanța nu a dat o evaluare corectă faptelor

stabilite, nu s-a condus de prevederile legale de a interpreta toate îndoielile în

favoarea inculpatului.

Din rapoartele de expertiză tehnică, scrisoarea lui Todorov A., declarațiile

martorilor Buzenco, Mațiura și Iavorscaia urmează a fi concluzionat că inculpata

de facto, nu a primit bani de la compania de construcții ,,Glorinal” și nu l-a indus

în eroare pe Todorov A. încheind contractul de gaj al apartamentelor aflate în curs

de construire la compania de construcții SRL ,,Glorinal”.

La examinarea acțiunilor civile înaintate de părțile vătămate în cadrul

procesului penal instanța a depășit limitele învinuirii formulate.

12

Astfel, pe episodul cu Malîșeva G., conform rechizitoriului și declarațiilor

făcute în instanța de fond, aceasta a explicat că i-a transmis inculpatei suma de

42.500 euro, în hotărîrea instanței fiind indicat că inculpata urmează să restituie

părții vătămate suma de 45.000 euro.

Partea vătămată Struc V., în declarațiile sale în cadrul urmăririi penale a

indicat că inculpata îi datorează suma de 310.000 lei și 20.000 euro, potrivit

rechizitoriului ultima îi datorează suma de 47.000 euro. Conform sentinței în

beneficiul lui Struc V. a fost încasată datoria în mărime de 20.000 euro și 310.000

lei, dobînda contractuală în mărime de 1000 euro, dobînda de întîrziere în mărime

de 21.798,40 euro și suma de 330.919 lei.

Conform rechizitoriului și declarațiilor părții vătămate Leunte G., inculpata

îi datora sumele de 4000 euro și 3000 dolari SUA. Instanța a obligat inculpata să

restituie părții vătămate suma de 2000 dolari SUA și 100.500 lei.

Luînd în calcul că la baza plîngerii depuse de partea vătămată Sibov M. la

acțiunile inculpatei stă cererea de chemare în judecată și hotărîrea judecătorească,

precum și că în rechizitoriu acuzarea se referă asupra aceluiași obiect și temeiuri,

acțiunea lui Sibov M. privind încasarea sumei de 165.000 euro, urma a fi respinsă.

Nerestituirea banilor nu constituie temei de a o învinui pe Gusac G. în

comiterea infracțiunii imputate.

Nu au fost prezentate probe care să confirme că inculpata, împrumutînd bani

de la părțile vătămate în perioada anilor 2004 – 2008, a conștientizat caracterul

infracțional al acțiunilor sale.

La fel, nu a fost confirmat că inculpata a prevăzut că în anul 2009 nu va

întoarce datoria de bază, perioadă cînd în țară s-a produs criza economico-

financiară, avînd consecințe negative, în urma căror s-a schimbat situația ei

financiară, rezultate pe care nu și le-a dorit.

Mai mult, a fost demonstrat că inculpata, luînd bani de la părțile vătămate, se

obliga nu doar să-i restituie dar și să achite dobîndă pentru folosirea lor, ceea ce se

confirmă prin recipisele anexate și prin declarațiile martorilor.

Nu și-au găsit confirmare nici argumentele acuzării conform căror, inculpata

a obținut bani de la părțile vătămate invocînd că este angajată a unei bănci, deține

afaceri peste hotare și are posibilitate de a influența schimbarea mijloacelor

financiare la un curs mai favorabil.

Astfel, inculpata nu a planificat să însușească banii părților vătămate pentru

a-i folosi în scopuri personale.

3.4. Inculpata, la fel a declarat apel solicitînd casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei hotărîri, prin care să fie achitată.

Apelanta a indicat că pe episodul cu Malîșeva G. a recunoscut doar suma de

39.000 euro, prin sentință fiind încasată suma de 45.000 euro și prejudiciul moral

în mărime de 50.000 lei.

Părții vătămate Leunte G. i-au fost restituit toți banii și careva datorii nu are

față de aceasta.

13

Potrivit rechizitoriului, față de partea vătămată Ceaplîghina V. avea o datorie

în mărime de 3000 euro și 3000 dolari SUA. Nu este de acord cu suma de 10.000

euro, apărută ulterior în baza recipisei eliberate pe numele fiicei părții vătămate.

