1ra-1114/15 — art.26, 42 alin. 2, 236 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 25 februarie 2013, Kengni Kout Wiliams Kenzo a fost condamnat în baza art. 26, 190 alin. (5) Cod penal, cu aplicarea art. 81 Cod penal la 7 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita anumite funcții de răspundere materială pe un termen de 3 ani. Prin aceiași sentință au fost condamnați și inculpații Atanga Simon Bradeley, Adiba Bikamba Didier, în privința căror hotărîrea nu se contestă.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut, că inculpatul Kengni Kout Wiliams Kenzo fiind în înțelegere prealabilă cu Adiba Bikamba Didier și 1 Atanga Simon Bradeley, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, la începutul lunii mai 2012 s-au adresat către cet. Ursachi Victor, comunicîndu-i că dispun de tehnologie, soluție și preparate chimice, cu ajutorul cărora pot fabrica valută străină. Ulterior, la data de 07 mai 2012, urmărind realizarea intențiilor sale criminale, aflîndu-se în mun. Chișinău, str. Pușkin 33, ap.13, utilizînd soluții chimice și două bancnote de euro cu nominalul de 100 euro fiecare, anterior preparate prin decolorare, Kengni Kout Wiliams Kenzo și Adiba Bikamba Didier au mimat fabricarea valutei străine și anume a două bancnote cu valoarea nominală a cîte 100 euro fiecare și totodată au comunicat cet. Ursachi Victor, precum că pentru a fabrica valută străină în sumă de 300000 euro cu semne de falsificare, au nevoie de 100000 euro veritabili, care vor servi drept modele de fabricație. La 08 mai 2012, Kengni Kout Wiliams Kenzo a fost reținut de către colaboratorii C.C.C.E.C. în ap. 60 din blocul locativ nr. 9 de pe str. Iurii Gagarin în mun. Chișinău și în cadrul percheziției efectuate au fost depistate și ridicate flacoane cu soluții, praf, sacoșe de polietilenă cu praf și hîrtii de dimensiunile aproximativ 5 cm x 8 cm, utilizate de ultimii la mimarea fabricării valutei străine, care conform raportului de expertiză nr. 1544/1545 din 17 iulie 2012 constituie file de hîrtie care nu pot fi folosite la fabricarea valutei străine, soluție de iod, soluție de detergent de uz casnic, soluție de amoniac, acetonă, praf în bază de talc, acid ascorbic și lipici alb.

Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Coștei Dumitru în numele inculpatului Kengni Kout Wiliams Kenzo care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul să fie eliberat de răspundere penală în legătură cu renunțarea de bună voie la săvîrșirea infracțiunii invocînd, că în cadrul examinării cauzei în fond, a fost stabilit cu certitudine, că acțiunile finale a lui Kengni Kout Wiliams Kenzo au fost îndreptate spre renunțarea de bună voie la săvîrșirea infracțiunii.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 decembrie 2013 a fost admis apelul declarat, casată sentința, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Kengni Kout Wiliams Kenzo a fost condamnat în baza art. 26, 42 alin. (2), 236 alin. (1) Cod penal la 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a conchis că, prima instanță nu a clarificat circumstanțele cauzei și în mod eronat a încadrat acțiunile inculpatului Kengni Kout Wiliams Kenzo în baza art. 26, 190 alin. (5) Cod penal, astfel, dînd o nouă apreciere probelor cercetate, avînd în vedere necesitatea reîncadrării acțiunilor inculpatului în corespundere cu fapta constatată la judecarea cauzei și anume conform prevederilor art. 26, 42 alin. (2), 236 alin. (1) Cod penal, 2 a constatat că inculpatul Kengni Kout Wiliams Kenzo (utilizator al pașaportului cu nume fals Arron Adolphe), fiind în înțelegere prealabilă cu Adiba Bikamba Didier și Atanga Simon Bradeley, cu scopul comiterii infracțiunii de fabricare și punere în circulație a banilor falși în bancnote de valută străină „EURO”, au săvîrșit pregătirea infracțiunii în următoarele circumstanțe. La începutul lunii mai 2012, urmărind scopul fabricării și punerii în circulație a banilor falși, ei s-au înțeles cu Ursachi Victor să fabrice mai multe bancnote euro false, folosind pentru aceasta bancnote euro veritabile, care urmau a fi prezentate de ultimul, pentru a servi drept modele de fabricație. În continuare, la 07 mai 2012 la insistența lui Ursachi Victor în scopul demonstrării de către inculpați a capacităților de fabricare a banilor falși, aflîndu-se în apartamentul nr. 13, închiriat special în scopul scontat de către Ursachi Victor în str. Pușkin 33, mun. Chișinău, prin intermediul complicelui Atanga Simon Bradeley, care participa în calitate de traducător, Kengni Kout Wiliams Kenzo și Adiba Bikamba Didier, utilizînd soluții chimice și două bancnote de euro veritabile cu nominalul de 100 euro fiecare, au fabricat două bancnote de euro false cu valoarea nominală a cîte 100 euro fiecare, pe care tot atunci le-au transmis lui Ursachi Victor și totodată au preconizat următoarea întîlnire cu Ursachi Victor la data de 08 mai 2012, în scopul aducerii de către Ursachi Victor, a următoarei partide de valută străină în bancnote de euro veritabile, pentru a le utiliza drept modele de fabricație a bancnotelor de euro cu semne de falsificare și a le pune ulterior în circulație. Însă, fiind denunțați de către Ursachi Victor, inculpații Adiba Bikamba și Atanga Simon au fost reținuți la 08 mai 2012 în ap. 60, blocul locativ nr. 9 din str. Iurii Gagarin, mun. Chișinău, iar Kengni Kout Wiliams Kenzo a fost reținut afară, lîngă același bloc locativ, de către colaboratorii Centrului Național Anticorupție și astfel infracțiunea de fabricare și punere în circulație a banilor falși nu și-a produs efectul. Prin acțiunile sale intenționate, inculpatul Kengni Kout Wiliams Kenzo a comis infracțiunea prevăzută de art. 26, 42 alin. (2), 236 alin. (1) Cod penal, adică în participație a săvîrșit pregătirea infracțiunii de fabricare și punere în circulație a banilor falși în bancnote de valută străină „ EURO”, care însă nu și-a produs efectul din motive independente de voința lui, fiind reținut în flagrant. Instanța de apel și-a întemeiat concluziile privind reîncadrarea