1ra-1394/15 — art. 186, 179, 287 CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 01 august 2014 au fost recunoscuți vinovați și condamnați: Harcenco Radu Roman - în baza art. 152 alin.(1) Cod Penal - 2 (doi) ani închisoare; - în baza art. 179 alin.(2) Cod Penal - 3 (trei) ani închisoare; 1 - în baza art. 186 alin.(2) lit. lit. b), c), d) Cod Penal - 2 (doi) ani închisoare; - în baza art. 42,189 alin.(6) Cod Penal - 13 (treisprezece) ani închisoare; În baza art. 84 alin.(1) Cod Penal al Republicii Moldova, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Harcenco Radu Roman i-a fost stabilită pedeapsă – 15 (cincisprezece) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. În conformitate cu art. 85 Cod Penal a fost inclus parțial în termenul pedepsei stabilite pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Anenii Noi, din 06 decembrie 2011, prin care ultimul a fost condamnat în baza art.188 al.(2) lit. b), f) Cod Penal la 5(cinci) ani închisoare, executarea căreia a fost suspendată pe un termen de probă 5 (cinci) ani și i-a fost stabilită definitiv lui Harcenco Radu Roman pedeapsa cu închisoare 16 (șaisprezece) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis; Josan Vlad Iurii - în baza art. 42, 189 alin.(6) Cod Penal - 13 (treisprezece) ani 6 (șase) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Procesul penal în învinuirea lui Josan Vlad în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. lit. b), c), d) Cod Penal, a fost încetat în baza art.109 Cod penal, din motivul împăcării părților cu liberarea de răspunderea penală; Grecu Andrian Ilie - în baza art.179 alin.(2) Cod Penal fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale (zece mii) lei. Conform art. 87 al.(2) Cod Penal, pedeapsa cu 4 (patru) ani închisoare, cu stabilirea termenului de probă 2(doi) ani, aplicată lui Grecu Andrian prin sentința Judecătoriei Anenii-Noi, din 28.11.2012, urmează să fie executată separat. Prin aceiași sentință: Brînzan Vitalie Victor a fost achitat pe învinuirea adusă în baza art. art. 42, 46, 189 alin.(6) Cod Penal, pe motiv că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Harcenco Radu Roman și Grecu Andrian Ilie au fost achitați pe învinuirea adusă în baza art.287 alin (3) Cod Penal pe motiv că, fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii. Acțiunea civilă înaintată Ștefariuc Valeriu a fost admisă parțial. A fost încasat în mod solidar de la Harcenco Radu șu Grecu Andrian în beneficiul lui Ștefariuc Valeriu prejudiciul material în sumă de 1164,62 lei 62 bani și prejudiciul moral 15000 lei, iar în total suma de 16 164,62 lei 62 bani, în rest acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost admis parțial capătul acțiunii lui Filipozzi Luca, dispunîndu-se încasarea în mod solidar de la Harcenco Radu și Josan Vlad în beneficiul lui 2 Filipozzi Luca a prejudiciului moral în sumă de 10 000 (zece mii) lei, în rest s-a respins. Acțiunea civilă a lui Filipozzi Luca privind încasarea prejudiciului material a fost admisă în principiu, explicînd părții vătămate că este în drept să depună acțiune în ordinea procedurii civile.

Pentru a pronunța sentința: Pe epizodul privind acțiunile de șantaj în privința lui Luca Filipozzi, instanța de fond a reținut că, Harcenco Radu și JosanVlad împreună cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală (în privința cărora prin ordonanța procurorului din 17.03.2014 materialele cauzei penale au fost disjungate într-o cauză penală separată cu nr. 2014480555 ), urmărind scopul obținerii de venituri ilicite, la 28 decembrie 2013, în jurul orelor 22.00 min., urmărind scopul creării condițiilor pentru săvîrșirea infracțiunii de șantaj, intenționat folosind un automobil de model și cu număr de înmatriculare nestabilit de organul de urmărire penală, s-au deplasat la imobilul de pe str. Ginta Latină 3/2, mun. Chișinău, unde la moment era parcat automobilului de model „ Shevrolet Captiva „ cu n/î H 4270, ce aparține cetățeanului Republicii Italia - Filipozzi Luca și folosind un pistol pneumatic de model