1ra-731/2015 — art.151 alin.1, 287 alin.2 lit.b CP

1ra-731/2015 — art.151 alin.1, 287 alin.2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra- 731/2015

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

01 decembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

Timofti Vladimir

Moraru Petru

judecînd, fără citarea părților la proces, recursurile ordinare, declarate de

inculpatul Ursu Mihail Ilie și avocatul acestuia, Vieru Vasile, de avocatul Barbacar

Anatolie în numele părții vătămate Popenco Călin, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Ștefan Vodă din 11 ianuarie 2013 și a deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 06 martie 2015, în cauză penală în privința lui

Ursu Mihail Ilie, născut la 21.01.1982, domiciliat

în or. Ștefan Vodă, str. 31 August, 6, ap. 1.

Gogu Ștefan Alexandru, născut la 11.07.1985,

domiciliat în s. Cioburciu, raionul Ștefan Vodă.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

recunoscuți vinovați și condamnați:

Ursu Mihail Ilie în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal la 2 (doi) ani

închisoare și în baza art. 151 alin.(1) Cod Penal la 4 (patru) ani închisoare.

În temeiul art. 84 Cod penal a fost stabilită pedeapsa definitivă de 4 ani și 6

luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe un termen de probă de 3 (trei) ani.

Gogu Ștefan Alexandru în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal la 2 (doi)

ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

1

În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe un termen de probă de 2 (doi) ani.

Acțiunile civile înaintate au fost admise în principiu, urmînd ca asupra

cuantumului să se expună instanța civilă.

S-a dispus încasarea de la Ursu Mihail și Gogu Ștefan, în mod solidar, în

beneficiul lui Popenco Călin cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 lei.

19.00, Ursu Mihail Ilie și Gogu Ștefan Alexandru, aflîndu-se în incinta barului ce

aparține Î.I. „Lorelia” din sat. Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, încălcînd grosolan

ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, din

intenții huliganice, fără nici un motiv, i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea

feții cet. Gortolomei Tatiana, de la care ultima a căzut jos la podea.

Întru încetarea acțiunilor huliganice ale lui Ursu Mihail și Gogu Ștefan, au

intervenit Habravan Ion, Popenco Călin și Toderica Sergiu, însă, ca rezultat, Ursu

Mihail i-a aplicat lui Popenco Călin, o lovitură cu pumnul în regiunea capului, de la

care acesta a căzut jos, și ulterior, i-a mai aplicat multiple lovituri cu picioarele în

regiunea capului.

Concomitent cu aceste acțiuni, Gogu Ștefan, Melentiev Maxim și Melentiev

Alexandru le-au aplicat cet. Habravan Ion și Toderica Sergiu multiple lovituri cu

pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului.

Ca rezultat al acestor acțiuni huliganice părților vătămate le-au fost cauzate

vătămări corporale:

-cet. Gortolomei Tatiana, conform raportului de examinare medico-legală

nr.107 din 23.05.2011, vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății;

-cet. Toderica Sergiu, conform raportului de examinare medico-legală nr.105

din 23.05.2011, vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății;

-cet. Habravan Ion, conform raportului de examinare medico-legală nr.111

din 24.05.2011, vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății;

-cet. Popenco Călin, conform raportului de expertiză medico-legală nr.78/D

din 20.06.2011, vătămare corporală gravă.

Ursu Mihail, pe data de 22 mai 2011, aproximativ pe la orele 19.00, în

circumstanțele descrise mai sus, prin aceleași acțiuni i-a cauzat cet. Popenco

Călin, conform raportului de expertiză medico-legală nr.78/D din 20.06.2011,

vătămare corporală gravă.

Astfel, acțiunile inculpatului Ursu Mihail Ilie au fost încadrate în baza art.

287 alin. (2) lit. b) Cod penal – „huliganismul, adică acțiuni intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor,

de opunerea de rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice, care

prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvîrșită

de mai multe persoane” și în baza art. 151 alin.(1) Cod penal, adică vătămarea

intenționată gravă a integrității corporale, care este periculoasă pentru viață.