acțiunilor inculpatului conform prevederilor art. 26, 42 alin. (2), 236 alin. (1) Cod penal pe următoarele probe: - declarațiile inculpaților Kengni Kout Wiliams Kenzo, Adiba Bikamba Didier și Atanga Simon Bradeley; - declarațiile martorului Ursachi Victor; - procesul-verbal de percheziție din 08 mai 2012 conform căruia au fost 3 depistate și ridicate în ap. 60 din blocul locativ nr. 9 de pe str. Iurii Gagarin, mun. Chișinău, flacoane cu soluții, praf, sacoșe de polietilenă cu praf și hîrtii de dimensiunile aproximativ 15 cm x 8 cm, utilizate de inculpat la demonstrarea procedurii de fabricare a valutei străine (f.d. 34-36, vol. 1); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 08 mai 2012, prin care a fost depistată și ridicată geanta sportivă aruncată de către Adiba Bikamba din ap. 60 din blocul locativ nr.9 de pe str. Iurii Gagarin, mun. Chișinău, în care se aflau flacoane cu soluții, praf, sacoșe de polietilenă cu praf și hîrtii de dimensiunile aproximativ 15 cm x 8 cm (f.d. 37, vol. 1); - procesul-verbal de ridicare din 02 mai 2012 potrivit căruia, a fost ridicată bancnota cu nominalul de 100 euro cu seria SI3982415883, care a fost transmisă cet. Ursachi Victor de către persoana pe nume „Adolphe Francis”, după ce a fabricat-o în ap. nr. 13 de pe str. Pușkin 33, mun. Chișinău (f.d. 68, vol. 1); - raportul de expertiză nr. 1544/1545 din 17 iulie 2012 potrivit căruia: - bancnota cu nominalul de 100 Euro, cu seria și numărul SI3982415883, ridicată de la Ursachi Victor a fost confecționată la întreprindere specializată în fabricarea hîrtiilor de valoare din Italia, adică prezintă o bancnotă autentică; - hîrtia ridicată în cadrul percheziției efectuate la data de 08 mai 2012 în ap.60 din str. Iurii Gagarin 9, mun. Chișinău, nu conține careva elemente de protecție, cum ar fi: filigran, fibre vizibile color și incolore incorporate în masa hîrtiei, fibre fluorescente, lipsă de luminiscență, hologramă etc. Proprietățile acestor bucăți de hîrtie sunt similare proprietăților hîrtiei multifuncționale de birou; - imaginile caracteristice bancnotelor de 500 Euro, care se conțin pe bucățile de hîrtie au fost realizate la imprimantă laser-color; - imaginile slab vizibile, caracteristice bancnotelor de 50, 100 și 200 Euro, care se conțin pe bucățile de hîrtie ambalate în pachetul nr. 5, au fost realizate prin imprimare unei substanțe cu ajutorul unor clișee. Ulterior, bucățile de hîrtie au fost tratate cu pudră pentru copii și după caz îmbibate cu lichidul respectiv de culoare cafenie (iod); - pe resturile (fîșiile) de hîrtie neagră prezentate la cercetare în pachetul nr. 3, sunt urme de praf în bază de talc, asemănătoare cu prafurile în bază de talc, prezentate la cercetare în pachetul nr. 5 și în pachetul nr. 1 CFL; - pe bancnota cu nominalul de 100 euro, prezentată la cercetare în plicul cu inscripția ,,bancnota de 100 euro ridicată de la cet. Ursachi Victor” nu s-au depistat careva substanțe asemănătoare cu cele prezentate la cercetare, care au fost ridicate în timpul percheziției din ap. 60, str. Iurii Gagarin 9, mun. Chișinău. Obiectele prezentate în pachetul nr. 1 CFL: - lichidul de culoare cafenie cu volumul de 450 ml., într-o sticlă învelită cu gips este soluție de iod; - substanța în formă de praf de culoare albă și substanța în formă de praf de 4 culoare albă, cu care au fost tratate fragmente de hîrtie, este praf în bază de faină de grîu. Obiectele prezentate în pachetul nr. 3: - substanța în formă de praf de culoare albă, este praf în bază de talc. Obiectele prezentate în pachetul nr. 5: - lichidul de culoare cafenie cu volumul de 250 ml., într-o sticlă învelită cu gips este iod; - lichidul transparent cu volumul de 250 ml., într-o sticlă învelită cu gips - este soluție de detergent de uz casnic; - lichidul incolor cu volumul de 100 ml., într-o sticlă învelită cu gips - este soluție de amoniac; - lichidul de culoare oranj cu volum de 30 ml., într-o sticlă cu etichetă de culoare verde - este soluție în care s-a depistat iod și acetonă; - lichidul incolor cu volumul de 160 ml., într-o sticlă din plastic transparent - este acetonă; - substanța în formă de praf de culoare albă, într-un flacon din plastic cu inscripția pe etichetă „Cliven Talc the most delicate talc for your childs hygiene” - este praf în bază de talc; - substanța în formă de praf de culoare albă, într-un flacon cu inscripția pe etichetă „Pudra pentru copii” - este praf în bază de talc; - 29 de pastile în trei ambalaje cu inscripția „Кислота аскорбиновая” - sunt pastile de acid ascorbic; - substanța de culoare albă, într-un flacon din plastic, cu inscripția „White glue 80 g” în ambalaj de uzină, neutilizat - este lipici alb. Acetona este folosită ca substanță cu ajutorul căreia se extrage rășina, grăsimile, uleiurile, acetatul de celuloză, în cosmetică și în industria chimică. Amoniacul lichid este folosit în agregatele frigorifice sau la distilare fracționată în cercetarea carbonului. De asemenea este utilizat în industria textilă, sau la plasticizarea lemnului prin tratare cu o soluție cu amoniac. În medicină sau industria farmaceutică - la preparare de medicamente sau în producerea explozibililor. În metalurgie este folosit ca gaz de protecție în timpul tratării termice a metalului. Folosit sub formă de soluție în curățătoriile chimice, ca și după acțiunile de dezinfectare, la neutralizarea clorului sau formaldehidei. Talcul este folosit ca un component principal în pudra de talc pentru copii, în farmaceutică, în industria cosmeticii și a hîrtiei, vopselelor, lacurilor, materialelor plastice, cauciucului, ceramicii, în industria alimentară. Iodul este folosit în medicină ca dezinfectant în diverse forme, ca radio- contrastant. Pe lîngă aplicațiile specificate, iodul se mai folosește ca adjuvant al unor suplimente alimentare, la prepararea unor cerneluri și coloranți, produselor farmaceutice, dezinfectante industriale, stabilizatori. 