1ra-1446/15 — art.151 alin. 4 CP

1ra-1446/15 — art.151 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-1446/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

25 noiembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Căușeni din 29 decembrie 2014 și a deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie 2015, declarat de inculpatul

Vdovîcenco Alexei Tihon, născut la 31

martie 1955, originar din s. Liski, r-nul Chilia,

reg. Odessa, Ucraina, locuitor al or. Căinari, r-

nul Căușeni,

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 15.04.2014 – 29.12.2014;

- instanța de apel: 10.03.2015- 08.04.2015;

- instanța de recurs: 13.10.2015- 25.11.2015,

C O N S T A T Ă :

Alexei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 151 alin.(4) Cod penal, cu

aplicarea art. 79 Cod penal la 5 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicate, în temeiul art.90 Cod penal, pe un termen de probă de 3

ani.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial și s-a dispus încasarea în beneficiul

reprezentantului părții vătămate Maria Casap - 73000 lei.

Alexei împreună cu Cojocari Oleg la 31 mai 2007, aflîndu-se în barul "Alixt",

amplasat pe teritoriul fostului spital al satului Pervomaisc, raionul Căușeni, unde

consumau băuturi alcoolice și, auzind un zgomot din direcția cazangeriei

spitalului, au mers în acea direcție unde l-au depistat pe Nicolai Casap, care era

urcat pe acoperiș și smulgea cu o rangă cuiele cu intenția de a sustrage foile de

ardezie.

Aceștia i-au cerut lui Nicolai Casap să coboare, iar el a sărit de pe acoperiș și a

1

încercat să fugă, însă l-au oprit și i-au cerut să meargă la polițistul de sector. Ultimul

se împotrivea și atunci inculpații i-au aplicat multiple lovituri în regiunea capului și

corpului, în rezultatul cărora lui Nicolai Casap i-au fost cauzate vătămări grave ale

integrității corporale periculoase pentru viață, de la ce acesta, la 01 iunie 2007, ora

08.00, a decedat.

rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie stabilită pedeapsă

mai aspră inculpaților, motivînd că pedeapsa este prea blîndă, instanța greșit a

considerat că în cauză sunt circumstanțe excepționale și nu a luat în considerație

circumstanța agravantă - săvîrșirea infracțiunii în stare de ebrietate.

3.1. Cu apel a contestat sentința și reprezentantul părții vătămate Maria

Casap, care a solicitat stabilirea unei pedepse cu închisoare inculpatului Vdovîcenco

Alexei.

3.2. Sentința a fost contestată cu apel și de inculpatul Alexei Vdovîcenco,

care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărîri de achitare, argumentînd

că probele, în temeiul cărora instanța a pronunțat sentința, nu demonstrează vinovăția

lui.

2010 a fost respins ca nefondat apelul declarat de către inculpatul Vdovîcenco

Alexei.

Au fost admise apelurile declarate de către procuror și de reprezentantul legal

al părții vătămate, casată parțial sentința în ce privește aplicarea pedepsei lui

Vdovîcenco Alexei, cu pronunțarea unei hotărîri noi în această privință, conform

căreia, s-a menținut condamnarea lui Vdovîcenco Alexei în baza art. 151 alin.(4) Cod

penal, stabilindu-i pedeapsa de 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. Instanța de apel a menționat că, la emiterea sentinței, prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, determinînd just vinovăția

inculpaților, încadrînd corect acțiunile în prevederile art.151 alin.(4) Cod penal,

conform indicilor calificativi - vătămarea intenționată gravă a integrității corporale,

cauzate de două sau mai multe persoane, acțiuni prevăzute la alin.(l) sau (2), care au

provocat decesul victimei.

Aceste împrejurări au fost constatate prin totalitatea de probe acumulate în

cauza penală, corect apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 din Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și

veridicității. Toate probele în ansamblu, corect au fost apreciate din punct de vedere

al coroborării lor.

Curtea de apel a considerat că argumentele aduse de inculpatul Alexei

Vdovîcenco și apărătorul său în susținerea cererii de apel, au un caracter declarativ,

2

fiind lipsite de suport probatoriu, fiind respinse prin probele administrate în

materialele cauzei penale.