Acțiunile inculpatului Gogu Ștefan Alexandru au fost încadrate în baza art.

287 alin. (2) lit. b) Cod penal – „huliganismul, adică acțiuni intenționate care

2

încalcă grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor,

de opunerea de rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice, care

prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvîrșită

de mai multe persoane”.

numele părții vătămate Popenco Călin și de avocatul Vieru Vasile în numele

inculpaților Ursu Mihail și Gogu Ștefan.

3.1. Avocatul Barbacar Anatolie în numele părții vătămate Popenco Călin, a

solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului

stabilit, pentru prima instanță, prin care lui Ursu Mihail să-i fie stabilită o

pedeapsă în limitele prevăzute de art. 151 alin.(1) și art. 287 alin.(2) lit. b) Cod

penal, cu aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal, iar lui Gogu Ștefan în limitele

art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, fără aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Totodată, a solicitat încasarea de la Ursu Mihail în beneficiul părții vătămate

Popenco Călin a sumelor de 3 488 lei 93 bani și 136 Euro 42 cenți cu titlu de

cheltuieli de tratament; încasarea de la Ursu Mihail și Gogu Ștefan în beneficiul

părții vătămate Popenco Călin a sumei de 500 000 lei cu titlu de prejudiciu moral

cauzat prin infracțiune, precum și a sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de

transport pentru deplasarea în instanța de judecată.

În motivarea apelului a invocat următoarele argumente:

 prima instanță nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei, și astfel,

le-a stabilit inculpaților o pedeapsă prea blîndă;

 la examinarea acțiunii civile, instanța de fond nu a luat în considerație

prevederile art. 219 alin.(1), (4), 1422, 1423 Cod civil.

3.2. Avocatul Vieru Vasile în numele inculpaților Ursu Mihail și Gogu Ștefan,

a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului

stabilit, pentru prima instanță, prin care Ursu M. și Gogu Ș. să fie achitați de sub

învinuirea în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

din motivul că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii și,

respectiv, Ursu M. să fie achitat de sub învinuirea în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, din motivul că fapta nu a fost săvîrșită

de inculpat.

În motivarea apelului a invocat următoarele argumente:

 probele puse la baza sentinței de condamnare a lui Ursu M. și Gogu Ș. în

baza art. 287 alin. (2) Cod penal nu dovedesc vinovăția în săvîrșirea infracțiunii

imputate, deoarece prima instanță le-a dat o apreciere greșită, motiv pentru care

se impune reaprecierea probelor respective, fiindcă fapta acestora nu întrunește

elementele infracțiunii;

 nici la urmărirea penală și nici în cadrul cercetării judecătorești nu s-a

stabilit că Ursu M. și Gogu Șt. în seara zilei de 22.05.2011, se aflau în stare de

ebrietate;

 pe parcursul urmăririi penale și în instanța de fond inculpații nu și-au

modificat declarațiile referitor la cele întîmplate, pe cînd părțile vătămate și-au

3

modificat depozițiile sale de mai multe ori fără a explica divergențele majore

dintre declarațiile la diferite etape a urmăririi penale și în cadrul cercetării

judecătorești;

 versiunea părților vătămate este combătută fără echivoc prin declarațiile

martorilor Toderică D., Bevziuc I., Ursu A., care coroborează cu cele declarate de

inculpați, fiind confirmate prin raportul de examinare medico-legală, potrivit

căruia la data de 23.05.2011 la cet. Gortolomei T. se atestă o singură leziune

corporală sub formă de „tumifierea țesuturilor moi ale craniului, în regiunea

occipitală pe centru..”;

 instanța de fond urma să dea o apreciere rolului cet. Gortolomei T., care

prin comportamentul său, a creat situația de conflict, care ulterior a degenerat

într-o bătaie;

 învinuirea formulată lui Ursu M. în baza art.151 alin.(1) Cod penal nu s-a

confirmat în cadrul cercetării judecătorești, ba chiar a fost combătută prin

declarațiile martorilor Bevziuc I. și Orlova V., înregistrarea audio-video a discuției