5 Acidul ascorbic este folosit în farmacologie și în industrie de alimentare ca conservant. Soluția de acid ascorbic decolorează soluțiile de iod. Hîrtia descrisă și examinată nu poate fi folosită la confecționarea bancnotelor Euro de orice valoare, cu excepția faptului, că pe această hîrtie se pot reproduce (cu ajutorul tehnicii computerizate) imagini-imitații color mai mult sau mai puțin reușite (f.d. 45-57, vol. 1); - procesul-verbal al interceptării și înregistrării comunicărilor cu înregistrarea de imagini din 05 mai 2012 precum și anexa nr. 1 la procesul-verbal (f.d.71-77, vol. 1); - procesul-verbal din 06 mai 2012 de verificare a interceptării și înregistrării convorbirilor cu înregistrarea de imagini și de apreciere a importanței informației culese (f.d.78, vol. 1); - anexa nr. 1 la procesul-verbal al interceptării și înregistrării comunicărilor cu înregistrarea de imagini din 07 mai 2012 (f.d. 81-82, vol. 1); - procesul - verbal din 07 mai 2012 al interceptării și înregistrării comunicărilor cu înregistrarea de imagini (f.d.83-84, vol. 1); - procesul-verbal din 08 mai 2012 al interceptării și înregistrării comunicărilor cu înregistrarea de imagini(f.d.88-89, vol. 1); - ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict (f.d. 61, vol. 1). Instanța de apel prin probele descrise mai sus a stabilit cu certitudine, că inculpații au pregătit infracțiunea de fabricare și punere în circulație a banilor falși în bancnote de valută străină „EURO”, înțelegîndu-se direct cu persoana concretă Ursachi Victor, persoană, care în cazul dat conștientiza, că va procura de la inculpați bani falși, anume bancnote de valută străină „EURO”, de calitatea produsă în fața sa, în timpul demonstrării procedurii de fabricare a banilor falși. De asemenea, instanța de apel a menționat, că în timpul pregătirii infracțiunii de fabricare și punere în circulație a banilor falși de către inculpați, Ursachi Victor participa la aceste acțiuni în calitate de complice, dar nu în calitate de eventuală victimă a pretinsei escrocherii, or, Ursachi Victor acționa anume cu scopul de a procura bani falși pentru punerea lor ulterioară în circulație. Chiar dacă, banii falși fabricați de către inculpați ar fi fost de proastă calitate și în mod vădit nu ar fi corespuns cu bancnotele autentice, o astfel de circumstanță nu ar presupune atragerea la răspundere a inculpaților pentru comiterea escrocheriei, fiindcă în cazul dat, acțiunile inculpaților oricum se consideră consumate odată cu finisarea acțiunilor de fabricare a banilor falși și transmiterea banilor falși lui Ursachi Victor, iar în continuare Ursachi Victor, urma să acționeze fără participarea inculpaților, ori nu se preconiza participarea dînșilor la punerea în circulație a bancnotelor false împreună cu Ursachi Victor și în această privință nu au fost prezentate careva probe. Astfel, instanța de apel a conchis, că Ursachi Victor nicidecum nu poate fi 6 considerat victimă a tentativei de escrocherie, fiindcă dînsul în mod conștient pretindea la procurarea de la inculpați a banilor falși anume de calitatea care i-a fost demonstrată la procedura de fabricare. Totodată, instanța de apel a menționat, că pe parcursul urmăririi penale și a judecării cauzei, Ursachi Victor nici nu a fost recunoscut în calitate de parte vătămată, pe cînd infracțiunea de escrocherie comisă prin abuzul de încredere și înșelăciune are ca obiect material bunul altuia și respectiv este evident, că o atare persoană ar avea calitatea de parte vătămată. Instanța de apel a menționat, că Ursachi Victor de la bun început a acționat în calitate de complice la pregătirea infracțiunii de fabricare și punere în circulație a banilor falși, a denunțat organelor de poliție de la bun început despre acțiunile inculpaților, prin urmare Ursachi Victor benevol și definitiv a renunțat la ducerea la capăt a pregătirii infracțiunii și în corespundere cu prevederile art. 56 Cod penal a fost liberat de răspundere penală. Instanța de apel a conchis, că în cazul dat nu au fost stabilite înțelegeri sau acțiuni comune ale inculpaților pe de o parte cu Ursachi Victor pe de altă parte - acțiuni, care ar fi fost îndreptate la pregătirea infracțiunii de escrocherie prin metoda punerii în circulație a banilor falși de proastă calitate, fiindcă procedura de demonstrare a fabricării banilor a fost efectuată de către inculpați anume în scopul de al convinge pe Ursachi Victor, că dînșii au posibilități reale de fabricare a banilor falși, bani care pot fi puși în circulație, fapt pentru care Ursachi Victor a și fost de acord să aducă o altă partidă de bancnote veritabile pentru fabricarea banilor falși. Concomitent, instanța de apel a menționat, că inculpatul Kengni Kout Wiliams Kenzo (utilizator al pașaportului cu nume fals Arron Adolphe) nu poate fi tras la răspundere pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 42 alin. (2), 236 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică pregătirea infracțiunii de fabricare și punere în circulație a banilor falși în proporții deosebit de mari, deoarece nu s-a dovedit, că inculpatul a pretins la fabricarea și punerea în circulație a sumei de 300000 euro cu semne de falsificare, care chipurile urmau a fi fabricați din suma de 100000 euro veritabili după cum este indicat în învinuire, din considerente că nu au fost prezentate probe ce ar demonstra intenția inculpatului de a fabrica și pune în circulație suma de 300000 euro cu semne de falsificare. La acest capitol, instanța de apel a reiterat că, organul de urmărire penală și acuzatorul de stat au prezentat în această privință în calitate de probe declarațiile martorului Ursachi Victor și materialele dosarului. Astfel, la dosarul penal au fost anexate procesele - verbale cu interceptările și înregistrările de imagini, procesele-verbale de verificare a interceptărilor și înregistrărilor convorbirilor din care rezultă, că au fost interceptate și înregistrate mai multe convorbiri dintre inculpați și Ursachi Victor (f.d. 71-85, vol. l) și în 7 textul înregistrărilor anexate nu se conțin propuneri sau cerințe a inculpatului adresate lui Ursachi Victor de a aduce 100000 euro veritabili în scopul fabricării