Instanța de apel a respins ca nefondate, cu caracter declarativ, fiind lipsite de

suport probatoriu și combătute prin probele administrate în materialele cauzei penale,

cerințele avocatului Vladimir Lobodă privind încetarea cauzei penale din motivul că

urmărirea penală în cauza dată nu a fost prelungită după data de 30.03.2008, precum

că ordonanța de prelungire a termenului de urmărire penală din 30.03.2008 emisă de

procurorul Daniel Baraliuc ar fi un falsă.

Totodată, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Alexei

Vdovîcenco, Curtea de Apel a luat în considerație gradul și caracterul pericolului

social al infracțiunii, circumstanțele atenuante prevăzute de art.76 Cod penal, precum

și cele prevăzute în alin.(l) din art. 7, art. 61 și art. 75 Cod penal, numindu-i o

pedeapsă sub formă de închisoare.

solicitat casarea hotărîrilor, cu pronunțarea unei decizii de achitare, criticînd greșita

apreciere a probelor administrate, lipsa unor probe veridice ce l-ar incrimina, gravele

încălcări de procedură penală admise la etapa urmăririi penale, reiterînd argumentele

apelului.

2010, s-a dispus inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpat, ca fiind

vădit neîntemeiat.

casarea hotărîrilor judecătorești și trimiterea cauzei la o nouă rejudecare în Curtea de

Apel Bender în alt complet de judecată, invocînd incorectă aprecierea probelor.

decembrie 2010, s-a dispus inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de

condamnat, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și conținut.

privind revizuirea sentinței Judecătoriei Căușeni din 19 octombrie 2009, modificată

prin decizia Curții de Apel Bender din 21 ianuarie 2010, în care a invocat că în

procesul de judecare a cauzei penale în privința sa i s-a încălcat dreptul la apărare,

instanța de fond i-a respins demersul privind audierea martorilor apărării, că au apărut

circumstanțe noi, care nu au fost cunoscute instanței de judecată la momentul

judecării cauzei penale.

9.1. Prin ordonanța Procurorului raionului Căușeni din 19 septembrie 2013 a

fost deschisă procedura de revizuire la cererea condamnatului Vdovîcenco Alexei.

9.2. Prin ordonanța Procurorului General Adjunct din 20 septembrie 2013

procedura de revizuire a fost transmisă pentru cercetarea circumstanțelor noi invocate

Procuraturii mun. Chișinău.

3

În cadrul examinării procedurii de revizuire, Procuratura mun. Chișinău a

audiat succesorul părții vătămate, Casap Maria, martorii Doncilă Ion, Gangan (Casap)

Irina, Stoianova Svetlana, Corbu Chirii și în concluzie și-a expus poziția de

respingere a cererii de revizuire.

9.3. La 15 aprilie 2014 cererea lui Vdovîcenco Alexei privind revizuirea

sentinței de condamnare în privința acestuia, împreună cu cauza penală nr. 1-29/2009

a parvenit în Judecătoria Căușeni.

În ședința de judecată, apărătorii lui Vdovîcenco Alexei au solicitat audierea

mai multor martori, instanța a admis parțial demersul în partea audierii în fața

instanței a persoanelor audiate de organul procuraturii în cadrul cercetării

circumstanțelor invocate în cererea de revizuire, pe motivul că, instanța verificînd, a

constatat că atît în procedura de apel, cît și în cea de recurs, Vdovîcenco Alexei nu a

realizat dreptul său la apărare, nu a invocat respingerea demersului de instanța de

fond cu privire la audierea martorilor apărării și nu a solicitat audierea acestora sau

audierea altor martori, or, procedura de verificare a admisibilității cererii de revizuire

nu include o nouă examinare a fondului cauzei.

cererea înaintată de către condamnatul Vdovîcenco Alexei privind revizuirea sentinței

Judecătoriei Căușeni din 19.10.2009, modificată prin decizia Curții de Apel Bender

din 21.01.2010.

