1ra-859/2015 — art.362-1 alin.3 lit.a Cod penal

1ra-859/2015 — art.362-1 alin.3 lit.a Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul 1ra-859/15

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

27 octombrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte – Nicolae Gordilă,

judecătorii – Constantin Alerguș, Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Ion Guzun,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Constantin Miron, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03

aprilie 2015, în cauza penală în privința lui

Pavalachi Marcel Ștefan,

născut la 18 aprilie 1974, originar din r-nul Orhei și

domiciliat în mun. Chișinău, str. Alba Iulia 3, ap. 2.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

de fond);

de la 23 decembrie 2014 – pînă la 03 aprilie 2015

(instanța de apel);

(dispusă rejudecarea cauzei),

de la 12 iunie 2015 – pînă la 27 octombrie 2015

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală legal executată.

C O N S T A T Ă :

pronunțată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală,

Pavalachi Marcel a fost condamnat în baza art. 362 1 alin. (3) lit. a) Cod penal

la 750 unități convenționale, echivalentul a 15 000 lei, cu privarea de dreptul

de a ocupa anumite funcții și exercita activități legate de migrațiune pe un

termen de 4 ani.

Marcel în perioada de timp a lunilor noiembrie 2013 - 20 ianuarie 2014,

împreună cu persoane nestabilite de către organul de urmărire penală,

urmărind scopul obținerii direct a unui folos financiar din organizarea intrării

1

și șederii ilegale pe teritoriul altor state a cetățenilor Republicii Moldova, a

creat în prealabil, pentru comiterea infracțiunii menționate (organizarea

migrației ilegale), o reuniune stabilă de persoane în componența lui Pavalachi

Marcel și alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală,

repartizînd rolurile între membrii acestei reuniuni.

În aceiași perioadă de timp, persoana nestabilită de către organul de

urmărire penală, dirijînd activitatea grupului criminal organizat de el, a

împărțit și coordonat rolurile infracționale între membrii acestuia, urmărind

scopul organizării intrării și șederii ilegale pe teritoriul Italiei și altor state

membre ale UE, prin perfectarea și respectiv cu folosirea documentelor

oficiale false.

Pavalachi Marcel și alte persoane nestabilite de către organul de

urmărire penală din cadrul grupului criminal organizat, exercitau rolul de

intermediari între potențialii emigranți ilegali și conducătorul grupului

criminal organizat.

În perioada de timp, noiembrie 2013 - ianuarie 2014, Pavalachi Marcel și

alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală din cadrul

grupului criminal organizat, fiind conduse și organizate de către conducătorul

grupului criminal organizat, au găsit potențialii imigranți, au acumulat de la

ei setul de acte primare necesare pentru confecționarea documentelor false, în

temeiul cărora ulterior urmau să fie solicitate vize de intrare și ședere pe

teritoriul Italiei, de asemenea au cerut și au primit sume de bani în mărime de

2000 Euro.

Pentru a reda un caracter legal solicitărilor de vize de intrare și ședere

pe teritoriul Italiei, persoane necunoscute, acționînd împreună și prin

înțelegere prealabilă cu Pavalachi M. și alte persoane neidentificate de către

organul de urmărire penală, folosind actele primare obținute de la potențialii

imigranți de către Pavalachi Marcel și alte persoane, confecționa în

circumstanțe nestabilite documente oficiale false cum ar fi pașapoarte a

cetățenilor României, a certificatelor de căsătorie a României, a certificatelor

de reședință pe teritoriul Italiei și a buletinelor de identitate a Italiei.

După confecționarea documentelor oficiale false, persoanele din prima

verigă, din care făcea parte și Pavalachi Marcel, transmiteau setul de acte

necesar pentru solicitarea vizelor potențialelor migranți pentru a fi depuse la

Ambasada Italiei în Chișinău, instructîndu-le totodată referitor la posibilele

2

întrebări în cadrul convorbirii cu reprezentanții ambasadei.