nestabilit de organul de urmărire penală, prin împușcare au deteriorat geamul din spate dreapta al automobilului respectiv, prin ce i-a cauzat victimei un prejudiciu material considerabil în sumă de 7 400 lei, creîndu-i totodată un sentiment de nesiguranță. În continuarea acțiunilor ilegale Josan Vlad, împreună cu Harcenco Radu, ambii acționînd ca autori, în vederea realizării aceluiași scop de creare a condițiilor pentru săvîrșirea infracțiunii de șantaj în perioada de timp cuprinsă între 18 ianuarie 2014, orele 10.30 min. - 21 ianuarie 2014, orele 11.30 min., au deteriorat ușa de acces de la apartamentul nr. 29 de pe str. Ginta Latină 3/2, mun. Chișinău, ce aparține cetățeanului Republicii Italia Filipozzi Luca, pricinuindu-i astfel victimei un prejudiciu material considerabil în sumă de 3 500 lei și amplificîndu-i sentimentul de nesiguranță creat. În vederea realizării scopului final de obținere ilicită a mijloacelor financiare prin șantaj de la cetățeanul Republicii Italia - Filipozzi Luca, la 25-26 ianuarie 2014, Josan Vlad și Harcenco Radu în moment ce victima Filipozzi Luca se afla la reședința sa din com. Tohatin mun. Chișinău și în timpul deplasării prin mun. Chișinău, de mai multe ori l-au telefonat de pe telefonul mobil cu IMEI 35426301577973, număr GSM 060108690 pe telefonul mobil personal cu număr GSM cu nr.060259135, cerîndu-i să transmită suma de 10 000 euro, care conform cursului oficial al BNM la data respectivă constituia 181 576 lei, amemnțîndu-1 cu deteriorarea casei de locuit și a automobilului personal. 3 Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Josan Vlad și Harcenco Radu au săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. art.42, 189 alin.(6) Cod penal - șantajul, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, posesorului sau deținătorului ori dreptul asupra acestora sau de a săvîrși alte acțiuni cu caracter patrimonial, amenințînd cu deteriorarea sau cu distrugerea bunurilor proprietarului, posesorului, deținătorului, săvîrșită de mai multe persoane, cu deteriorarea bunurilor, cu aplicarea armei sau a altor obiecte folosite în calitate de armă, în proporții deosebii de mari. Brînzan Vitalie se învinuiește prin rechizitoriu că, împreună cu Josan Vlad, Harcenco Radu și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală (în privința cărora materialele cauzei penale au fost disjungate într-o cauză penală separată cu nr. 2014480555 ), urmărind scopul obținerii de venituri ilicite, cooperînd intenționat au creat o reuniune stabilă de persoane care s-a organizat în prealabil ca în conformitate cu un plan bine determinat de activitate infracțională, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, să obțină prin șantaj de la cetățeanul Republicii Italia - Filipozzi Luca suma de 10 000 ( zece mii) euro. Grupul criminal organizat activa conform unui plan infracțional care conținea următoarele etape: acumularea informațiilor cu caracter personal și identificarea proprietăților și locurilor de reședință pe teritoriul Republici Moldova a cetățeanului Republicii Italia - Filipozzi Luca, efectuarea acțiunilor de pregătire a infracțiunii propriu-zise, menite să creeze o temere reală victimei cu privire la siguranța personală, formularea cereri de a se transmite mijloacele bănești, obținerea ilicită a mijloacelor bănești și împărțirea venitului astfel obținut între membrii grupului. Astfel la data de 28 decembrie 2013, în jurul orelor 22.00 min., Harcenco Radu, Josan Vlad și o persoană neidentificată de organul de urmărire penală ( în privința căreia materialele cauzei penale au fost disjungate într-o cauză penală separată cu nr. 2014480555 ), în calitate de membrii ai grupului criminal organizat, în conformitate cu planul infracțional dinainte stabilit, cooperînd intenționat, urmărind scopul creării condițiilor pentru săvîrșirea infracțiunii de șantaj, folosind un automobil de model și cu număr de înmatriculare nestabilit de organul de urmărire penală, s-au deplasat la imobilul de pe str. Ginta Latină 3/2, mun. Chișinău, unde către acel moment era parcat automobilului de model „ Shevrolet Captiva „ cu n/î H 4270, ce aparține cetățeanului Republicii Italia - Filipozzi Luca și folosind un pistol pneumatic de model nestabilit de organul de urmărire penală, prin împușcare au deteriorat geamul din spate dreapta al automobilului respectiv, prin ce i-a cauzat victimei un prejudiciu material considerabil în sumă de 7 400 lei, creîndu-i totodată un sentiment de nesiguranță. 