La fel, i-a restituit suma de 3600 euro părții vătămate Mironov L., însă

potrivit sentinței a fost obligată să-i achite suma de 6000 euro.

2015, apelurile procurorului și părții vătămate Todorov A. au fost respinse ca

nefondate.

Apelurile declarate de inculpată, de avocatul S. Gavrilova și de intervenienții

din acțiunea civilă a părții vătămate Todorov A. - Iavorscaia N. și Celac I., au fost

admise, casată parțial sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre.

Pretențiile părților vătămate Ceaplîghina V, Smirnov I., Marcenco I., Stati I.,

Dimitrov A., Nica I., Jardan A. și Malîșeva G., privind încasarea de la inculpată a

prejudiciului moral, au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Pretențiile părții vătămate Todorov A. către Gusac G. privind declararea

nulității contractului nr. 291-VT/V din 27.03.2008 încheiat între SRL „Glorinal” și

Osoianu A., actului de primire predare nr. 110-VT/V din 30.12.2011 a dreptului de

proprietate a lui Osoianu A. asupra apartamentului cu nr. cadastral

0100101.791.08.110 de pe adresa mun. Chișinău str. Trandafirilor 6/2, ap. 110,

contractului nr. 318-V/2 din 16.12.2008 încheiat între SRL „Glorinal” și Mațiura

A., actului de primire-predare nr. 2-V/II din 07.07.2010 a dreptului de proprietate

după Mațiura A. și Mațiura M. cu nr. cadastral 0100101.284.04.002 de pe adresa

mun. Chișinău, str. Valea Trandafirilor 18, ap. 2 și contractului nr. 309-V/II din

05.06.2008 încheiat între SRL „Glorinal” și Iavorscaia N., actului de primire-

predare nr. 268-V/II din 11.06.2010 a dreptului de proprietate după Iavorscaia N. și

Celac I. asupra apartamentului cu nr. cadastral 0100101.284.04.268 pe adresa mun.

Chișinău, str. Valea Trandafirilor 18, ap. 268 și de recunoaștere a dreptului de

proprietate în scopul asigurării restituirii datoriei după Todorov A. asupra

apartamentului cu nr. cadastral 0100101.791.08.110 de pe adresa mun. Chișinău,

str. Valea Trandafirilor 6/2, ap. 110, apartamentului nr. cadastral

0100101.284.04.002 de pe adresa mun. Chișinău, str. Valea Trandafirilor 18, ap. 2,

și apartamentului nr. cadastral 0100101.284.04.268 de pe adresa mun. Chișinău,

str. Valea Trandafirilor 18, ap. 268, au fost lăsate fără soluționare în procesul

penal, fapt ce nu-l împiedică pe Todorov A. de a înainta aceste pretenții în ordinea

procedurii civile.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că situația de fapt reținută de instanța de fond

corespunde probelor administrate, care au fost apreciate corect, în mod justificat

ajungîndu-se la concluzia că acțiunile inculpatei se încadrează în baza art. 190 alin.

(5) Cod penal.

Astfel, vinovăția inculpatei a fost dovedită prin probelor administrate și

verificate în cauză, inclusiv declarațiile părților vătămate Todorov A., Stati I.,

Sibov M., Urechi C., Urechi G., Pripa T., Ceaplîghina V., Dimitrov A., Orehov G.,

Mercurieva T., Mihailova O., Lozovan D., Leunte G., Ganea A., Mironov L., Nica

14

L., Jardan A., Struc V., Vartic A., Malșeva G., Socolov T., Smirnov I., Marcenco

I., declarațiile martorilor Todorova L., Găină S., Trofimov L., Chirica N., Fedulova