Ulterior, un oficial al Ambasadei Italiei în Chișinău nestabilit de către

organul de urmărire penală, care făcea parte din cadrul grupului criminal

organizat avea rolul de a facilita verificarea actelor depuse și eliberarea

vizelor solicitate.

Astfel, Pavalachi Marcel, aflîndu-se în mun. Chișinău, aproximativ la

începutul lunii noiembrie 2013, acționînd în cadrul grupului criminal

organizat în prealabil și condus de către o persoană nestabilită de către

organul de urmărire penală, întru realizarea intențiilor infracționale de

organizare a intrării și șederii ilegale a lui Nasalciuc Vadim pe teritoriul Italiei

și urmărind scopul obținerii a unui folos financiar în sumă de 2000 Euro,

conform unui plan dinainte elaborat și rolului care i-a fost atribuit, s-a întilnit

cu Nasalciuc Vadim pe str. Bănulescu Bodoni din mun. Chișinău, în

apropierea pieții de flori.

În cadrul întîlnirii menționate, Pavalachi M., acționînd în vederea

realizării intențiilor infracționale ale grupului criminal organizat și conform

rolului ce i-a fost repartizat a solicitat și a primit de la Nasalciuc Vadim copiile

actelor de identitate a acestuia și anume copiile certificatului de naștere,

certificatului de căsătorie, a buletinului de identitate și în original pașaportul

de uz extern.

Apoi, întru atingerea scopului infracțional, persoanele nestabilite de

către organul de urmărire penală care acționau în cadrul grupului criminal

organizat, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Pavalachi M., în

circumstanțe nestabilite au confecționat un set de acte false pe numele lui

Nasalciuc Lilia (soția lui Nasalciuc Vadim) și anume: pașaportul românesc cu

nr. 051451900, certificatul de căsătorie românesc seria CG nr.297738, un

formular de tip B cu seria EMC-10027584, certificatul de reședință italian

eliberat pe numele tui Nasalciuc L., precum și buletinul de identitate italian

pe numele acesteia, la care a fost anexată copia pașaportului de uz extern al

cetățeanului RM, perfectat pe numele lui Nasalciuc Vadim.

În continuare, Pavalachi M., actionînd în scopul realizării planului

infracțional al grupului criminal și anume de organizare a intrării și șederii

ilegale pe teritoriul Italiei a lui Nasalciuc Vadim, i-a transmis acestuia setul de

acte false, precum și l-a informat despre eventualele întrebări și răspunsuri

3

care pot fi adresate în cadrul interviului la ambasada Italiei din Chișinău,

totodată, indicîndu-i acestuia să declare că motivul solicitării obținerii vizei

este reintegrarea familiei.

Nasalciuc Vadim, acționînd conform instrucțiunilor dinainte primite de

la Pavalachi Marcel, a depus setul de acte false, anterior primite tot de la

ultimul la Ambasada Italiei în Chișinău, în scopul obținerii vizei de intrare și

ședere pe teritoriul statului respectiv.

În procesul verificării actelor prezentate pentru obținerea vizei de către

reprezentanții Ambasadei Italiei la Chișinău s-a constatat că certificatul de

reședință italian eliberat pe numele lui Nasalciuc L., precum și buletinul de

identitate italian pe numele acesteia sunt false.

acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care Pavalachi Marcel să fie condamnat în

baza art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de conducere și de a exercita activități legate de

organizarea plecării persoanelor peste hotare, pe un termen de 5 ani, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În argumentarea apelului a invocat că, la stabilirea pedepsei instanța de

fond n-a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii

comise, care prin acțiunile sale a atentat la ordinea stabilită pentru eliberarea