10.1. Instanța de fond examinînd cererea de revizuire a ajuns la concluzia că

nici un martor audiat în fața instanței nu a declarat circumstanțe noi, care nu au putut

fi cunoscute la momentul judecării fondului cauzei, iar motivele invocate în cerere nu

cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 458 Cod de procedură penală și nu s-au

stabilit alte temeiuri de a interveni în hotărîrile judecătorești.

Vdovîcenco Alexei, prin care a solicitat casarea acesteia, cu admiterea cererii și

revizuirea procesului penal în privința dînsului, invocînd următoarele motive:

- apărarea, prin prisma art. 462 alin. (3) Cod procedură penală, a solicitat

admiterea de noi probe prin audierea mai multor martori menționați în demersul

apărării din acea perioadă, însă instanța a respins demersul din considerente neclare,

admițînd ca să fie audiați doar martorii acuzării care au fost audiați anterior în cadrul

judecării cauzei de condamnare a lui, astfel, inculpatul consideră că această situație a

făcut parțial imposibilă stabilirea adevărului în esență;

- instanța nu a luat în considerație argumentele apărării precum că în baza

cererii lui Vdovîcenco Alexei nu a fost chestionat nici un martor nou cu toate că

procurorul în ordonanța sa din 19.09.2013, a admis în acest sens cererea lui

Vdovîcenco pentru cercetarea circumstanțelor noi de care instanța nu a avut

cunoștință la emiterea hotărîrii, de date privind starea sănătății victimei Casap

Nicolae pînă la deces, inclusiv necesitatea audierii unor noi martori;

4

- instanța nu a clarificat divergențele între declarațiile soției decedatului,

Casap Maria și fiica acestuia, Irina, or prima spune că atunci cînd a venit medicul

Doncilă, Nicolai Casap era conștient și putea să vorbească, iar alta spune că nu era

conștient și nu i-a spus că a căzut de pe acoperișul cazangeriei, deoarece nu putea

vorbi, pe cînd martorul Stoianova S. a comunicat în instanță că Casap N. la momentul

internării în spital era conștient și respectiv putea să vorbească;

- instanța a ignorat principiul din care rezultă că dubiile în probarea

învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile Codului de procedură penală, se

interpretează în favoarea inculpatului. În sentință se indică că în consecință, instanța a

ajuns la concluzia că nici un martor audiat în fața instanței nu a declarat circumstanțe

noi, care nu au putut fi cunoscute la momentul judecării fondului cauzei, în timp ce

procurorul în ordonanța sa din 19.09.203 admite cererea lui Vdovicenmco pentru

audierea martorilor noi și pentru clarificarea stării de sănătate a lui Casap de pînă la

deces, adică fapte noi despre care nu s-a știut pînă la pronunțarea sentinței pe caz, iar

instanța totodată respinge martorii noi invocați de apărare, care puteau și pot

confirma alte circumstanțe decît cele din rechizitoriu și din sentința de condamnare;

- instanța neîntemeiat a indicat referitor la cererile lui Vdovîcenco Alexei

nr. 4-3-11121 din 28.10.2014 și din 02.12.2011, adresate avocatului Alexandru

Cojocaru de a anexa la dosar copiile actelor medicale anexe la scrisoarea nr. 04-2/422

din 07.06.2011, respingerea acestora, deoarece sunt copii simple a actelor, care nu pot

constitui mijloc de probă, în sensul prevederilor art. 93 Cod de procedură penală,

urmînd a fi restituite condamnatului. Însă, Alexei Vdovîcenco nu a fost asistat de

avocat cu numele A. Cojocaru.

2015, a fost respins apelul declarat, ca nefondat, cu menținerea sentinței instanței de

fond.

12.1. În motivarea soluției sale instanța a menționat că, în cadrul deschiderii

procedurii de revizuire careva circumstanțe noi, careva fapte noi de care nu a

cunoscut instanța la pronunțarea sentinței, nu au fost aduse în fața instanței, fapt ce

denotă că soluția instanței de judecată privind respingerea revizuirii sentinței este una

neîntemeiată și careva temei de a casa această sentință nu este.