între Ursu M. și Melentiev A. din 18 iulie 2011, ultimul fiind recunoscut că l-a lovit

cu piciorul peste cap pe Popenco C.

a fost admis apelul declarat de avocatul Barbacar Anatolie în numele părții

vătămate Popenco Călin, fiind casată parțial sentința Judecătoriei Ștefan Vodă din

11 ianuarie 2013, în partea acțiunii civile privind prejudiciul moral produs prin

infracțiune și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit, pentru prima

instanță, în partea respectivă, prin care s-a dispus încasarea de la Ursu Mihail Ilie

în beneficiul părții vătămate Popenco Călin, cu titlu de reparare a prejudiciului

moral produs prin infracțiune suma de 15 000 lei.

Apelul declarat de avocatul Vieru Vasile în numele inculpaților Ursu Mihail și

Gogu Ștefan, a fost respins, ca nefondat.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv

cumulul de probe prin рrisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, concluzionînd

temeinic și legal asupra vinovăției inculpaților Ursu Mihail de săvîrșirea

infracțiunilor prevăzute de art. art. 287 alin.(2) lit. b) și 151 alin.(1) Cod penal și

Gogu Ștefan de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod

penal.

Vinovăția inculpaților, fiind dovedită prin declarațiile părților vătămate

Popenco C., Toderica S., Gortolomei T., Habravan I., a martorilor Toderica D.,

Orlov V., Bevziuc L., Ursu A., precum și prin probele cercetate în cadrul ședinței de

judecată în instanța de fond și verificate în instanța de apel, cum ar fi:

 raportul de examinare medico-legală nr. 107 din 23.05.2011, potrivit

căruia la cet. Gortolomei Tatiana, s-a depistat tumefierea țesuturilor moi ale

craniului, care a fost produsă în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect dur

4

contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, fiind calificată ca

vătămare corporală fără cauzarea prejudiciului sănătății (f. d. 42-43);

 raportul de examinare medico-legală nr. 105 din 23.05.2011, potrivit

căruia la cet. Toderica Sergiu Filip s-au depistat excoriații și pe față, care au fost

produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect dur contondent, cît și la

lovirea de acestea, posibil în timpul și circumstanțele indicate, fiind calificate ca

vătămare corporală fără cauzarea prejudiciului sănătății (f. d. 44-45);

 raportul de examinare medico-legală nr. 111 din 24.05.2011, potrivit

căruia la cet. Habrovan Ion Ion s-au depistat echimoze și excoriații pe față, care au

fost produse în rezultatul acțiunii traumatice prin lovire a unor obiecte dur

contondente, cu suprafața de interacțiune limitată, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, fiind calificate ca vătămări corporale fără cauzarea

prejudiciului sănătății (f. d. 57-58);

 raportul de expertiză nr. 078 „D” din data de 20.06.2011, potrivit căruia

la Popenco Călin Vasile s-au depistat traumă cranio-cerebrală, manifestată prin

contuzie cerebrală, fractura osului paieto-occipital pe dreapta, plăgi contuze ale

craniului în regiunea occipitală pe stânga, hematom al pleoapelor, hemoragie

subconjuctivală, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice cu un

obiect dur contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, în comun sînt

periculoase pentru viață, fiind calificate ca vătămare corporală gravă (f. d. 85-86).

Instanța de apel a considerat relevante concluziile primei instanțe referitor

la aprecierea probelor administrate în cauză, și anume, aprecierea critică a

declarațiilor inculpatului Ursu M. date în cadrul urmăririi penale și în ședința de

judecată, precum și a înregistrării video efectuată de către acesta, deoarece din

înregistrare nu este clar cu cine conversează și despre care bătaie e vorba, mai

mult ca atît că persoana cu care conversează Ursu M. nu recunoaște că ar fi lovit

pe cineva.

Referitor la versiunea inculpaților, instanța de apel a indicat că nu are suport

probatoriu și se urmărește scopul de a se eschiva de la răspunderea penală

pentru faptele săvîrșite.