unor documente de o deosebită importanță, la procedura de intrare și ședere

pe teritoriul unui stat a persoanelor care nu sunt cetățeni sau rezidenți ai

acestuia, domeniu care contribuie în mod semnificativ la stabilitatea statului,

precum și în raport cu riscul de a transforma săvîrșirea migrațiuniii ilegale în

îndeletnicire. Consideră, că aplicarea de către instanța de fond a unei pedepse

mai blînde, decît cea solicitată de către procuror, este una nefondată din

motivul neatingerii scopului prevăzut la art. 61 Cod penal și anume cauzarea

anumitor lipsuri și restricții ale drepturilor persoanei vinovate. Totodată,

instanța nu a luat în considerație că inculpatul anterior a fost judecat de mai

multe ori pentru comiterea faptelor similare, fiindu-i aplicate pedepse sub

formă de amendă. În pofida faptului, că antecedentul penal este stins, însă

aceasta denotă că Pavalachi M. nu și-a făcut concluziile respective, continuînd

activitatea sa criminală, săvîrșind o nouă infracțiune.

4

2014, a fost respins, ca nefondat apelul declarat de procuror, cu menținerea

sentinței atacate.

aspectele, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, a examinat și

apreciat probele administrate în cauză, care dovedesc cu certitudine vinovăția

lui Pavalachi M. în săvîrșirea infracțiunii imputate, corect a stabilit

circumstanțele de fapt și vinovăția inculpatului, just a încadrat în drept

acțiunile lui, circumstanțe care nici nu se contestă.

De asemenea, instanța a conchis că măsura de pedeapsă a fost aplicată

legal și corect de către instanța de fond, care nu contravine legii, ținînd cont

de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și art. 3641 alin.(8) Cod de procedură

penală, precum și de gravitatea faptei penale, urmările prejudiciabile, motivul

săvîrșirii infracțiunii, persoana inculpatului, care este caracterizat pozitiv la

locul de trai și serviciu, recunoașterea vinei și căința sinceră, considerînd că

corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea lui de

societate, stabilindu-i pedeapsa sub formă de amendă, pedeapsă în limitele

sancțiunii art. 362 1 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Instanța de apel a menționat că solicitările procurorului privind

aplicarea în privința inculpatului a pedepsei închisorii pe un termen de 5 ani,

este una mult prea aspră și neproporțională faptei comise, prin urmare nu pot

servi temei pentru schimbarea pedepsei inculpatului.

procurorul, care invocînd temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia și dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Consideră, că instanțele judecătorești incorect au apreciat

circumstanțele cauzei și anume persoana inculpatului, care se caracterizează

pozitiv și faptul că antecedentul penal este stins, considerînd posibilă

corectarea și reeducarea inculpatului fără izolarea lui de societate, stabilindu-i

pedeapsa sub formă de amendă.

Aceste circumstanțe sunt insuficiente pentru stabilirea pedepsei în

coraport cu împrejurările cauzei, iar aplicarea pedepsei mai blînde, nu va

restabili echitatea socială, corectarea inculpatului, prevenirea din partea

acestuia, precum și a altor persoane de noi infracțiuni. În cadrul examinării

5

cauzei nu au fost stabilite careva motive care ar concluziona că, nu este

rațional ca inculpatul să nu execute pedeapsa închisorii, cu atît mai mult că

prin sentințele anterioare i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă,

astfel, nu a fost atins scopul principal și anume ca sancțiunea penală să-și

poată îndeplini mai eficient rolul preventiv educativ, ulterior inculpatul

săvîrșind infracțiuni analogice.

25 noiembrie 2014, a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2014, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță în alt complet de

judecată.

În motivarea soluției, instanța de recurs a menționat că instanța de apel

nu a respectat prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, nu s-a

pronunțat asupra motivelor invocate de procuror în apel, care urma să

verifice și să se expună asupra individualizării pedepsei inculpatului, care a

fost condamnat pentru comiterea unei infracțiuni contra autorităților publice

și a securității de stat, ținîndu-se cont că această infracțiune a fost săvîrșită de

grupul criminal organizat.