Un alt motiv este faptul că au fost audiați martorii, inclusiv și medicul expert

care cert a menționat că este exclus ca leziunile corporale care au fost depistate la

victimă să fi fost ca urmare de la căderea de la înălțime. Totodată, martorii au indicat

că, pînă a fi internat în spital decedatul Casap Nicolai a comunicat că a fost agresat de

Vdovîcenco Alexei și Cojocari Oleg.

Referitor la argumentele apărării precum că procuratura a încălcat dreptul la

apărare a lui Vdovîcenco Alexei, deoarece nu i s-a adus la cunoștință concluziile

procurorului pe marginea cererii de revizuire, Colegiul penal a respins aceste

5

afirmații, deoarece, în instanța de judecată lui Vdovîcenco Alexei i s-a acordat

posibilitatea de a lua cunoștință cu concluziile procurorului și materialele cauzei.

În privința criticii acțiunilor procuraturii, indicînd că de fapt nu au fost audiați

martorii noi, dar tot aceeași martori care au fost audiați la judecarea cauzei, instanța a

reținut că procuratura a deschis revizuirea nu pentru că s-au constatat circumstanțe

noi, dar pentru a cerceta argumentele invocate în cererea de revizuire în vederea

constatării circumstanțelor noi, astfel, acest argument fiind fără suport justificat.

Referitor la invocarea că revizuirea a fost deschisă pentru stabilirea stării

sănătății lui Casap pînă la deces, dar nu s-au întreprins măsuri în vederea stabilirii

acesteia, că înscrisurile medicale prezentate de Casap Maria și copiile prezentate de

partea apărării confirmă de Casap Nicolai era bolnav pînă la deces, că a suportat ictus

și s-a aflat în comă, Colegiul penal a relevat că starea sănătății lui Casap Nicolai de

pînă la deces nu are relevanță pentru revizuirea cauzei.

Astfel, prin Raportul de expertiză medico-legală, efectuat în comisie nr. 405

din 21 ianuarie 2008, este clar expusă concluzia survenirii decesului ultimului, care

nu este legată de starea sănătății anterioară decesului a defunctului.

Pe marginea argumentelor apărării precum că Raportul de expertiză din 06

august 2007, prin care s-a stabilit că leziunile depistate la Casap Nicolai au fost

produse în rezultatul căderii, nu a fost prezentată la efectuarea expertizei în comisie,

că Casap Maria a declarat că soțul său avea leziuni pe partea din față a corpului - pe

piept și picioare; că acesta a vorbit cu medicul și i-a spus că a căzut de pe acoperiș; că

martorul Doncilă a declarat că Casap era conștient, Colegiul a reținut că toate aceste

circumstanțe au fost cunoscute instanței de judecată și au fost cercetate în ședința de

judecată la adoptarea sentinței (f.d. 78 vol I, 92 verso, 93, 109, vol. II) și, prin urmare,

nu constituie circumstanțe noi.

Referitor la efectuarea expertizei medicale complexe, Colegiul penal a conchis

că Vdovîcenco Alexei a avut toată posibilitatea de a solicita efectuarea unei expertize

complexe în cadrul judecării cauzei, însă nu a realizat acest drept, or, procedura de

examinare a admisibilității cererii de revizuire include verificarea legalității înaintării

cererii de revizuire, dar nu o nouă examinare a fondului cauzei.

Mai mult, fapte noi constituie circumstanțele de care nu avea cunoștință

instanța de judecată la momentul judecării în fond a cauzei penale și care nici nu

puteau fi cunoscute la acea dată. Noi trebuie să fie probele administrate în cadrul

cercetării altor cauze și nu mijloacele de probă prin care se administrează probe deja

cunoscute în cauza respectivă.

care a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 11) și 12) Cod de

procedură penală, solicitînd casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărîri prin care să fie revizuită sentința instanței de fond din 19 octombrie 2009.