T., Iavorscaia N., Osoianu A., Mațiura M., Cobzari L., Cocieru E., Tutunaru L.,

Cazangi N., Buzenco Gh., Stati U., Agheev D., Brunștein G., Smirnova N.,

Peșterean N., Gorobei G., Timur N., Florea M., Paladi A., Tănase D., Luca P.,

Berghii E., Bleandur V., Bleandur E., procesele-verbale de ridicare și examinare a

documentelor, din 28.04.2011, în rezultatul controlului efectuat de către

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat la SRL ,,Glorinal”, procesul-verbal de

ridicare a documentelor din 09.06.2010 conform căror de la compania de

construcții SRL ,,Glorinal” au fost ridicate copiile contractelor de investiții,

procesul-verbal de ridicare din 04.04.2011, în baza cărui de la Todorov A. au fost

ridicate actele, interpelarea și actele ridicate de la notarul Berghii E., raportul de

expertiză nr. 1677, nr. 1690 din 01.08.2011 conform cărui semnăturile din

dispozițiile de plată nr. 587 din 28.11.2008 și nr. 575 din 26.11.2008 au fost

efectuate de Gusac G., contractul de împrumut din 02.07.2008 încheiat între Gusac

G. și Lozovan D. pe suma de 50.000 euro, contractul de împrumut din 17.07.2008

încheiat între Gusac G. și Lozovan D. pe suma de 50.000 euro, contractul de

împrumut din 17.07.2008 încheiat între Gusac G. și Lozovan D. pe suma de 90.833

euro, contractul de împrumut din 17.08.2008 încheiat între Gusac G. și Lozovan D.

pe suma de 7500 euro, acord încheiat între Gusac G. și Lozovan D. la 23.12.2008,

contract de gaj din 24.12.2008, demers de înregistrare a gajului, hotărîrea

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23.06.2009 pe dosarul nr. 2-1095/09.

Instanța de fond a aplicat inculpatei o pedeapsă în limitele fixate de Partea

specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

Codului penal.

Totodată, instanța de fond eronat a admis în principiu cerințele părții

vătămate Todorov A., litigiul purtînd un caracter net civil, urmînd a fi soluționat în

instanța de drept civil.

Iavorscaia G., Celac I., SRL ,,Glorinal” nu au fost atrași în procesul penal în

calitate de participanți, iar pronunțarea unei sentințe care lezează inedit interesele

acestora, vine în contradicție cu principiul dreptului la apărare și principiul

contradictorialității.

În acțiunile inculpatei sunt întrunite toate elementele infracțiunii incriminate,

culpabilitatea ei rămînînd în afara a careva dubii rezonabile.

Instanța de fond corect a concluzionat că versiunea inculpatei, precum că în

toate cazurile au avut loc împrumuturi, relațiile fiind civile, se infirmă prin faptul

că inculpata primea sumele de bani în urma înșelăciunii, fiind stabilit că în scopul

dobîndirii ilicite a bunurilor altor persoane, ea prezenta părților vătămate date false

că deschide o bancă, că activează în diferite bănci din mun. Chișinău, că deschide o

afacere profitabilă și are nevoie de bani, că schimbă mijloace financiare la un curs

valutar favorabil, că are o afacere în Tiraspol și Belgia, că activează într-o firmă

moldo-austriacă. Părții vătămate Todorov A., a prezentat o informație falsă că are

la BC „Moldova-Agroindbank” un depozit bancar în sumă de 80.000 dolari SUA,

la fel în scopul dobîndirii ilicite a bunurilor, a ascuns de partea vătămată Todorov

15

A. informația că 3 apartamente puse lui în gaj la 24.12.208, anterior, la 25.11.2008

a fost puse în gaj lui Sibov M. Mai mult, inculpata urmărind scopul bine conturat

de a dobîndi ilicit de la Todorov A. și Sibov M. sume impunătoare de bani, a

ascuns informația că la 01.12.2008 a reziliat contractele de construcție ipotecară a

3 apartamente construite de SRL ,,Glorinal” și puse lor în gaj, precum a și ascuns

informația că a primit banii investiți la SRL ,,Glorinal”. Astfel, este evident faptul

că inculpata peste 6 zile după încheierea contractului de gaj cu Sibov M. a reziliat

contractul cu firma de construcție, iar cu Todorov A. a încheiat contract de gaj pe

apartamentele care nu-i aparțineau timp de 23 zile.