Chișinău din 03 aprilie 2015, a fost respins, ca nefondat apelul declarat de

procuror.

probelor și circumstanțelor pe dosar, a apreciat probele cauzei din punctul de

vedere a utilității și veridicității lor, corect ajungînd la concluzia de vinovăție

a inculpatului Pavalachi M. în săvîrșirea infracțiunii incriminate.

La stabilirea pedepsei, instanța a menționat că instanța de fond a ținut

cont de toate circumstanțele cauzei, de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, de

gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana inculpatului,

precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

inculpatului.

Astfel, instanța a reținut că Pavalachi M. a comis o infracțiune gravă, nu

are antecedente penale, este la o vîrstă tînără, fiind încadrat în cîmpul muncii,

lipsa circumstanțelor agravante.

Prin urmare, luînd în considerație scopul pedepsei penale, caracterul și

gradul de pericol social al faptei instanța de fond corect a ajuns la concluzia că

6

corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă, rațională și echitabilă fără

izolarea lui de societate, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de amendă.

Totodată, instanța a conchis că pedeapsa amenzii este mai rezonabilă,

deoarece va fi suplinit bugetul de stat, iar aplicarea închisorii, contrar va

supune statul la cheltuieli suplimentare.

Astfel, pedeapsa de 5 ani închisoare, solicitată de procuror, instanța a

considerat că este exagerat de aspră și neproporțională faptei comise,

stabilind că cea numită de instanța de fond (sub formă de amendă 750 unități

convenționale) își va atinge scopul de restabilire a echității sociale, de

corectare a condamnatului, precum și de prevenire a săvîrșirii de noi

infracțiuni atît din partea condamnatului, cît și altor persoane.

ordinar procurorul, care invocînd temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin.

(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată.

În argumentarea cerințelor recurentul menționează faptul că instanțele

ierarhic inferioare la aplicarea pedepsei nu au ținut cont de criteriile generale

de individualizare a acesteia stabilite de Codul penal, precum și de faptul că

în cadrul examinării cauzei, instanța de recurs ordinar a ajuns la concluzia că

nu au fost stabilite careva motive care ar concluziona că, nu este rațional ca

inculpatul Pavalachi M. să nu execute pedeapsa închisorii, cu atît mai mult că

prin sentințele anterioare i-a fost stabilită pedeapsa amenzii, dar nu a fost

atins scopul principal și anume, că sancțiunea penală să-și poată îndeplini mai

eficient rolul preventiv – educativ, ulterior inculpatul săvîrșind infracțiuni

similare.

Astfel, în cazul în care instanța de recurs a casat decizia instanței de apel

în partea pedepsei, consideră inadmisibilă aceiași soluție în procedura de

rejudecare prevăzută la art. 436 CPP, cînd indicațiile instanței de recurs sunt

obligatorii pentru instanța de apel.

și motivele invocate, Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi admis,

din următoarele considerente.

Drept temei pentru recurs procurorul a invocat art. 427 alin. (1) pct. 6) și

10) Cod de procedură penală, care stipulează, că hotărîrile instanței de apel

7

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță, inclusiv cînd instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Partea acuzării critică decizia contestată în partea stabilirii pedepsei

inculpatului, apreciind-o prea blîndă, prin urmare, Colegiul penal lărgit va

analiza motivele recurentului în privința hotărîrii instanței de apel referitor la

chestiunea de individualizare a pedepsei.

În speță, instanța de apel nu a îndeplinit aceste stricte prevederi ale

legii, precum și explicațiile date de către Plenul Curții Supreme de Justiție la

pct. 14 al Hotărîrii nr. 22 din 12 decembrie 2005 „Cu privire la practica judecării

cauzelor penale în ordine de apel”, cu modificările ulterioare, unde, una din

chestiunile de drept pe care trebuie să le soluționeze instanța de apel este:

dacă pedeapsa a fost individualizată și respectiv, just aplicată, din sensul

cărora rezultă că nerespectarea acestor cerințe ale legii echivalează cu

nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage după sine casarea deciziei

instanței de apel.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărîrile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Decizia instanței de apel, conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au

dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

În conformitate cu prevederile art. 436 alin. (1) Cod de procedură

penală, procedura de rejudecare a cauzei, după casarea hotărîrii în recurs, se

desfășoară conform regulilor generale pentru examinarea ei.