4 Brînzan Vitalie se învinuiește că, în perioada decembrie 2013 - ianuarie 2014, aderînd la grupul criminal organizat, în conformitate cu planul infracțional dinainte stabilit, acționînd ca autor, cooperînd intenționat cu Harcenco Radu și Josan Vlad în vederea realizării aceluiași scop de creare a condițiilor pentru săvîrșirea infracțiunii de șantaj, în perioada de timp cuprinsă între data de 18 ianuarie 2014, orele 10.30 min., - 21 ianuarie 2014, orele 11:30 min, a deteriorat ușa de acces de la apartamentul nr.29 de pe str. Ginta Latină 3/2, mun. Chișinău, ce aparține cetățeanului Republicii Italia Filipozzi Luca, pricinuindu-i astfel victimei un prejudiciu material considerabil în sumă de 3 500 (trei mii cinci sute ) lei și amplificîndu-i sentimentul de nesiguranță creat. În vederea realizării scopului final de obținere ilicită a mijloacelor financiare prin șantaj de la cetățeanul Republicii Italia - Filipozzi Luca, la 25-26 ianuarie 2014, Brînzan Vitalie, în calitate de membru al grupului criminal organizat, în conformitate cu planul infracțional dinainte stabilit, acționînd ca autor, cooperînd intenționat cu Josan Vlad Iurii și Harcenco Radu Roman, în moment ce victima Filipozzi Luca se afla la reședința sa din com. Tohatin mun. Chișinău și în timpul deplasării prin mun. Chișinău, de mai multe ori l-au telefonat de pe telefonul mobil cu IMEI 35426301577973, număr GSM 060108690 pe telefonul mobil personal cu număr GSM cu nr.060259135, cerîndu-i să transmită suma de 10 000 ( zece mii ) euro, care conform cursului oficial al BNM la data respectivă constituia 181 576 ( o sută optzeci și una de mii cinci sute șaptezeci și șase ) lei, amenințîndu-1 cu deteriorarea casei de locuit și a automobilului personal. Astfel, Brînzan Vitalie se învinuiește că, prin acțiunile sale intenționate a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. art.42, 46, 189 alin.(6) Cod penal - șantajul, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, posesorului sau deținătorului ori dreptul asupra acestora sau de a săvîrși alte acțiuni cu caracter patrimonial, amenințînd cu deteriorarea sau cu distrugerea bunurilor proprietarului, posesorului, deținătorului, săvîrșită de două sau mai multe persoane, cu deteriorarea bunurilor, cu aplicarea armei sau a altor obiecte folosite în calitate de armă, de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. Pe epizoadele în privința lui Ștejariuc Valeriu, instanța de fond a reținut că, Harcenco Radu împreună cu Grecu Andrian, în scopul de a-1 maltrata pe Ștejariuc Valeriu Vasile, la 07.02.2014, aproximativ orele 21.00, pe teritoriul sat. Chirca, r- nul Anenii Noi, ilegal și fără permisiunea lui Ștejariuc Valeriu Vasile, sărind gardul, au intrat în gospodăria ultimului unde în momentul cînd acesta a ieșit în curte l-au atacat, aplicîndu-i multiple lovituri peste diferite părți ale corpului cu pumnii, picioarele, iar Harcenco și cu o țeavă metalică. 5 Harcenco Radu și Grecu Andrian s-au aflat ilegal în gospodăria lui Ștejariuc Valeriu aproximativ 5-10 minute și au plecat de acolo cînd au sesizat că, soția lui Ștejariuc Valeriu i-a anunțat pe cineva telefonic despre cele întîmplate. Prin acțiunile sale Harcenco Radu și Grecu Andrian au săvîrșit infracțiunea prevăzută de art.179 alin.