Totodată, este întemeiată concluzia instanței de fond că inculpata primea

sumele de bani menționate și în urma abuzului de încredere, deoarece ea le

promitea restituirea banilor în termeni strict stabiliți, cu calcularea dobînzii în

procente. Astfel, inculpata. în scopul însușirii ilicite a bunurilor altor persoane, își

asuma obligațiuni drept condiție pentru a-i fi transmise sumele de bani. În realitate,

inculpata nu intenționa să-și îndeplinească obligațiunile luate și folosindu-se de

relațiile de încredere cu părțile vătămate, a însușit banii primiți în sumă totală de

17.388.189 lei, deoarece fiind chestionată în instanță nu a putut explica unde sunt

banii însușiți, la fel nu a putut explica de ce nu a restituit banii. Astfel, este evident

că inculpata, după dobîndirea ilicită a sumei date și dispunînd de o posibilitate

reală de a le folosi, le-a dispus și folosit la dorința sa, în scopuri personale. Prima

instanță a constatat corect că este evident și demonstrat faptul că inculpata încă la

momentul intrării în posesia banilor, avea drept scop însușirea lor și nu avea de

gînd să îndeplinească angajamentele asumate, să restituie banii primiți de la

pătimiți.

Deci, vina inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate a fost dovedită

incontestabil prin ansamblul de probe cercetate de prima instanță și reținute de

către instanța de apel.

Totodată, instanța de fond a admis în mod eronat pretențiile părților civile

Ceaplîghina V., Smirnov I., Marcenco I., Stati I., Dimitrov A., Nica I., Jardan A. și

Malîșeva G. privind încasarea de la inculpată a prejudiciului moral în mărime a

cîte 50.000 lei fiecărui. Or, în cadrul infracțiunilor de sustragere prejudiciul moral

nu se încasează, fiind încasat doar prejudiciul material, care constă din prejudiciul

material real cauzat, venitul ratat ș.a. Dat fiind, că escrocheria face parte din

categoria infracțiunilor de sustragere, instanța de fond a încasat neîntemeiat

prejudicii morale din contul inculpatei, deoarece pătimiții au dat bani inculpatei

pentru a primi bani la procente.

În acest sens, este de menționat art. 1422 Cod civil, care prevede că în cazul

în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin

fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri

prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana

responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

civile Nica I., Dimitrov A., Smirnov I. și Marcenco I., în care solicită casarea

decizii și menținerea sentinței.

16

Recurentul a specificat că art. 411 Cod de procedură penală prevede că

instanța de apel examinează cauza prin extindere cu privire la părțile care nu au

declarat apel sau la care acesta nu se referă, avînd dreptul de a hotărî și în privința

lor, fără ca să creeze acestor părți o situație mai gravă.

Părțile vătămate Nica I., Dimitrov A., Smirnov I. și Marcenco I. nu au

declarat apel, dar prin decizia instanței acestor părți le-a fost creată o situație mai

gravă.

Astfel, părților vătămate ți civile Nica I., Dimitrov A., Smirnov I. și

Marcenco I. li s-au pricinuit prejudicii morale, suferințe psihice, prin tergiversarea

recuperării daunelor materiale, prin acțiunile înșelătoare ale inculpatei referitor la

îndeplinirea obligațiunilor asumate.

Totodată, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 17 noiembrie 2009 în

cauza penală în privința lui Ivanova V., condamnată în baza art. 195 alin. (2) Cod

penal, este indicat ca fiind corectă și întemeiată soluția instanței de apel referitor la

pedeapsa stabilită și la soluționarea acțiunii civile. Referitor la prejudiciul moral

cauzat părții vătămate, instanța de recurs a susținut soluția instanței de apel, care a

admis parțial acțiunea civilă și a dispus încasarea prejudiciului moral în mărime de

2500 lei, fiind o compensare echitabilă a prejudiciului moral cauzat prin

infracțiune.

La fel, în pct. 1 al deciziei instanței de recurs este indicat că Rusnac E. a fost

condamnat în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal la 3 ani închisoare cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții de răspundere materială pe un termen de 2 ani, fiind

încasat în beneficiul părții vătămate prejudiciul moral în mărime de 500 lei.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) și

16) Cod de procedură penală – instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care

a afectat soluția instanței, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită,

norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a

aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.