În motivarea recursului indică următoarele argumente:

6

- prin ordonanța din 19.09.2013 a fost deschisă procedura de revizuire,

deoarece au apărut circumstanțe noi, care rezultă din cartela medicală a părții

vătămate și decesul acestuia a survenit în urma unei boli incompatibile cu viața;

- succesorul legal al părții vătămate pe parcursul procesului penal a dat

declarații false asupra concluziilor medicale și a ascuns faptul că soțul său nu a fost

bolnav și decesul a survenit în urma loviturilor;

- Procuratura mun. Chișinău a falsificat procedura referitor la descoperirea

faptelor noi și nu a audiat suplimentar careva martori ci doar pe martorii audiați pe

parcursul judecării cauzei, astfel, nefiind verificat nici un argument invocat în cererea

prin care s-a solicitat revizuirea, iar concluzia Procuraturii mun. Chișinău se

contrazice cu ordonanța Procuraturii Căușeni;

- făcînd cunoștință cu materialele cauzei a depistat că lipsesc 20 copii de

documente care confirmă nevinovăția sa;

- avînd motive întemeiate de a nu încredința examinarea cererii de

revizuire judecătorului Judecătoriei Căușeni, Maria Tertea, recurentul a solicitat

strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată, însă Curtea Supremă de Justiție a

respins neîntemeiat solicitarea înaintată;

- decizia instanței de apel a fost pronunțată integral la 06.05.2015, cu toate

că instanța de judecată a înștiințat că copia deciziei va fi înmînată în aceiași zi,

administrația Penitenciarului nr. 4 a înmînat-o inculpatului la 01.06.2015.

respingerea acestuia, deoarece motivele invocate au fost cercetate minuțios în instanța

de apel care a respectat prevederile art. 414. 417 Cod de procedură penală și s-a

pronunțat detaliat asupra acestora, iar careva circumstanțe noi în cadrul deschiderii

procedurii de revizuire nu s-au constatat.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat

din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de

drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

7

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar va ține seama

de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească definitivă.

Din textul recursului declarat rezultă că recurentul indică drept temei pentru

casare pct. 6), 8), 10), 11) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă

autorul semnalează prevederile doar în partea dispozitivă a recursului, fără careva

motivare în sensul declarat.

Analizînd temeiurile de drept invocate în raport cu motivele din recurs,

Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului

declarat, după cum rezultă din textul recursului, recurentul consideră că instanța de

apel, menținînd sentința instanței de fond, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel și nu a dat o apreciere multilaterală și obiectivă asupra argumentelor

precizate în cererea de apel.

Cu referire la cele invocate, Colegiul menționează că motivarea hotărîrii este

un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în

mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atît timp cît sunt valorificate

toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate

componentele obligatorii ale unei motivări a hotărîrii penale, așa cum s-a procedat, de

altfel, în cauza de față.

În recurs nu se specifică asupra căror motive concrete invocate în apel, nu s-a

pronunțat instanța în raport cu circumstanțele relevate în partea descriptivă a deciziei

contestate și care ar fi esența lor, fiind omisă în totalitate argumentarea ilegalității

hotărîrii atacate în acest sens.

Instanța de recurs, analizînd textul deciziei constată că, temeiurile invocate de

către recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat, deoarece

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.414, 417 alin.(8) Cod

de procedură penală și în hotărîrea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor temeiurilor

invocate în apel, aceasta cuprinzînd și motivele pe care se întemeiază soluția, care

este corectă și întemeiată.

Prin urmare, Colegiul menține concluzia instanței de apel precum că în cadrul

deschiderii procedurii de revizuire careva circumstanțe noi, careva fapte noi de care

nu a cunoscut instanța la pronunțarea sentinței, nu au fost aduse în fața instanței, fapt

ce denotă că soluția instanței de fond privind respingerea revizuirii sentinței

contestate este una neîntemeiată și careva temei de a casa această sentință nu este.

Colegiul penal respinge ca nefondată afirmația precum că succesorul legal al

părții vătămate pe parcursul procesului penal a dat declarații false asupra concluziilor

medicale și a ascuns faptul că soțul său nu a fost bolnav și decesul a survenit în urma

loviturilor, deoarece instanța de apel corect și-a expus opinia asupra faptului că în

urma audierii martorilor și medicului expert s-a constatat că leziunile corporale ale

victimei nu au apărut ca urmare a căderii de la înălțime, dar a fost maltratat de către

8

inculpat și în consecință a survenit decesul. Mai mult ca atît, în raportul de expertiză

medico-legală nr. 405 din 21.01.2008, este clar expusă concluzia survenirii decesului,

care nu este legată de starea sănătății anterioară victimei pînă la acest caz. Totodată,

s-a atras atenția că mai mulți martori au declarat că pînă a fi internat în spital Casap

Nicolai a comunicat că a fost agresat de Vdovîcenco Alexei și Cojocari Oleg.