(2) Cod Penal - violare de domiciliu, adică pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțămîntul acesteia, cu aplicarea violenței. Tot Harcenco Radu, în timpul acțiunilor de violare de domiciliu comise împreună cu Grecu Andrian la 07.02.2014, aproximativ la orele 21.30 în privința lui Ștejariuc Valeriu Vasile, în gospodăria acestuia de pe teritoriul sat. Chirca, r-nul Anenii Noi, cu scopul cauzării leziunilor corporale, cu o țeavă metalică, i-a aplicat acestuia mai multe lovituri peste diferite părți ale corpului. Ca rezultat a loviturilor aplicate, conform raportului de expertiză medico-legale nr. 063 din 21.02.2014 lui Stejariuc Valeriu i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de luxație anterioară a cotului drept care duce la o dereglare a sănătății de lungă durată, peste 21 zile și conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie. Prin acțiunile sale Harcenco Radu a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art.152 alin.(1) Cod Penal - vătămarea intenționată medie a sănătății, care nu este periculoasa pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151 CP dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății. Tot, Harcenco Radu și Grecu Andrian prin rechizitoriu sunt învinuiți că, la 07.02.2014, aproximativ orele 21.30, după ce ilegal au pătruns în gospodăria lui Ștejariuc Valeriu Vasile de pe teritoriul sat. Chirca, r-nul Anenii Noi, ambii avînd fețele acoperite cu cagule, iar Harcenco Radu avînd asupra sa o țeavă metalică, fără careva motive, din intenții huliganice, în curtea gospodăriei, l-au atacat pe Ștejariuc Valeriu, aplicîndu-i multiple lovituri cu pumnii, picioarele și țeava metalică peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i acestuia conform raportului de expertiză medico-legală nr. 063 din 21.02.2014 leziuni corporale sub formă de plăgi contuze în regiunea capului, hemoragie în sclera ochiului stîng, echimoze și excoriații pe față, echimoză la piciorul stîng, leziuni care în ansamblu duc la o dereglare a sănătății de scurtă durată, peste 6 zile, dar nu mai mult de 21 zile și conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală ușoară. De asemenea, părții vătămate i-au fost cauzată și luxația anterioară a cotului drept care duce la o dereglare a sănătății de lungă durată, peste 21 zile și conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie. Acțiunile lui Harcenco Radu și Grecu Andrian au durat aproximativ 5-10 minute și au fost încetate de către aceștia cînd au sesizat că, soția lui Stejariuc Valeriu i-a anunțat pe cineva telefonic despre cele întîmplate. 6 Acțiunile lui Harcenco Radu și Grecu Andrian au fost calificate conform art.287 alin.(3) Cod Pena - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvîrșită de două persoane, cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății. Pe epizodul privind sustragerea pe ascuns a averii lui Macarevici Adam instanța de fond a reținut că, Harcenco Radu în noaptea de 27 spre 28 decembrie 2013, avînd intenția de a sustrage pe ascuns bunurile din avutul proprietarului, în rezultatul înțelegerii prealabile și împreună cu Josan Vlad și Liurca Vadim (în privința căruia prin ordonanța procurorului din 03 aprilie 2014 a fost încetat procesul în legătură cu împăcarea părților), prin deteriorarea lacătului, au pătruns în garajul lui Macarevici Adam amplasat în or. Anenii Noi, str. Chișinăului, 32/1 de unde au sustras o pompă de apă mecanică de model necunoscut evaluată în sumă de 2500 lei, un burghiu electric de model "Hander" evaluat în sumă de 1200 lei, 5 kg. de fire din cupru în valoare de 300 lei, cauzîndu-i astfel proprietarului o pagubă în proporții considerabilă în sumă totală de 4000 lei. Pe epizodul privind sustragerea pe ascuns a averii Tatianei Prodan instanța a reținut că, Harcenco Radu, în noaptea de 29 spre 30 ianuarie 2014, avînd intenția de a sustrage pe ascuns bunurile din avutul proprietarului, în rezultatul înțelegerii prealabile și împreună cu Josan Vlad (în privința căruia prin ordonanța procurorului din 03 aprilie 2014 a fost încetat procesul în legătură cu împăcarea părților), prin forțarea ușii de la intrare, au pătruns în domiciliul Tatianei Prodan din sat. Telița r-nul Anenii Noi, de unde au sustras televizorul de model "Vesta" evaluat în sumă de 3600 lei și televizorul de model "Haer" evaluat în sumă de 4560 lei, cauzîndu-i astfel proprietarei o pagubă în proporții