5.1. A declarat recurs ordinar și inculpata, în care solicită casarea hotărîrilor

adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie

achitată.

Recurenta a invocat că în scopul stingerii datoriei față de Sibov M. i-a fost

sechestrat apartamentul pe care îl deține cu drept de proprietate.

Partea vătămată Leunte G. a recunoscut că datoria față de ea a fost stinsă.

Partea vătămată Pripa T., necătînd că banii i-au fost restituiți în rate, a

solicitat suma integrală în baza recipisei nereturnate.

Todorov A., conform cererii a solicitat 3.000.000 lei, în ședința de judecată

recunoscînd că datoria constituie 100.000 dolari SUA, iar la insistența lui ea a

acceptat să-i restituie 100.000 euro.

Partea vătămată Struc V., avînd datorii în sumă de aproximativ 5.000.000

lei, nu a fost împotrivă ca ea să-i achite creditele.

Nu au fost prezentate probe și acte care să-i confirme vinovăția în comiterea

infracțiunii incriminate.

17

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Malîșeva G. este ilegală și

nefondată, ultima nu dispune de dovezi prin care să probeze existența datoriei, de

fiecare dată indicînd alte sume care îi convin.

Din motiv că familia Stati a agresat-o și șantajat-o pe mama ei care are o

vîrstă înaintată și este bolnavă, le-a eliberat o recipisă pentru suma care îi aranja.

Astfel, partea vătămată Stati I. și soția sa au confirmat că suma datoriei de

bază este de 1500 euro, instanța de judecată încasînd datoria în mărime de 34.000

euro și prejudiciul moral în mărime de 50.000 lei.

Acuzațiile înaintate, în mare majoritate sunt fabricate, iar pedeapsa aplicată

este prea aspră și inechitabilă.

5.2. Avocatul Svetlana Gavrilova la fel a declarat recurs ordinar, în care

solicită casarea hotărîrilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care inculpata să fie achitată.

Recurenta a indicat că instanța de fond nu a ținut cont că în perioada anilor

2003-2008 inculpata a împrumutat de la rudele și cunoștințele sale mijloace

bănești, achitîndu-le dobîndă pentru folosirea acestor bani.

Temei pentru pornirea urmăririi penale în privința inculpatei a servit

plîngerea lui Sibov M. și hotărîrea instanței de judecată prin care a fost încasată în

beneficiul părții vătămate suma de 199.650 euro.

Totodată, dispozițiile de încasare nr. 575 din 26.11.2008 și nr. 587 din

28.11.2008, incluse în materialele cauzei drept dovadă de primire de către

inculpată a mijloacelor bănești de la SRL ,,Glorinal” în sumă de 3.024.490 lei nu

sunt veridice.

Proiectele contractelor de cesiune a dreptului de proprietate a inculpatei

asupra mijloacelor bănești investite în construcția apartamentelor de SRL

,,Glorinal” către Sibov M. nu sunt în sine contracte de cesiune, la perfectarea lor

SRL ,,Glorinal” nu a participat și ele nu sunt înregistrate la organul cadastral

teritorial, iar Sibov M. nu a achitat careva sume pentru finisarea lucrărilor de

construcție a apartamentelor din str. Valea Trandafirilor, mun. Chișinău.

Partea vătămată Urechi G. și fiul său Corneliu nu au probat cu nimic

existența sumei de 120.000 euro, pe care ei, chipurile au împrumutat-o inculpatei.

Instanța de fond nu a stabilit faptul organizării unei grupări de către

inculpată pentru primirea banilor de la Jardan A., Malîșeva G., Struc V., Nica I.,

Dimitrov A., Mironova L., Mihailova O., Mercurieva T., Socolova T., Vartic A.,

Ceaplîghina V., Ganea A., Lozovan D. și Leunte G., sau că a elaborat un plan de a

intra în încrederea acestor persoane.

Partea vătămată Stati I. i-a împrumutat inculpatei suma de 1500 euro și nu

35.280 euro cum este indicat în ordonanța de punere sub învinuire.

La fel, conform ordonanței de punere sub învinuire, inculpata îi este datoare

lui Struc V. cu suma de 47.000 euro.

Instanța de apel nu a înlăturat contradicțiile din hotărîrea instanței de fond.