Conform alin. (2) al aceluiași articol, pentru instanța de rejudecare,

indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt

rămîne cea care a existat la soluționarea recursului.

Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi legale deși sunt

obligatorii, au fost ignorate la rejudecarea cauzei.

Astfel, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

8

din 25 noiembrie 2014, s-a dispus rejudecarea cauzei de către instanța de apel

fiind semnalizat următorul moment: - „să asigure aplicarea măsurilor mai aspre

de pedeapsă față de inculpat, care a fost adus în fața instanțelor, pentru comiterea

unei infracțiuni contra autorităților publice și a securității de stat, ținîndu-se cont că

această infracțiune a fost săvîrșită de grupul criminal organizat. Astfel, nu au fost

respectate criteriile generale de individualizare a pedepsei … pedeapsa aplicată fiind

prea blîndă și în consecință ilegală, neechitabilă și nejustificată”.

La rejudecarea cauzei de către instanța de apel a rămas aceeași

situație de fapt care a existat la soluționarea recursului, însă necătînd la cele

menționate s-a adoptat o soluție de menținere a sentinței, prin care Pavalachi

Marcel a fost condamnat în baza art. 362 1 alin. (3) lit. a) Cod penal la amendă în

mărime de 750 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și

exercita activități legate de migrație pe un termen de 4 ani.

Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel a sfidat indicațiile

instanței de recurs care sunt obligatorii, repetînd pedeapsa stabilită anterior,

sub formă de amendă.

Mai mult, la pct. 19 a deciziei Curții de Apel din 03.04.2015 unde se

conține informația despre soluția adoptată de către instanța de recurs din

25.11.2014 prin care s-a dispus rejudecarea cauzei în instanța de apel, nici nu

este specificat motivul rejudecării cauzei și indicațiile instanței de recurs.

Totodată, Colegiul penal reține că, instanța de apel în decizia sa, la pct.

44 a constatat că, „inculpatul Vlas Dorina a comis infracțiunea imputată și că

acțiunile lui Vlas D. au fost corect calificate …”, necătînd la faptul că cauza

penală a fost examinată în privința lui Pavalachi M., prin urmare, decizia

contestată este viciată și în partea motivării concluziei privind încadrarea

acțiunilor inculpatului, care nu corespunde cu persoana condamnată.

Sub acest aspect instanța de recurs reține, că instanța de apel rejudecînd

cauza, n-a respectat prevederile art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală,

care sînt obligatorii pentru instanța ce rejudecă cauza, astfel că aceasta n-a

îndeplinit indicațiile instanței de recurs și, ca urmare, recursul procurorului

urmează a fi admis.

Încălcările enunțate determină, incontestabil, Colegiul să concluzioneze

asupra necesității de a casa decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță în alt complet de judecători.

9

La o nouă judecare a cauzei, instanța de apel urmează să țină cont în

mod obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, de cele

expuse în prezenta hotărîre, să înlăture erorile admise, să se pronunțe la

modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual-penale

asupra tuturor motivelor invocate în apel și în recurs, să țină cont de

momentele expuse în decizia Curții Supreme de Justiție din 25 noiembrie 2014

și ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărîre

legală, întemeiată și motivată, cu respectarea prevederilor art. 414, 417, 419

Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Constantin Miron, casează total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2015, în cauza

penală în privința lui Pavalachi Marcel Ștefan și dispune rejudecarea cauzei

în ordine de apel în aceeși instanță, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac, publicată integral la 26

noiembrie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecătorii Constantin Alerguș

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

10