Astfel, reieșind din cele expuse supra, argumentele invocate de către

apărătorul inculpaților în cererea de apel au fost considerate neîntemeiate.

În ce privește motivele invocate de către apărătorul părții vătămate referitor

la blîndețea pedepsei stabilite inculpaților, instanța de apel, la fel, le-a considerat

neîntemeiate, deoarece verificînd legalitatea pedepsei stabilite, a constatat că

instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75, 84 și 90 Cod penal,

ajungînd la concluzia că atingerea scopului pedepsei se va asigura prin aplicarea

pedepsei închisorii cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un

termen de probă, și astfel, le-a aplicat inculpaților o pedeapsă echitabilă pentru

infracțiunile săvîrșite.

Totodată, instanța de apel a reținut, că în speța dată s-a constatat cu

certitudine existența temeiului legal pentru ca inculpații Ursu Mihail și Gogu

5

Ștefan să beneficieze de posibilitatea corectării și reeducării în condiții

neprivative de libertate.

Referitor la motivele invocate de avocatul Barbacar A., ce vizează admiterea

integrală a acțiunii civile, instanța de apel le-a apreciat a fi parțial întemeiate în

partea reparării prejudiciului moral, deoarece s-a constatat că în rezultatul

infracțiunii săvîrșite de Ursu M., părții vătămate Popenco P. i-au fost cauzate

suferințe psihice și fizice.

Privitor la celelalte cerințe, care vizează acțiunea civilă în partea

prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată, instanța de apel a indicat că

concluzia primei instanțe privind admiterea acțiunii civile în principiu, urmînd ca

asupra cuantumului să se expună instanța civilă, este una corectă și în

corespundere cu prevederile art. 225 Cod de procedură penală.

Ursu Mihail și avocatul acestuia, Vieru Vasile, de avocatul Barbacar Anatolie în

numele părții vătămate Popenco Călin.

6.1. Inculpatul Ursu Mihail și avocatul Vieru Vasile, solicită casarea sentinței

și adoptarea unei noi hotărîri, prin care Ursu M. să fie achitat de sub învinuirea în

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motivul

că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii, iar de sub învinuirea în

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, din motivul că

fapta nu a fost săvîrșită de inculpat.

În motivarea recursului indică aceleași argumente ca și în cererea de apel,

invocînd temeiurile prevăzute în art. 427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură

penală, considerînd că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

6.2. Avocatul Barbacar Anatolie în numele părții vătămate Popenco Călin,

solicită casarea parțială a hotărîrilor adoptate în cauza dată cu pronunțarea unei

noi hotărîri, prin care lui Ursu Mihail să-i fie stabilită o pedeapsă în limitele

prevăzute de art. 151 alin.(1) și art. 287 alin.(2) lit. b) Cod Penal, cu aplicarea

prevederilor art. 84 Cod penal, iar lui Gogu Ștefan în limitele art. 287 alin.(2) lit.

b) Cod penal, fără aplicarea în privința inculpaților a prevederilor art. 90 Cod

penal.

Totodată, solicită și încasarea de la Ursu Mihail în beneficiul părții vătămate

Popenco Călin a sumelor de 3 488 lei 93 bani și 136 Euro 42 cenți cu titlu de

cheltuieli de tratament, precum și încasarea prejudiciului moral cauzat prin

infracțiune de la Ursu Mihail și Gogu Ștefan în beneficiul părții vătămate Popenco

Călin în mărime de 500 000 lei.

În motivarea recursului indică aceleași argumente ca și în cererea de apel, și

invocînd temeiul prevăzut în art. 427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală,

consideră că atît instanța de fond cît și instanța de apel nejustificat au ajuns la

concluzia că nu este rațional ca inculpații să execute pedeapsa cu închisoarea,

astfel, eronat au interpretat și au aplicat prevederile art. 90 Cod penal, deoarece

6

aceștia nu au recunoscut vinovăția integral, nu au recuperat prejudiciul material

cauzat, nu au conștientizat gravitatea faptelor săvîrșite.

de avocatul Vieru V. în numele inculpatului Ursu M., solicitînd inadmisibilitatea

acestuia, cu menținerea hotărîrii atacate ca fiind una legală și întemeiată.

lărgit concluzionează că, acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd recursul

instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii

atacate.