Inculpata a împrumutat bani de la toate părțile vătămate, în diferite perioade

timp, începînd cu anul 2003. Instanțele de fond ți de apel nu au constatat că în

această perioadă inculpata avea deja intenția de a nu restitui banii împrumutați.

18

Totodată, obținerea de către părțile vătămate a dobînzii pentru folosirea

banilor lor, dovedește direct că inculpata i-a folosit cu titlu oneros, escrocheria

fiind o infracțiune care constă în faptul că vinovatul folosește banii ca proprii, ei

fiind sustrași de la partea vătămată cu titlu gratuit și definitiv.

Împrumutul banilor de către o persoană fizică, indiferent de suma lor, de la

una sau mai multe persoane fizice sau juridice, achitarea dobînzii creditorilor

pentru folosirea banilor și imposibilitatea rambursării în termen a acestor datorii nu

constituie infracțiune.

Art. 1 al procesului-verbal nr. 4 al Convenției privind ocrotirea drepturilor și

libertăților fundamentale ale persoanelor, prevede în mod expres că nimeni nu

poate fi privat de libertate doar pe motiv că nu este capabil să îndeplinească careva

obligații contractuale.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12)

Cod de procedură penală.

5.3. La 30 septembrie 2015, partea vătămată Todorov A., la fel a declarat

recurs ordinar, în care solicită casarea hotărîrilor adoptate, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie admisă acțiunea civilă.

Recurentul a invocat că instanțele au apreciat incorect circumstanțele cauzei.

Dat fiind că traducerea în limba rusă a deciziei Curții de Apel Chișinău din

25 martie 2015 a primit-o la 10 septembrie 2015, termenul de atac nu este omis și

recursul este declarat în termen.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal face

următoarele concluzii.

În primul rînd, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) și

(5) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua

de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă

ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfîrșitul

primei zile lucrătoare care urmează.

În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de

procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărîrii, fapt

despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărîrea motivată se pronunță la

fel public, în termen de pînă la 30 de zile. Copia de pe hotărîrea motivată se

înmînează participanților prezenți la ședința de judecată.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de

judecată, instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei motivate la 23 aprilie

2015 și a înmînat părții vătămate Todorov A., prezent la ședința de judecată, o

copie de pe această decizie, fapt consemnat în respectivul proces-verbal și

confirmat prin recipisa semnată de partea vătămată Todorov A. (vol. 12, f.d. 157,

208).

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 23 aprilie 2015,

iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar urma să expire la

sfîrșitul zilei de 25 mai 2015.

19

Totodată, potrivit datei și ștampilei de pe recursul părții vătămate Todorov

A., acesta a fost depus și înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la 30 septembrie

2015, adică peste termenul prevăzut de lege (vol. 13, f.d.230, pct. 5.3 din decizie).

Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală nu prevede repunerea

în termen a recursului, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs,

inclusiv de la o eventuală data de primire de către partea vătămată a deciziei

traduse, decît de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de

procedură penală prescrie expres că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept

procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea

dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest

termen nu poate fi repus, prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este

absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage

decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.

Rezultă că și afirmația recurentului Todorov A. că recursul ordinar ar fi fost

declarat în termen este lipsită de orice suport legal (pct. 5.3 din decizie).

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este declarat peste termen.

Astfel, odată ce recursul părții vătămate Todorov A. este depus peste termen,

el urmează a fi declarat inadmisibil.

În al doilea rînd, conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1)

Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art.

430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină

indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii

atacate în acest sens. Conform art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, eroare

gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor,

prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea

conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a

probelor.

Sub acest aspect se reține că recursul declarat de avocatul Serghei Simonov

și de părțile vătămate Iuliana Nica, Alexandr Dimitrov, Iuri Smirnov, Ina

Marcenco, este fondat în drept pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură

penală, că instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și

că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 5 din decizie).

Totodată, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este

specificat care ar fi erorile de drept și esența circumstanțelor că instanța a admis o

eroare gravă de fapt, raportată la exigențele art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură

penală, care ar fi afectat soluția instanței, că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită și care ar fi încadrarea juridică corectă a faptei în asemenea caz,

20

lipsînd cu desăvîrșire și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens (pct.