banilor falși în sumă de 300000 euro falși. Pe tot parcursul convorbirilor s-a observat numai propunerea lui Ursachi Victor de a aduce 100000 euro veritabili în scopul fabricării de către inculpat a banilor falși în sumă de 300000 euro falși. Instanța de apel, apreciind declarațiile martorului Ursachi Victor audiat la urmărirea penală și în ședința instanței de fond, care a declarat, că inculpații au cerut ca dînsul să aducă 100000 euro veritabili în scopul fabricării banilor falși în sumă de 300000 euro falși, a conchis, că acestea nu pot fi luate în considerație ca probe de vinovăție și nu sunt suficiente de a considera dovedit faptul comiterii de către inculpați a infracțiunii prevăzute de art. 26, 42 alin. (2), 236 alin. (2) lit. c) Cod penal adică pregătirea infracțiunii de fabricare și punere în circulație a banilor falși în proporții deosebit de mari, fiindcă în această parte declarațiile martorului contravin convorbirilor interceptate și înregistrate dintre inculpat și Ursachi Victor și nu se confirmă prin alte probe. Totodată, instanța de apel a menționat, că pe parcursul urmăririi penale Ursachi Victor nu a declarat, că a venit la întîlnirea din 08 mai 2012 cu banii în sumă de 100000 Euro veritabili, pe cînd în ședința instanței de fond a declarat (f.d. 242 verso, vol. 1), că a avut cu sine și a arătat inculpaților banii aduși pe care dînsul îi primi-se de la C.N.A., astfel declarațiile lui Ursachi Victor date în instanța de fond, nu s-au luat în considerație de către instanța de apel, fiindcă în materialele dosarului lipsesc acte procedurale prin care lui Ursachi Victor i-ar fi fost transmise de la C.N.A. 100000 Euro și nu au fost prezentate în acest sens alte probe. Instanța de apel a considerat în rest adevărate și convingătoare declarațiile martorului Ursachi Victor, din care rezultă, că inculpatul Kengni Kout Wiliams Kenzo a comis pregătirea infracțiunii de fabricare și punere în circulație a banilor falși și acestea se confirmă prin probele cercetate la judecarea cauzei. Instanța de apel a relatat, că Ursachi Victor este martor de bună credință și declarațiile lui confirmate prin alte probe pot fi puse în baza sentinței de condamnare, fiindcă de la momentul renunțării sale la pregătirea infracțiunii, dînsul a activat sub controlul și acoperirea colaboratorilor poliției în cadrul efectuării acțiunilor de urmărire penală după pornirea dosarului penal, acțiuni efectuate sub supravegherea procurorului și în cazurile necesare cu autorizarea acestora de către judecătorul de instrucție, fapt confirmat prin actele procedurale anexate la dosar - ordonanțele procurorului, încheierile judecătorului de instrucție (f.d. 1-33, vol. 1). Instanța de apel a conchis, că prin reîncadrarea acțiunilor inculpatului Kengni Kout Wiliams Kenzo de la art. 26, 190 alin. (5) Cod penal la art. 26, 42 alin. (2), 236 alin. (1) Cod penal nu s-a încălcat dreptul la apărare al inculpatului, 8 deoarece în învinuirea imputată, se conține acuzarea de pregătire a infracțiunii de fabricare și punere în circulație a banilor falși în bancnote de valută străină „EURO”, iar sancțiunea prevăzută de art. 236 alin. (1) Cod penal este mai blîndă decît sancțiunea legii penale imputate în învinuire - art. 190 alin. (5) Cod penal. Instanța de apel a respins ca nefondate motivele apelului privind nevinovăția inculpatului Kengni Kout Wiliams Kenzo, considerîndu-1 declarativ, depus cu scopul eschivării de la răspunderea penală și se combate integral prin probele de vinovăție expuse în decizie. La aplicarea pedepsei, instanța de apel a acordat deplină eficiență art. 7, 61,75 Cod penal, considerînd echitabilă stabilirea pedepsei privative de libertate.

Nefiind de acord cu hotărîrile menționate, recurs ordinar în termen a declarat avocatul Suduc Marian în numele inculpatului Kengni Kout Wiliams Kenzo, facînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărîrilor, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul Kengni Kout Wiliams Kenzo să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de prevăzute de art. 26, 42 alin. (2), 236 alin. (1) Cod penal. În motivarea recursului ordinar a invocat: - instanța de apel corect a ajuns la concluzia, că nu există elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, dar neîntemeiat 1-a recunoscut vinovat pe Kengni Kout Wiliams Kenzo de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 42 alin. (2), 236 alin. (1) Cod penal deoarece, în acțiunile lui nu se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (1) Cod penal; - conform raportului de expertiză nr. 1544/1545 din 17 iulie 2012, hîrtia examinată și descrisă nu poate fi folosită la confecționarea bancnotelor Euro de orice valoare, cu excepția faptului că pe această hîrtie se pot reproduce cu ajutorul tehnicii computerizate imagini-imitații color; - nu s-au depistat în cadrul perchezițiilor vopsele, substanțe necesare la confecționarea bancnotelor false, deci nu a fabricat și nu a pus în circulație careva bancnote false; - nu au fost prezentate careva probe de către acuzator, care ar demonstra intenția inculpatului Kengni Kout Wiliams Kenzo de a fabrica și pune în circulație suma de 300000 euro cu semne de falsificare; - la baza acuzării au stat doar declarațiile martorului Ursachi Victor, în privința bunei-credințe a căruia și implicit a veridicității declarațiilor există dubii rezonabile deoarece, după cum rezultă nemijlocit din declarațiile acestuia, el dorea să participe la confecționarea bancnotelor false, fapt care îl face sau complice al acestei infracțiuni, sau provocator al acesteia. În orice caz, calitatea de bună- credință a acestui martor decade împreună cu caracterul veridic al declarațiilor. 9 - Ursachi Victor în colaborare cu colaboratorii C.C.C.E.C. a provocat desfășurarea tuturor evenimentelor care ulterior au fost puse la baza învinuirii; - bancnotele valutei străine care îi aparținea lui Ursachi Victor, după mimarea falsificării valutei străine a fost restituită acestuia, conform declarațiilor sale din data de 07 mai 2012 (f.d. 65, vol. 1).