8.1. Recurenții invocă în recursurile declarate temeiul prevăzut de art.427

alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede, că hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel, dacă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

Analizînd decizia atacată, Colegiul constată că temeiul invocat de către

recurenți, prevăzut în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală nu și-a

găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de

apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417

alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărîrea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzînd motivele pe

care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de apel n-a admis o eroare gravă

de fapt, care a afectat soluția acesteia.

În această ordine de idei, Colegiul remarcă faptul, că potrivit normelor art.

414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecînd apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

În aceste condiții instanța de recurs consideră că n-a fost constatată

prezența în speța examinată a unei erori de drept, care ar servi drept temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

7

8.2. Inculpatul Ursu Mihail și avocatul Vieru Vasile invocă drept temei și pct.

12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărîrea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de drept,

comisă de aceasta, atunci cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită,

însă din conținutul recursului, Colegiul lărgit constată că recurenții solicită

casarea hotărîrilor judecătorești de condamnare cu pronunțarea unei noi hotărîri

de achitare, ceea ce se prevede în pct. 8) al normei sus citate, care stipulează că

hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de

drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci cînd nu au fost întrunite

elementele infracțiuni.

Colegiul lărgit menționează că, temeiul prevăzut de pct. 8) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, include cazurile cînd nu a fost stabilită fapta care

corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori cînd nu au fost

stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Sub aspectul temeiului prevăzut la pct. 12) al normei menționate, Colegiul

enunță că, potrivit practicii judiciare stabilite la judecarea recursului ordinar în

cauza penală, s-a atenționat că, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau

procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă

s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Pentru a pronunța o asemenea concluzie, este necesar să se țină cont de

fapta săvîrșită, așa și cum aceasta a fost stabilită de către instanța de apel, precum

și să se stabilească, dacă această faptă a fost încadrată în norma penală corectă,

corespunzătoare faptei constatate, și numai în cazul cînd fapta a fost încadrată în

baza unei alte norme penale, este posibil de conchis că aceasta a fost încadrată

juridic greșit.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit se va expune privitor la temeiul

prevăzut de pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deoarece

recurentul - inculpatul Ursu Mihail invocă nevinovăția sa în săvîrșirea infracțiunii

imputate, susținut de avocatul său, Vieru Vasile.

În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Ursu Mihail a fost pus sub

învinuire, recunoscut vinovat și condamnat de instanța de fond în baza art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal – „huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor, de

opunerea de rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice, care prin

conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvîrșită de

mai multe persoane” și în baza art. 151 alin.(1) Cod penal, adică vătămarea

intenționată gravă a integrității corporale, care este periculoasă pentru viață,

constatînd cu certitudine că în acțiunile acestuia sunt întrunite elementele

infracțiunilor imputate.

Colegiul penal consideră că instanța de apel legal și întemeiat a menținut

hotărîrea primei instanțe, constatînd că instanța de fond corect a stabilit

8

circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv cumulul de probe prin

рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionînd asupra

vinovăției inculpatului Ursu Mihail de săvîrșirea infracțiunilor imputate,

motivîndu-și soluția în acest sens așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta

decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și repetarea căreia nu se

impune.

Mai mult ca atît, Colegiul relevă, că instanța de recurs nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și

nu stabilește o altă situație de fapt, decît cea constatată de instanțe, acestea fiind

atribuțiile exclusive al instanțelor de fond și de apel.

8.3. Referitor la argumentele invocate de către avocatul Barbacar Anatolie în

numele părții vătămate Popenco Călin, precum că instanțele ierarhic inferioare

incorect a stabilit pedeapsa inculpaților cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal, indicînd temeiul prevăzut în art. 427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură

penală - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, Colegiul

lărgit le consideră neîntemeiate și menționează că, instanța de apel, verificînd

legalitatea hotărîrii primei instanțe în ce privește aplicarea pedepsei inculpaților

Ursu Mihail și Gogu Ștefan, a constatat că instanța de fond a ținut cont de

prevederile art. 7, 61, 75, 84 și 90 Cod penal, astfel, fiindu-le stabilite pedepse

echitabile pentru infracțiunile săvîrșite.