În recursul inculpatei, încălcîndu-se prescripțiile menționate supra, nu este

indicat nici un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și

argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct. 5.1. din decizie).

În același timp, recursul declarat de avocata Svetlana Gavrilova este fondat

în drept pe art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală - instanța a

pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care

condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a

acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită (pct. 5.2 din decizie).

Însă, în recursul dat, nu este care ar fi erorile de drept și esența

circumstanțelor că instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă

faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția

cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde, că faptei

săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și care ar fi încadrarea juridică corectă

a faptei în asemenea caz, fiind omisă și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în

acest sens (pct. 5.1 din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursurile nominalizate nu întrunesc

condițiile de conținut în partea vizată, iar instanța de recurs nu este competentă să

completeze din oficiu recursurile ordinare ale avocaților și inculpatei cu

circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica.

Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii.

În al treilea rînd, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de

procedură penală hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul cînd hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, cînd nu au fost întrunite

elementele infracțiunii, cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, cînd fapte săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, cînd

norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a

aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile ordinare

declarate de avocatul S. Simonov și de părțile vătămate Iuliana Nica, Alexandr

Dimitrov, Iuri Smirnov, Ina Marcenco, de inculpată și de avocata S. Gavrilova, în

care nici nu se conțin referiri la concrete și clar definite erori de drept (pct. 5., 5.1., și

5.2. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărîrii

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în

mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și

21

de drept privind învinuirea înaintată inculpatei și încadrarea juridică justă a

acțiunilor infracționale ale acesteia în strictă conformitate cu prevederile normelor

de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părților vătămate Todorov A., Stati I.,

Sibov M., Urechi C., Urechi G., Pripa T., Ceaplîghina V., Dimitrov A., Orehov G.,

Mercurieva T., Mihailova O., Lozovan D., Leunte G., Ganea A., Mironov L., Nica

L., Jardan A., Struc V., Vartic A., Malîșeva G., Socolov T., Smirnov I. și

Marcenco I., declarațiile martorilor Todorova L., Găină S., Trofimov L., Chirica

N., Fedulova T., Iavorscaia N., Osoianu A., Mațiura M., Cobzari L., Cocieru E.,

Tutunaru L., Cazangi N., Buzenco G., Stati U., Agheev D., Brunștein G., Smirnova

N., Peșterean N., Gorobei G., Timur N., Florea M., Paladi A., Tănase D., Luca P.,

Berghii E., Bleandur V. și Bleandur E., procesele-verbale de ridicare și examinare

a documentelor din 28.04.2011, în rezultatul controlului efectuat de către

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat la SRL ,,Glorinal”; procesul-verbal de

ridicare a documentelor din 09.06.2010 conform cărora de la compania de

construcții SRL ,,Glorinal” au fost ridicate copiile contractelor de investiții;

procesul-verbal de ridicare din 04.04.2011, în baza cărora de la Todorov A. au fost

ridicate actele; interpelarea și actele ridicate de la notarul Berghii E.; raportul de

expertiză nr. 1677, nr. 1690 din 01.08.2011 conform cărui semnăturile din

dispozițiile de plată nr. 587 din 28.11.2008 și nr. 575 din 26.11.2008 au fost

efectuate de Gusac G.; contractul de împrumut din 02.07.2008 încheiat între Gusac

G. și Lozovan D. pe suma de 50.000 euro; contractul de împrumut din 17.07.2008

încheiat între Gusac G. și Lozovan D. pe suma de 50.000 euro; contractul de

împrumut din 17.07.2008 încheiat între Gusac G. și Lozovan D. pe suma de 90.833

euro; contractul de împrumut din 17.08.2008 încheiat între Gusac G. și Lozovan D.

pe suma de 7500 euro; acordul încheiat între Gusac G. și Lozovan D. la

23.12.2008; contractul de gaj din 24.12.2008 și demersul de înregistrare a gajului;

hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23.06.2009 pe dosarul nr. 2-

1095/09, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin.

(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțîndu-se argumentat

și detailat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile apărării.