Sunt nefondate afirmațiile potrivit cărora Procuratura mun. Chișinău nu a

audiat suplimentar careva martori ci doar martorii audiați pe parcursul judecării

cauzei și concluzia procuraturii menționate se contrazice cu ordonanța Procuraturii

Căușeni, prin care s-a deschis procedura de revizuire, or Colegiul precizează că

procuratura a deschis revizuirea nu pentru că s-au constatat circumstanțe noi, dar

pentru a cerceta argumentele stipulate în cererea de revizuire.

Afirmațiile precum că în materialele cauzei a depistat lipsa a 20 copii de

documente care confirmă nevinovăția sa, de asemenea se respinge deoarece

inculpatul nu specifică care anume documente lipsesc de la materialele cauzei, iar

numerotarea paginilor corespunde borderoului întocmit la fiecare volum al cauzei

penale, fiind integre.

Vis-a-vis de afirmațiile referitoare la motivele invocate de a nu încredința

examinarea cererii de revizuire judecătorului Judecătoriei Căușeni, Maria Tertea,

pentru care a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată, Curtea

Supremă de Justiție s-a expus prin încheierea motivată din 03.06.2014, prin care a

respins cererea lui Vdovîcenco Alexei de strămutare a cauzei, deoarece nu au fost

invocate argumente concrete și obiective ce ar confirma imparțialitatea judecătorilor

Judecătoriei Căușeni și că strămutarea cauzei penale la o altă instanță egală în grad ar

duce la tergiversarea în continuare a examinării cauzei și nu la soluționarea ei

obiectivă și rapidă, mai mult ca atît, lipsesc careva cereri de recuzare a judecătorilor

cu invocarea motivelor concrete care ar dovedi imparțialitatea acestora pentru

soluționarea cauzei respective.

Reieșind din cele enunțate, Colegiul concluzionează că, motivele invocate de

recurent sunt neîntemeiate și declarative și urmează a fi respinse, or, aceste motive nu

au fost invocate de către apelant în cererea de apel, iar conform art. 427 alin. (2) Cod

de procedură penală, temeiurile pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost

invocate în apel.

Referitor la dezacordul inculpatului cu faptul că copia deciziei i-a fost înmînată

mai tîrziu, instanța precizează că inculpatul a fost prezent în ședința de judecată din

08.04.2015, conform procesului-verbal al ședinței de judecată (f.d. 117, Vol. II) și a

fost înștiințat că pronunțarea integrală a deciziei motivate va avea loc la 06.05.2015,

ora 14.00, însă Vdovîcenco Alexei nu s-a prezentat în ședința de judecată și copia

deciziei nu i-a fost înmînată, iar ulterior a fost expediată prin poștă (f.d. 131, Vol. II).

Mai mult ca atît, recurentului i-a fost expediată copia deciziei și în limba rusă, fapt

confirmat prin scrisoarea anexată la materialele cauzei (f.d. 141, Vol. II), de aici

9

reiese că instanța de apel a respectat procedura de înștiințare și de aducere la

cunoștință inculpatului a deciziei.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că temeiurile invocate de recurent nu

sunt supuse pentru a răsturna situația de fapt și se resping ca neîntemeiate și

declarative.

În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că concluziile la care a

ajuns instanța de fond și cea de apel sunt corecte și corespund materialului probator,

iar careva încălcări nu au fost comise la examinarea cererii de revizuire.

Astfel, recursul declarat este neîntemeiat, motivele invocate au fost obiectul

judecării în instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale dovedește

legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărîrii

recurate.

În acest context, Colegiul conchide că temeiurile pentru recursul ordinar

declarat de recurent, nu și-au găsit confirmarea în instanța de recurs și din aceste

considerente este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie 2015, de către Vdovîcenco Alexei, în

propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 15 decembrie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

10