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 23 septembrie 2014 a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Suduc Marian în numele inculpatului Kengni Kout Wiliams Kenzo, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 decembrie 2013 și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Pentru a pronunța decizia instanța de recurs ordinar a menționat că instanța de apel și-a expus dezacordul cu declarațiile martorului Ursachi Victor, în raport cu sentința, referitor la prezentarea de către martorul Ursachi Victor a sumei de 100000 euro veritabili în scopul fabricării banilor falși în sumă de 300000 euro falși. Instanța de recurs ordinar a reiterat, că instanța de apel recalificînd acțiunile inculpatului Kengni Kount Wiliams Kenzo din art. 26, 190 alin. (5) în 26, 42 alin. (2) Cod penal s-a călăuzit de pct. 5 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 23 din 29 octombrie 2001 ,,Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre fabricarea sau punerea în circulație a banilor falși: ,,Fabricarea în scopul punerii în circulație a banilor falși se consideră consumată din momentul fabricării chiar și a unui singur exemplar al bancnotei sau monedei, indiferent de faptul dacă persoana a reușit să le pună în circulație. Procurarea hîrtiei, vopselei, altor mijloace pentru fabricarea banilor falși trebuie considerată ca pregătire de infracțiunea dată, avînd în vedere că astfel de acțiuni sunt capabile să asigure fabricarea banilor cu o asemănare considerabilă cu banii aflați în circulația oficială. Dacă făptuitorul nu a reușit să obțină o asemănare considerabilă a falsului bănesc autentic, care ar fi permis punerea lui în circulație, atunci cele săvîrșite formează tentativa de fabricare a banilor falși. ” Totodată, instanța de recurs ordinar a menționat, că potrivit aceleiași hotărîri și anume pct. 4 ,,În cazul în care necorespunderea vădită a bancnotei false celei autentice exclude participarea ei în circulație, precum și alte circumstanțe ale cauzei denotă clar intenția celui vinovat de înșelare grosolană a unei persoane sau a unui cerc restrîns de persoane profitînd de anumite condiții (de exemplu: lipsa de iluminare, vederea slabă a persoanei înșelate, credulitatea acesteia etc.), atunci astfel de acțiuni pot fi încadrate în baza legii care prevede infracțiunea de escrocherie”. Fabricarea banilor, trebuia să urmărească scopul punerii lor în circulație pentru efectuarea plăților, iar prezența oricărui alt scop exclude răspunderea în conformitate cu art. 236 Cod penal. 10 În speță, instanța de recurs a invocat, că inculpatul Kengni Kout Wiliams Kenzo doar a mimat falsificarea a 100 euro, cu scopul însușirii de la Ursachi Victor a banilor veridici (100 euro), bani care au și fost întorși ultimului de către inculpați, ce se confirmă prin probele administrate la dosar, la care instanța de apel analizîndu-le, la unele probe a dat o apreciere conform faptelor din speță referitor la 100000 euro veridici, iar la unele a dat o nouă apreciere, care nu corespunde faptelor din speță, în special a raportului de expertiză nr. 1544/1545 din 17 iulie 2012, potrivit căruia - hîrtia descrisă și examinată nu poate fi folosită la confecționarea bancnotelor Euro de orice valoare, cu excepția faptului, că pe această hîrtie se pot reproduce (cu ajutorul tehnicii computerizate) imagini-imitații color mai mult sau mai puțin reușite (f.d.45-57, vol. 1). Astfel, instanța de recurs ordinar a considerat, că instanța de apel în speța dată, nu a analizat la modul cuvenit intenția inculpatului Kengni Kout Wiliams Kenzo, nemijlocit în momentul mimării fabricării a 100 euro neveridici, motivul și scopul acestei acțiuni. Instanța de recurs ordinar a menționat, că la rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia, să cerceteze minuțios toate probele, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate de apelant, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, de prevederile Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, de alte prevederi ale legislației procesual - penale naționale, de prevederile art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului și de jurisprudența C.E.D.O. privind aplicarea acestui articol. Instanța de recurs ordinar de asemenea a considerat, că în procesul rejudecării cauzei instanța urmează să țină cont de argumentele formulate în apel, în decizia instanței de apel referitor la proporțiile escrocheriei, soluție de altfel necontestată de către acuzare, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2015 a fost admis apelul declarat de avocatul Coștei Dumitru în numele inculpatului Kengni Kout Wiliams Kenzo, casată sentința, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Kengni Kout Wiliams Kenzo a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 42 11 alin. (2), 236 alin. (1) Cod penal și condamnat la 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Instanța de apel a constatat că, inculpatul Kengni Kout Wiliams Kenzo, fiind în înțelegere prealabilă cu Adiba Bikamba Didier și Atanga Simon Bradeley, urmărind fabricarea în scopul punerii în circulație a banilor falși, la începutul lunii mai 2012 au făcut cunoștință cu cet. Ursachi Victor, căruia i-au comunicat că dispun de tehnologie, soluție și preparate chimice, cu ajutorul cărora pot fabrica valută străină. Ulterior, la data de 07.05.2012, urmărind realizarea intențiilor sale criminale, aflîndu-se în mun. Chișinău, str. Pușkin 33, ap. 13, utilizând soluții chimice și două bancnote de Euro cu nominalul de 100 Euro fiecare, anterior preparate prin decolorare, Kengni Kout Wiliams Kenzo și Adiba Bikamba au mimat fabricarea valutei străine și anume a două bancnote cu valoarea nominală a câte 100 Euro fiecare, în prezența lui Ursachi Victor. La data de 08.05.2012, Kengni Kout Wiliams Kenzo, Adiba Bikamba și Atanga Simon au fost reținuți de către colaboratorii C.C.C.E.C în ap.60 din blocul locativ nr.9 de pe str. Iurii Gagarin, mun. Chișinău și în cadrul percheziției efectuate au fost depistate și ridicate flacoane cu soluții, praf, sacoșe de polietilenă cu praf și hârtii de dimensiunile aproximativ 5 cm x 8 cm, utilizate de ultimii la mimarea fabricării valutei străine, care conform raportului de expertiză nr. 1544/1545 din 17.07.2012 constituie file de hârtie care nu pot fi folosite la fabricarea valutei străine, soluție de iod, soluție de detergent de uz casnic, soluție de amoniac, acetonă, praf în bază de talc, acid ascorbic și lipici alb. În motivarea deciziei instanța de apel a invocat, că deși instanța de fond a încadrat acțiunile inculpatului Kengni Kout Wiliams Kenzo în baza art. 26, 190 alin. (5) Cod penal, totuși