La stabilirea pedepsei instanțele de fond și de apel just și argumentat a ținut

cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, conform căror persoanei recunoscute

vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și

în strictă conformitate cu dispozițiile legii. Pedeapsa are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi

infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane. La stabilirea

categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea

infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

22

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatei în corespundere cu prevederile legale (pct. 2., 4. din decizie).

Potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrînd cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătînd în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției de primă instanță (hotărîrea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.

Finlandei).

Pe lîngă aceasta se reține că soluția instanței de apel privind casarea sentinței

instanței de fond în partea despăgubirilor morale oferite părților vătămate Iuliana

Nica, Alexandr Dimitrov, Iuri Smirnov, Ina Marcenco este la fel legală și

întemeiată. Or, conform art. 1422, 1423 Cod civil, 219 alin. (4) Cod de procedură

penală, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația

prejudiciului prin echivalent bănesc. La evaluarea cuantumului despăgubirilor

materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele

fizice ale victimei, pierderea speranței în viață, etc. Însă, soluția instanței de apel

denotă și concluzia acesteia că condamnarea inculpatei și încasarea în favoarea

părților vătămate a prejudiciului material integral constituie în sine și o satisfacție

morală echitabilă pentru părțile vătămate nominalizate. Cu referire la argumentul

recurenților Serghei Simonov și Iuliana Nica, Alexandr Dimitrov, Iuri Smirnov,

Ina Marcenco că această soluție diferă de modul în care acest aspect a fost abordat

în alte cauze penale, se reține că această circumstanță nu constituie o eroare de

drept, ci prezintă o procedură de drept, expres prevăzută în dispozițiile normelor

nominalizate, de rezolvare a pretențiilor de ordin moral dar în funcție de

împrejurările relevante pe fiecare caz în parte (pct. 4., 5.2 din decizie).

Mai mult, recursurile vizate sunt întemeiate doar pe critica modului în care

instanța de apel a apreciat circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea circumstanțelor cauzei, în alt sens decît cel pe care îl propune

apărarea, este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu este un

temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură și,

astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice suport

legal (pct. 5, 5.1, și 5.2 din decizie).

Este de observat că motivele invocate în recursurile menționate au constituit

deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri

argumentate în acest sens (pct. 2 - 5.2 din decizie), iar o altă opinie asupra probelor

23

care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO

(hotărîrea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova), nu poate servi temei

pentru reexaminarea cauzei.

În același timp, urmează de atenționat că chestiunile privind eventualele

erori materiale vizînd cuantumul sumelor încasate de la inculpată în raport cu cele

achitate deja anterior, nu țin de competența instanței de recurs, fiind pasibile

soluționării în corespundere cu prevederilor art. 248-249, 469 alin. (1) pct. 17)-18),

alin. (2) Cod de procedură penală.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de avocatul Serghei Simonov și

de părțile vătămate Iuliana Nica, Alexandr Dimitrov, Iuri Smirnov, Ina Marcenco,

de avocata Svetlana Gavrilova și inculpată, că hotărîrea contestată conține motive

clare și legale pe care se întemeiază soluția, că în acțiunile inculpatei au fost

întrunite elementele infracțiunii, că faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică

corectă, că inculpatei i-au fost aplicate pedepse individualizate conform

prevederilor legale, și că recursurile ordinare vizate sunt vădit neîntemeiate.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursurile ordinare declarate de avocatul Serghei

Simonov și de părțile vătămate Iuliana Nica, Alexandr Dimitrov, Iuri Smirnov, Ina

Marcenco, de avocata Svetlana Gavrilova și inculpată sunt vădit neîntemeiate, ele

la fel urmează a fi declarate inadmisibile.

Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar al părții vătămate Alexandr Todorov,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2015,

în privința inculpatei Gusac Galina Fiodor, deoarece este declarat peste termen.

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Serghei

Simonov și părțile vătămate Iuliana Nica, Alexandr Dimitrov, Iuri Smirnov și Ina

Marcenco, de avocata Svetlana Gavrilova și de inculpata Gusac Galina Fiodor,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 martie 2015,

pe motiv că sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 decembrie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

24