considerabilă în sumă totală de 8160 lei. Pe epizodul privind sustragerea bunurilor materiale de la SRL „Agur” instanța a reținut că, Harcenco Radu, în noaptea de 11 spre 12 februarie 2014, avînd intenția de a sustrage pe ascuns bunurile din avutul proprietarului, prin forțarea ușii de la intrare, a pătruns în încăpere de producere a termopanelor de pe teritoriul întreprinderii SRL "Agur" din or. Anenii Noi, str. Chișinăului, 81 de unde a sustras următoarele bunuri: o freză de model "Polar 1" evaluată în sumă de 8500 lei; o freză de model "Craft" evaluată în sumă de 2000 lei; un burghiu electric de model "DWT" evaluată în sumă de 800 lei; ferestrău electric de model "Bort" evaluat în sumă de 900 lei; perforator de model "BBH 650" evaluat în sumă de 1400 lei; o geantă cu instrumente evaluată în sumă de 1080 lei; cauzîndu-i astfel proprietarei o pagubă considerabilă în sumă totală de 14 680 lei. Reieșind din probele acumulate instanța de judecată a concluzionat că: 7 - în privința lui Harcenco Radu a fost dovedită pe deplin vina în săvîrșirea șantajului, violarea de domiciliu, cauzarea vătămărilor corporale medii, cît și sustragerea pe ascuns a bunurilor materiale calificînd acțiunile în baza: art.152 alin.(1) Cod Penal -vătămarea intenționată medie a sănătății, care nu este periculoasa pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151 CP dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății; 179 alin.(2) Cod Penal - violare de domiciliu, adică pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțămîntul acesteia, cu aplicarea violenței; art.186 alin.(2) lit. lit. b), c), d) Cod Penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșită de mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare și în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile și art. art.42, 189 alin.(6) Cod penal - șantajul, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, posesorului sau deținătorului ori dreptul asupra acestora sau de a săvîrși alte acțiuni cu caracter patrimonial, amenințînd cu deteriorarea sau cu distrugerea bunurilor proprietarului, posesorului, deținătorului, săvîrșită de mai multe persoane, cu deteriorarea bunurilor, cu aplicarea armei sau a altor obiecte folosite în calitate de armă, în proporții deosebii de mari. - acțiunile lui Josan Vlad urmează a fi calificate conform: art.186 al.(2) lit. lit. b), c), d) Cod Penal- furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșită de mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare și în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile și art. 42, 189 alin. (6) Cod penal - șantajul, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, posesorului sau deținătorului ori dreptul asupra acestora sau de a săvîrși alte acțiuni cu caracter patrimonial, amenințînd cu deteriorarea sau cu distrugerea bunurilor proprietarului, posesorului, deținătorului, săvîrșită de mai multe persoane, cu deteriorarea bunurilor, cu aplicarea armei sau a altor obiecte folosite în calitate de armă, în proporții deosebii de mari. - acțiunile lui Grecu Andrian urmează a fi calificate conform art. 179 al.(2) Cod Penal - violare de domiciliu, adică pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțămîntul acesteia, cu aplicarea violenței. Totodată instanța de judecată i-a achitat pe Brînzan Vitalie pe învinuirea adusă în baza art.42, 46, 189 alin.(6) Cod Penal, iar pe Harcenco Radu și Grecu Andrian pe învinuirea adusă în baza art.287 al.(3) Cod Penal, deoarece fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii.