prima instanță a stabilit faptul, că inculpatul a fabricat bani falși și anume, a bancnotelor străine Euro, însă neîntemeiat a reținut, că acțiunea de fabricare a banilor poate fi reținută ca o etapă preparatorie obligatorie la comiterea escrocheriei. Instanța de apel a reținut, că pentru a fi în prezența unei componențe de infracțiuni a escrocheriei și anume realizarea laturii obiective a infracțiunii exprimată prin fapta prejudiciabilă de dobîndire prin înșelăciune sau abuz de încredere a bunurilor altei persoane nu poate îngloba și acțiunea de fabricare a banilor, or, pentru a fi în prezența infracțiunii de escrocherie, urmează a fi constatat faptul că bunurile „victimei” (în speță, suma de 100 Euro) a fost dobîndită prin înșelăciune sau abuz de încredere respectiv, ar fi dusă în eroare despre autenticitatea banilor (victima și-a creat impresia că va obține bani autentici, însă făptuitorul profitînd de poziția victimei îi oferă bani falși) ceea ce nu poate fi constatat în speța supusă examinării, or, martorul Ursachi Victor știa cu certitudine faptul, că inculpatul Kengni Kout Wiliams Kenzo urma să mimeze un procedeu de 12 fabricare a banilor, a acceptat acest fapt, inițial asta a și fost intenția martorului Ursachi Victor de a contacta persoane care dispun de tehnologie necesară pentru confecționarea banilor și respectiv, nu poate fi acceptată versiunea, că acesta ar fi fost dus în eroare, astfel încît să fie acceptată poziția precum că, martorul Ursachi Victor ar avea calitatea de „victimă” pentru infracțiunea de escrocherie. La fel, instanța de apel a reiterat, că în speță nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de escrocherie, deoarece în cauza penală nu a fost recunoscută nici o persoană în calitate de „victimă” căreia prin infracțiune să-i fi cauzat careva prejudicii materiale sau morale. Astfel, dacă pentru infracțiunea prevăzută de art. 236 Cod penal nu este necesară recunoașterea în calitate de parte vătămată a persoanei, în sensul art. 59 alin. (1) Cod de procedură penală, avînd în vedere că, prin acțiunile infracționale încadrate în baza art. 236 Cod penal se atentează la relațiile sociale cu privire la încrederea publică în autenticitatea banilor sau a titlurilor de valoare, atunci pentru infracțiunea de escrocherie prevăzută de art. 190 Cod penal este necesară prezența „victimei” și respectiv, în procesul penal să fie recunoscută „parte vătămată” căreia prin infracțiune să-i fi cauzat careva prejudicii materiale sau morale. În acest context, s-a menționat, că Ursachi Victor are calitate de martor, nu a fost recunoscut în calitate de parte vătămată, nu a formulat careva pretenții de ordin material sau moral față de inculpatul Kengni Kout Wiliams Kenzo, mai mult ca atît, instanța de fond nu a indicat sub ce formă s-au exprimat urmările prejudiciabile ale acțiunilor infracționale ale inculpatului și dacă au survenit careva urmări prejudiciabile, precum și legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Instanța de apel a mai menționat, că instanța de fond a încadrat acțiunile inculpatului Kengni Kout Wiliams Kenzo în baza art. 26, art. 190 alin. (5) Cod penal, adică pregătirea la dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, în proporții deosebit de mari, săvîrșită de două sau mai multe persoane. Instanța de apel referindu-se la agravanta „proporții deosebit de mari” a constatat, că instanța de fond nu a motivat și nici nu a invocat un suport probatoriu pertinent și concludent care să probeze faptul, că Kengni Kout Wiliams Kenzo intenționa să dobîndească, prin înșelăciune, în proporții deosebit de mari bunurile altei persoane, în speță a martorului Ursachi Victor. Totodată, instanța de apel nu a putut reține declarațiile martorului Ursachi Victor precum că, el a avut cu sine suma de 100000 Euro, pe care i-a primit de la C.N.A. din motiv, că la materialele dosarului nu au fost anexate careva acte procedurale privind transmiterea de către C.N.A. lui Ursachi Victor a sumei de 100000 Euro sau alte mijloace de probă care să dovedească că, martorul Ursachi Victor avea cu sine și le-a arătat inculpaților suma de 100000 Euro. 13 La materialele cauzei penale au fost anexate doar procesele-verbale privind înzestrarea cu tehnică specială prin care se atestă, că cet. Ursachi Victor a fost înzestrat cu tehnică specială, în scopul verificării și documentării faptului fabricării și punerii în circulație a banilor falși pe cauza penală pornită la data de 05 mai 2012. Referitor la formula „în proporții deosebit de mari” (art. 236 alin. (2) lit. c) Cod penal) aceasta desemnează nu urmările prejudiciabile ale infracțiunii, ci obiectul material (produsul infracțiunii). Se are în vedere că valoarea banilor falși sau a titlurilor de valoare false, la momentul săvîrșirii infracțiunii, depășește 5000 unități convenționale. Din materialul probatoriu anexat la cauza penală, instanța de apel a constatat, că nu poate fi reținută prezența agravantei „în proporții deosebit de mari”, or, declarațiile martorului Ursachi Victor în acest sens nu se confirmă prin nici o probă pertinentă și concludentă, instanța de fond reținînd doar acțiunea inculpatului Kengni Kout Wiliams Kenzo de pregătire a acțiunii de fabricare a banilor falși doar în privința a 2-ă bancnote cu valoare a cîte 100 Euro. Astfel, din aceste considerente, instanța de apel a reîncadrat acțiunile inculpatului Kengni Kout Wiliams Kenzo în baza art. 26, 42 alin. (2), 236 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a specificat, că vinovăția inculpatului Kengni Kout Wiliams Kenzo se atestă prin declarațiile inculpaților Atanga Simon Bradeley, Adiba Bikamba Didier și Kengni Kout Wiliams Kenzo, declarațiile martorului Ursachi Victor, precum și prin procesul-verbal de percheziție din 08 mai 2012, procesul- verbal de cercetare la fața locului din 08 mai 2012, procesul-verbal de ridicare din 02 mai 2012, raportul de expertiză nr. 1544/1545 din 17 iulie 2012, procesul-verbal al interceptării și înregistrării comunicărilor cu înregistrarea de imagini din 05 mai 2012, precum și anexa nr. 1 la procesul-verbal, procesul - verbal din 06 mai 2012 de verificare a interceptării și înregistrării convorbirilor cu înregistrarea de imagini și de apreciere a importanței informației culese, anexa nr. 1 la procesul-verbal al interceptării și înregistrării comunicărilor cu înregistrarea de imagini din 07 mai 2012, procesul - verbal din 07 mai 2012 al interceptării și înregistrării comunicărilor cu înregistrarea de imagini, procesul - verbal din 08 mai 2012 al interceptării și înregistrării comunicărilor cu înregistrarea de imagini, ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict a bancnotei cu nominalul de 100 „Euro”. Cu referire la declarațiile martorului Ursachi Victor, instanța de apel a considerat necesar de a menționa faptul, că la baza dovedirii vinovăției inculpatului Kengni Kout Wiliams Kenzo în baza art. 26, 42 alin. (2), 236 alin. (1) Cod penal, au fost puse declarațiile martorului Ursachi Victor în măsura în care acestea coroborează cu întreg materialul probatoriu anexat la cauza penală. Cu referire la agravanta „în proporții deosebit de mari”, care reiese doar din o parte din declarațiile martorului Ursachi Victor, instanța de apel nu le-a putut 14 imputa inculpatului, această agravantă care se bazează doar pe declarațiile martorului Ursachi Victor și nu poate fi apreciată prin coroborare cu alte materiale probatorii administrate la cauza penală. Instanța de apel a concluzionat, că principiul neagravării situației în propria cale de apel nu a fost încălcat, or, prin sentința instanței de fond inculpatul a fost condamnat pentru pregătirea unei infracțiuni deosebit de grave, iar instanța de apel a recalificat acțiunile inculpatului în baza unei infracțiuni grave, respectiv, sancțiunea penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 42 alin. (2), 236 alin. (1) Cod penal este mai blîndă. Cu referire la afirmația inculpatului Kengni Kout Wiliams Kenzo, că acțiunile lui finale au fost îndreptate spre renunțarea de bună voie la săvârșirea infracțiunii, instanța de apel a considerat-o neîntemeiată și a notat, că potrivit art. 56 Cod penal, se consideră renunțare de bună voie la săvîrșirea infracțiunii încetarea de către persoană a pregătirii infracțiunii sau încetarea acțiunilor (inacțiunilor) îndreptate nemijlocit spre săvîrșirea infracțiunii, dacă persoana era conștientă de posibilitatea consumării infracțiunii. Persoana nu poate fi supusă răspunderii penale pentru acțiune dacă ea, benevol și definitiv, a renunțat la ducerea pînă la capăt a acesteia. Renunțarea este benevolă atunci când făptuitorul, nefiind constrâns de nimeni și nimic, din proprie voință, conștient, dîndu-și seama că poate continua activitatea infracțională, abandonează executarea începută. Renunțarea nu poate fi considerată voluntară, în cazul în care, făptuitorul a abandonat executarea din cauza că a întâlnit în calea sa diverse obstacole ce nu pot fi depășite, ori în urma convingerii că mijloacele și instrumentele pe care le are asupra sa în condițiile date, nu-i permit să ducă acțiunea la capăt. Renunțarea de bună voie poate avea loc atât pe parcursul actelor de pregătire, cît și al tentativei de infracțiune, înainte ca executarea să se fi terminat. Activitatea din care ar rezulta că făptuitorul a renunțat, poate să se manifeste atât prin formă pasivă (renunțarea la executarea următoarelor acțiuni), cât și prin formă activă (distrugerea mijloacelor și instrumentelor de săvârșire a infracțiunii). În acest context, instanța de apel și-a format convingerea, că inculpatul Kengni Kout Wiliams Kenzo nu a renunțat de bună voie la săvârșirea infracțiunii, or, din probatoriul administrat la cauza penală s-a constatat faptul că inculpatul Kengni Kout Wiliams Kenzo, prin participație cu inculpații Atanga Simon și Adiba Bikamba la data de 07.05.2012, în apartamentul nr. 13 de pe str. Pușkin 33 au mimat fabricarea valutei străine și anume a două bancnote cu valoarea nominală a cîte 100 Euro fiecare.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de avocatul Suduc Marian în numele inculpatului Kengni Kout Wiliams Kenzo, care invocînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, 15 solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2015, cu pronunțarea unei noi hotărîri în privința lui Kengni Kout Wiliams Kenzo, prin care acesta să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 42 alin. (2), 236 alin. (1) Cod penal, invocînd că: - instanța de apel, neîntemeiat l-a recunoscut vinovat pe Kengni Kout Wiliams Kenzo de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 42 alin. (2), 236 alin. (1) Cod penal, deoarece în acțiunile inculpatului nu se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (1) Cod penal; - conform raportului de expertiză nr. 1544/1545 din 17 iulie 2012 – hîrtia examinată și descrisă nu poate fi folosită la confecționarea bancnotelor Euro de orice valoare, dar se pot reproduce cu ajutorul tehnicilor computerizate imagini- imitații color, în cadrul efectuării percheziției nu au fost depistate vopsele, substanțe necesare la confecționarea bancnotelor false, deci nu a fabricat și nu a pus în circulație careva bancnote false; - nu au fost prezentate probe care ar demonstra vina inculpatului Kengni Kout Wiliams Kenzo, la baza acuzării fiind puse doar declarațiile martorului Ursachi Victor, care în viziunea apărării ar fi putut provoca infracțiunea; - în temeiul art. 8 și art. 389 Cod de procedură penală, sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri.

Judecînd recursul în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecînd recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Colegiul penal lărgit conchide, că instanța de apel a stabilit cu certitudine toate circumstanțele de fapt și aspectele de drept, a tras concluzia corectă și a pronunțat o hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Kengni Kout Wiliams Kenzo a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 42 alin. (2), 236 alin. (1) Cod penal și la condamnat la 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. La caz se reține, că potrivit textului recursului declarat, precum că, „instanța de apel neîntemeiat l-a recunoscut vinovat pe Kengni Kout Wiliams Kenzo de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 42 alin. (2), 236 alin. (1) Cod penal, deoarece în acțiunile inculpatului nu se regăsesc elementele constitutive ale 16 infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (1) Cod penal”, Colegiul penal lărgit constată, că în decizia instanței de apel sunt indicate și apreciate conform cerințelor prevăzute de art. 101 Cod de procedură penală, suficiente probe descrise în punctul 8.4. al deciziei instanței de apel, care demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 42 alin. (2), 236 alin. (1) Cod penal. În acest sens, instanța de apel corect și-a bazat soluția pe declarațiile inculpaților Kengni Kout Wiliams Kenzo (f.d. 34-40, vol. II, f.d. 174, vol. III); Adiba Bikamba Didier (f.d.24-29, vol. II, f.d. 175, vol. III); și Atanga Simon Bradeley (f.d. 30-33, vol. II, f.d. 176, vol. III); declarațiile martorului Ursachi Victor(f.d. 102-103, vol. II); precum și prin procesul-verbal de percheziție din 08 mai 2012 (f.d. 34-36, vol. 1); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 