1ra-1507/15 — art. 264-1 alin. 4 CP

Dosarul nr. 1ra-1507/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 decembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Cătălin Scutelnic, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18

septembrie 2015, în cauza penală în privința lui

Calancea Oleg Valeriu, născut la 03

august 1989, originar și locuitor în s.

Zubrești, r-nul Strășeni,

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 07.05.2013 – 01.07.2015;

- instanța de apel: 31.07.2015- 18.09.2015;

- instanța de recurs: 11.11.2015- 02.12.2015;

C O N S T A T Ă :

în procedură simplificată conform art. 3641 Cod de procedură penală, Calancea Oleg a

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal la 6 (șase)

luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

11 noiembrie 2014, aproximativ la ora 16.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat, fără a deține permis de conducere, acționînd în mod intenționat, conștientizînd

caracterul ilegal al acțiunilor sale, încălcînd prevederile pct. 14 lit. a) al Regulamentului

Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 296 din

data de 16.04.2009, a condus automobilul de model „VAZ 2106" cu numere de

înmatriculare ILAN 076 prin satul Zubrești din raionul Strășeni, după care la un

moment a stopat automobilul și a coborît de la volan apropiindu-se de un grup de

persoane cu care a inițiat un conflict.

Fiind solicitată intervenția colaboratorilor de poliție, aceștia l-au însoțit la

Inspectoratul de Poliție Strășeni, unde pentru confirmarea și aprecierea gradului

1

stării de ebrietate a lui Calancea Oleg a fost supus testării alcoolscopice cu aplicarea

alcooltestului „Drager 6810".

În rezultatul acestei testări s-a constatat că în aerul expirat de inculpat se conține

o concentrație de alcool în mărime de 0.67 mg/l, care conform art. 13412 alin. (3) Cod

penal, se califică ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri noi, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă

penală non privativă de libertate sub formă de amendă, prevăzută la art. 2641 alin. (4)

Cod penal.

În argumentarea apelului a indicat că:

- pedeapsa penală aplicată este prea aspră în raport cu fapta comisă și cumulul de

circumstanțe atenuante prezentate instanței;

- pedeapsa penală aplicată nu a fost corect individualizată, deoarece conform

materialelor cauzei, inculpatul nu are antecedente penale, se căiește sincer de cele

comise, a contribuit la descoperirea infracțiunii, nu s-a eschivat de la organul de

urmărire penală, este caracterizat pozitiv și este unicul întreținător al familiei, avînd-o la

întreținere pe mama sa bolnavă.

2015, a fost admis apelul declarat, casată sentința în partea stabilirii pedepsei și

pronunțată o hotărîre nouă, conform ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care:

Calancea Oleg a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (1)

Cod penal la amendă în mărime de 800 (opt sute) unități convenționale – 16 000

(șaisprezece mii) lei și eliberat de sub arest imediat în sala de judecată.

4.1. Colegiul penal și-a motivat soluția prin faptul că, instanța de fond a stabilit

în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine

dînd faptei săvîrșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator

administrat.

Referitor la stabilirea și individualizarea pedepsei penale, Colegiul a atenționat

că în temeiul art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de fond a constatat ca circumstanță

agravantă săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a comis și a fost

condamnat pentru o infracțiune similară, iar ca circumstanță atenuantă a stabilit căința

sinceră, recunoașterea vinovăției, caracteristica pozitivă a inculpatului.

Ținînd cont de personalitatea inculpatului și influența pedepsei asupra corectării

și reeducării acestuia, cît și prevenirea săvîrșirii unor noi infracțiuni, instanța de fond a

ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea lui Calancea Oleg este posibilă doar

aplicîndu-i o pedeapsă penală privativă de libertate sub formă de închisoare.

Însă, Colegiul penal a considerat că, instanța de fond nu a individualizat

exhaustiv în temeiul art. 7, 75 Cod penal pedeapsa penală aplicată inculpatului, iar

pedeapsa sub formă de închisoare este una prea aspră și neproporțională infracțiunii

comise, luînd în considerație personalitatea lui Calancea Oleg care a săvîrșit o

infracțiune ușoară, antecedentele penale sunt stinse, se căiește sincer și regretă de cele

2

săvîrșite, a conștientizat gravitatea faptelor comise, a colaborat cu organul de urmărire

penală, are la întreținere mama bolnavă, se caracterizează pozitiv (f.d. 107).

În opinia instanței de apel, instanța de fond în mod eronat a apreciat ca

circumstanță agravantă „săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a comis

și a fost condamnat pentru o infracțiune similară", deoarece antecedentul inculpatului

este stins, persoana fiind reabilitată, iar în conformitate cu prevederile art. 112 alin. (2)

Cod penal, reabilitarea anulează toate incapacitățile și decăderile din drepturi legate de

antecedentele penale.

Din aceste considerente, Colegiul penal a ajuns la concluzia că, este echitabilă și

rațională aplicarea unei pedepse non privative de libertate sub formă de amendă, care

conform art. 61 alin. (2) Cod penal va asigura atingerea scopului pedepsei penale, și

anume, restabilirea echității sociale, corijare și reeducarea inculpatului, precum și

prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni din partea condamnatului, cît și din partea altor

persoane.

invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicitînd

casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie menținută sentința

instanței de fond.

În motivarea recursului procurorul invocă că:

- la stabilirea pedepsei instanța de apel nu s-a condus de dispoziția art. 75 alin.