Totodată, instanța de apel a indicat că, reieșind din prevederile art. 90 Cod

penal, în raport cu circumstanțele cauzei și persoana inculpaților, s-a constatat cu

certitudine că în speța dată există temei legal pentru ca inculpații Gogu Ș. și Ursu

M. să beneficieze de posibilitatea corectării și reeducării în condiții neprivative de

libertate.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit menționează că, potrivit

prevederilor art. 75 Cod penal, prin criterii generale de individualizare a pedepsei

se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă

instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană

vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de

aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei

penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite,

de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile

legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate

cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele

fixate în partea specială.

Totodată, instanța de recurs reține, că aplicarea prevederilor art.90 Cod

penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu reprezintă o categorie

9

aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că

infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia.

La fel, se menționează că, instituția suspendării condiționate a pedepsei nu

trebuie privită ca un avantaj acordat de lege infractorilor, ci trebuie apreciată ca

un mijloc preventiv de apărare socială care derivă din organizarea unei politici

penale adaptate la realitatea socială concretă, deoarece termenul de încercare

stabilit de către instanța de judecată reprezintă o forma extremă de verificare a

condamnatului privind abținerea de a mai săvîrși fapte penale.

8.4. În ce privește alegațiile avocatului Barbacar Anatolie referitor la

acțiunea civilă, Colegiul lărgit le consideră neîntemeiate și reține faptul că aceste

alegații sunt identice celor indicate în cererea de apel declarată de același avocat,

astfel, precum și se constată că acestea au format obiect de examinare la

judecarea cauzei în instanța de apel, care respectînd prevederile art.219-221 și

225 Cod de procedură penală în raport cu materialele cauzei, a ajuns la concluzia

că acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Popenco Călin urmează a fi

admisă parțial, dispunîndu-se încasarea de la inculpatul Ursu Mihail a

prejudiciului moral produs prin infracțiune în sumă de 15 000 lei (pct.5 din

prezenta decizie).

Totodată, a menținut concluzia instanței de fond în ce privește prejudiciul

material, potrivit căreia acțiunea a fost admisă, în principiu, urmînd ca asupra

cuantumului să se expună instanța civilă, fiindcă din materialele cauzei s-a

constatat că este necesară amînarea examinării cauzei.

Astfel, instanța de recurs conchide că instanța apel corect a ajuns la

concluzia, că acțiunea civilă urmează a fi admisă parțial, dispunînd încasarea doar

a prejudiciului moral în sumă de 15 000 lei, care este o sumă echitabilă pentru

suferințele cauzate prin infracțiunea săvîrșită de inculpatul Ursu Mihail, iar în ce

privește prejudiciul material, a menținut concluzia primei instanțe.

Colegiul lărgit reține că, temeiurile invocate de recurenți, nu și-au găsit

confirmare la examinarea recursurilor. Astfel de erori de drept în speța examinată

nu s-au comis, prin urmare, hotărîrea atacată este legală și întemeiată.

Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.

414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursurile ordinare declarate de

inculpatul Ursu Mihail și avocatul acestuia, Vieru Vasile, de avocatul Barbacar

Anatolie în numele părții vătămate Popenco Călin urmează a fi respinse, ca

inadmisibile.

Colegiul lărgit,

D E C I D E :

Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare, declarate de inculpatul Ursu

Mihail Ilie și avocatul acestuia, Vieru Vasile, de avocatul Barbacar Anatolie în

10

numele părții vătămate Popenco Călin, cu menținerea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 06 martie 2015, în cauză penală în privința lui Ursu

Mihail Ilie și Gogu Ștefan Alexandru.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 24 decembrie 2015.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Nicolaev Ghenadie

Judecător Timofti Vladimir

Judecător Moraru Petru

11