08 mai 2012(f.d. 37-38, vol. I); procesul-verbal de ridicare din 02 mai 2012 (f.d. 68, vol. I); raportul de expertiză nr. 1544/1545 din 17 iulie 2012(f.d.45-47, vol. I), procesul-verbal al interceptării și înregistrării comunicărilor cu înregistrarea de imagini din 05 mai 2012 precum și anexa nr. 1 la procesul-verbal (f.d. 71-77, vol. I); procesul - verbal din 06 mai 2012 de verificare a interceptării și înregistrării convorbirilor cu înregistrarea de imagini și de apreciere a importanței informației culese (f.d. 78, vol. I); anexa nr. 1 la procesul-verbal al interceptării și înregistrării comunicărilor cu înregistrarea de imagini din 07 mai 2012 (f.d. 81-82, vol. I); procesul - verbal din 07 mai 2012 al interceptării și înregistrării comunicărilor cu înregistrarea de imagini (f.d. 83-84, vol. I); procesul-verbal din 08 mai 2012 al interceptării și înregistrării comunicărilor cu înregistrarea de imagini (f.d. 88-89, vol. I), ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict a bancnotei cu nominalul de 100 „Euro” (f.d. 61, vol. I). Ce ține de motivul invocat de recurent, precum că, „conform raportului de expertiză nr. 1544/1545 din 17 iulie 2012 – hîrtia examinată și descrisă nu poate fi folosită la confecționarea bancnotelor Euro de orice valoare, dar se pot reproduce cu ajutorul tehnicilor computerizate imagini-imitații color, în cadrul efectuării percheziției nu au fost depistate vopsele, substanțe necesare la confecționarea bancnotelor false, deci, inculpatul nu a fabricat și nu a pus în circulație careva bancnote false”, Colegiul penal lărgit conchide că aceasta este doar o interpretare personală a recurentului și contravine constatărilor experților redate în acest raport de expertiză, aceștia au indicat, că „Proprietățile acestor bucăți de hîrtie sunt similare proprietăților hîrtiei multifuncționale de birou. Imaginile caracteristice de 500 de euro, care se conțin pe bucățile de hîrtie ambalate în pachetul nr. 5, au fost realizate la imprimantă laser-color. Imaginile slab vizibile, caracteristice bancnotelor de 50, 100 și 200 Euro, care se conțin pe bucățile de hîrtie ambalate în pachetul nr. 5, au fost realizate prin imprimarea unei substanțe cu ajutorul unor clișee. Ulterior bucățile de hîrtie au fost tratate cu pudră pentru copii și, după caz – îmbibate cu lichidul respectiv de culoare cafenie (iod), apoi ambalate în modul 17 în care a fost descris.”(f.d.51, vol. I). Astfel, deși hîrtia depistată nu poate fi folosită la confecționarea bancnotelor Euro, după cum invocă recurentul, din constatările experților în raportul de expertiză nr. 1544/1545 reiese faptul, că inculpații au întreprins măsuri de prelucrare a hîrtiei multifuncționale de birou, cu scopul de a-i reda o imagine vizuală asemănătoare cu bancnotele euro autentice, pentru ce și sunt condamnați pentru pregătirea de infracțiune – art. 26 Cod penal. În același context, recurentul invocă, că „în cadrul efectuării perchezițiilor nu au fost depistate vopsele, substanțe necesare la confecționarea bancnotelor” false. Asupra acestui aspect, Colegiul penal lărgit constată, că au fost indicate probe suficiente în pct. 8.4. a deciziei instanței de apel, unde conform procesului verbal de percheziție din 08 mai 2012 și procesului verbal de cercetare la fața locului din 08 mai 2012, se confirmă, că în apartamentul nr. 60 din blocul locativ nr. 9 de pe str. Iurii Gagarin, mun. Chișinău, au fost depistate și ridicate diverse flacoane cu soluții, praf, sacoșe de polietilenă cu praf și hîrtii de dimensiunile aproximativ 15 cm x 8 cm. Astfel, corect s-a stabilit că aceste obiecte au fost utilizate de inculpați la demonstrarea procedurii de fabricare a banilor falși. La fel, recurentul mai invocă că „nu au fost prezentate probe care demonstrează vinovăția inculpatului Kengni Kout Wiliams Kenzo, la baza acuzării fiind puse doar declarațiile martorului Ursachi Victor, care în viziunea apărării ar fi putut provoca infracțiunea”, Colegiul penal lărgit menționează, că instanța de apel în pct. 8.16. a deciziei sale a indicat că „…la baza dovedirii vinovăției inculpaților Atanga Simon Bradeley, Adiba Simon Didier, Kengni Kout Wiliams Kenzo, în baza art. 26, 42 alin. (2), 236 alin. (1) Cod penal au fost puse declarațiile martorului Ursachi Victor în măsura în care acestea coroborează cu întreg probatoriul anexat la cauza penală…”. Astfel, Colegiul penal lărgit însușește aceste motive și consideră, că instanța de apel a efectuat o apreciere justă din punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și veridicității acestor declarații, în conformitate cu cerințele art. 101 Cod de procedură penală. Cu privire la motivul invocat de recurent, „precum că martorul Ursachi Victor ar fi provocat infracțiunea”, Colegiul penal lărgit îl consideră unul pur declarativ, deoarece recurentul nu a prezentat careva probe care ar confirma posibilitatea martorului de a provoca săvîrșirea infracțiunii, precum și în urma cercetării materialelor cauzei, nu s-au depistat careva probe ce ar confirma cele invocate de recurent, în decizia atacată existînd suficiente probe care confirmă pregătirea de fabricarea banilor falși – valutei străine și anume a două bancnote cu valoarea nominală a cîte 100 Euro fiecare. La fel se constată, că acest motiv nu a fost invocat în apelul declarat, dar a fost invocată renunțarea benevolă la infracțiune, la care instanța de apel s-a pronunțat și cu recurs aceasta nu se critică. Totodată, cu privire la motivul invocat de recurent, indicînd „prevederile art. 8 și 389 Cod de procedură penală, invocînd că sentința de condamnare nu poate fi 18 bazată pe presupuneri”, Colegiul penal lărgit atestă, că acest motiv este declarativ, deoarece și în materialele cauzei există probe care confirmă vinovăția, că la baza deciziei de condamnare au fost puse suficiente probe ce exclud orice dubii sau presupuneri cu privire la vinovăția inculpatului. Astfel, din considerentele expuse Colegiul penal lărgit conchide, că temeiurile invocate de recurent, prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, nu s-au confirmat în urma judecării recursului, astfel recursul urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Conducîndu-se de art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Suduc Marian în numele inculpatului Kengni Kout Wiliams Kenzo, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2015, în cauza penală privindu-1 pe Kengni Kout Wiliams Kenzo (utilizator al pașaportului cu nume fals Arron Adolphe), cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 17 decembrie 2015. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Nicolaev Ghenadie Toma Nadejda Moraru Petru 19