(1) Cod penal, iar recunoașterea vinovăției de către inculpat și căința sinceră reprezintă

doar o oportunitate în vederea micșorării cel puțin a limitei pedepsei aplicate;

- instanța de apel urma să ia în considerație că infracțiunea a fost săvîrșită de

către inculpat cu intenție directă, iar prin acțiunile sale a pus în pericol viața și sănătatea

altor participanți la trafic și inculpatul nu este la prima abatere, deoarece anterior a fost

condamnat pentru fapte analogice fiind supus unei pedepse non privative de libertate,

care nu și-a atins scopul.

5.1. Asupra recursului a depus referință avocatul Cecan Mihaela în numele

inculpatului, prin care s-a expus pentru respingerea acestuia, deoarece instanța de apel a

emis o hotărîre legală și pedeapsa aplicată sub formă de amendă a întrunit pe deplin

măsura constrîngerii statale și Calanea Oleg a achitat suma de 8000 lei.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia,

din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

3

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Din conținutul recursului ordinar declarat de procuror se conchide că recurentul

invocă ca temei de drept pct. 10) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală,

potrivit căruia hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

În același context instanța de recurs reține că, recurentul este de acord cu starea

de fapt stabilită de instanțele de judecată precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

reținute în sarcina inculpatului, însă hotărîrea instanței de apel este criticată în partea

stabilirii pedepsei, care se consideră a fi una prea blîndă reieșind din circumstanțele

cauzei.

Potrivit art. 61 Cod penal pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală

și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, care are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi

infracțiuni, atît din partea acestuia, cît și a altor persoane. Or, ca măsură de constrîngere,

pedeapsa are pe lîngă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește

comportamentul făptuitorului.

Pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel

încît inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor

a săvîrșirii unor fapte similare.

În conformitate cu principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în

coroborare cu criteriile generale de individualizare a acesteia, instanța de judecată

stabilește pedeapsa luînd în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvîrșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea

daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținîndu-

se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea art. 2641 alin. (4) Cod penal, în baza căruia

a fost condamnat inculpatul. De altfel, individualizarea pedepsei constă din obligațiunea

instanței de a stabili măsura pedepsei concrete stabilite lui Calancea Oleg, necesară și

suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale.

Sancțiunea art.2641 alin.(4) Cod penal în baza căruia Calancea Oleg a fost

declarat vinovat, prevede o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de la 700 la 800

unități convenționale sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de

ore, sau închisoare de pînă la 1 an.

4

În temeiul art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, de către instanța de apel lui

Calancea Oleg i-a fost stabilită pedeapsă în baza art.2641 alin.(4) Cod penal sub formă

de amendă în mărime de 800 unități convenționale.

Conform părții descriptive a deciziei, instanța de apel a menționat că pedeapsa

sub formă de închisoare stabilită de instanța de fond, este una prea aspră și

neproporțională infracțiunii comise, luînd în considerație personalitatea lui Calancea

Oleg, care a săvîrșit o infracțiune ușoară, antecedentele penale sunt stinse, se căiește

sincer și regretă de cele săvîrșite, a conștientizat graviditatea faptelor comise, a

colaborat cu organele de urmărire penală, are la întreținere pe mama sa bolnavă, se

caracterizează pozitiv și la aplicarea pedepsei a ținut cont de gradul pericolului social al

infracțiunii săvîrșite, de circumstanțele atenuante prezente în cauză, precum și de

persoana inculpatului.

Astfel, Colegiul reține că instanța de apel corect a menționat că corectarea și

reeducarea inculpatului poate fi obținută prin aplicarea unei pedepse non privative de

libertate sub formă de amendă în mărime de 800 unități convenționale, care este o

pedeapsă echitabilă și totodată, se precizează că antecedentul inculpatului este stins,

persoana fiind reabilitată, iar în conformitate cu prevederile art. 112 alin. (2) Cod penal,

reabilitarea anulează toate incapacitățile și decăderile din drepturi legate de

antecedentele penale.

Prin urmare, Colegiul penal consideră că temeiul pentru recurs invocat de

recurent nu este relevant cauzei, iar instanța de apel just a casat soluția primei instanțe și

și-a motivat corect soluția adoptată, acordînd deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75

din Codul penal la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în

privința inculpatului, stabilite conform sancțiunii articolului incriminat acestuia prin

rechizitoriu.

Față de cele ce preced, Colegiul penal consideră că temei pentru aplicarea unei

pedepse mai aspre în privința lui Calancea Oleg, așa cum a concluzionat instanța de

fond, nu se constată, iar pedeapsa răspunde atît principiului proporționalității, cît și

scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității sociale,

corectare a inculpatului, precum și de prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din

partea acestuia, cît și a altor persoane.

Concomitent, urmează de evidențiat faptul că argumentele invocate în recurs de

către procuror au fost deja obiect de judecare în instanța de apel și aceasta, respectînd

prevederile art.414 alin.(3) și art.417 alin.(1) pct.7) și 8) Cod de procedură penală, s-a

pronunțat argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, iar careva noi

argumente în recursuri recurentul nu a indicat.

Prin urmare, analizînd materialele cauzei și hotărîrea instanței de apel atacată,

Colegiul penal nu constată careva eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărîrii

judecătorești contestate de către procuror.

5

Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-a comis eroarea

de drept prevăzută în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, la care se face

referință, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate de instanța de apel, iar

pedeapsa stabilită inculpatului a fost aplicată în limitele legii, din care considerente se

dispune inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Cătălin Scutelnic, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2015, în cauza penală în privința lui

Calancea Oleg, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 29 decembrie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

6