Sentința a fost contestată cu apel de către: 3.1. acuzatorul de stat, care a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărîri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, prin care: Harcenco Radu Roman, să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza: 8 - art. art. 42, 46, 189 alin.(6) Cod penal – 13 (treisprezece) ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. - art.186 alin. (2), lit. b), c),d) Cod penal – 2 (doi) ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - art.179 alin. (2) Cod penal – 2 (doi) ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - art. 287 alin. (3) Cod penal – 4 (patru) ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - conform art.152 alin.(1) Cod penal – 4 (patru) ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, ai stabili definitiv pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 16 (șaisprezece) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. În conformitate cu prevederile art. 85 Cod penal pentru cumul de sentințe la pedeapsa stabilită de adăugat parțial partea neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 06.12.2011 prin care a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. b),f) Cod penal l-a 5(cinci) ani închisoare, care a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 5(cinci) ani și de ai stabili lui Harcenco Radu pedeapsă definitivă pe un termen de 17 (șaptesprezece) ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Grecu Andrian Ilie, să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.179 alin. (2) Cod penal – 3 (trei) ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - art.287 alin. (3) Cod penal – 4 (patru) ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, ai stabili definitiv lui Grecu Andrian pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu prevederile art. 85 pentru cumul de sentințe la pedeapsa stabilită de adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Anenii Noi 28.11.2012 prin care a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare, care a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 (doi) ani și de a-i stabili lui Grecu Andrian pedeapsă definitivă pe un termen de 7 (șapte) ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Josan Vlad Iurii, să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 186 alin. (2), lit. b),c),d) Cod penal -3 (trei) ani închisoare; 9 - art. 42,46, 189 alin.(6) Cod penal – 15 (cincisprezece) ani închisoare. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, ai stabili definitiv lui Josan Vlad pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 16 (șaisprezece) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Brînzan Vitalie Victor, să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 42, 46, 189 alin. (6) Cod penal - 15 (cincisprezece) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În apelului său procurorul a menționat că, sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 01 august 2014 o consideră ilegală și neîntemeiată în partea achitării inculpaților Harcenco Radu și Grecu Adrian în temeiul prevederilor art. 287 alin.(3) Cod penal, încetării procesului penal în privința lui Josan Vlad cu privire la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) Cod penal, pe faptul excluderii agravantei prevăzute la art. 46 Cod penal din acțiunile lui Harcenco Radu și Josan Vlad, și achitarea lui Brînzan Vitalie conform învinuirii aduse conform art. 42,46, 186 alin.(6) Cod penal invocînd că: a) vina inculpatul Harcenco Radu și Grecu Andrian în comiterea infracțiunii încriminate a fost pe deplin dovedită prin declarațiile părții vătămate, declarațiile concubinei sale Ceban Elena, declarațiile martorului Volcov Serghei, martorului Pralea Ecaterina. b) prin totalitatea circumstanțelor faptice s-a constatat cu certitudine că Harcenco Roman și Grecu Adrian au comis infracțiunea de violare de domiciliu, deoarece au pătruns în gospodăria victimei Ștefariuc Valeriu și s-au aflat acolo fără voia ultimului, totodată prin aplicarea violenței cu folosirea barei metalice asupra victimei, acțiune prin care s-a încălcat și ordinea publică s-a comis și infracțiunea distinct prevăzută de art. 287 al.(3) Cod penal, așa cum inculpații au acționat fără vre-un motiv plauzibil, chiar dacă Harcenco Radu a declarat că cu o zi mai înainte a fost ofensat de partea vătămată în cadrul unei discuții, acesta nu a putut face declarații cu privire la circumstanțele în care s-a întîlnit cu victima și care a fost natura discuției purtate și în ce a constat ofensa care i-a fost adusă, ori aceste declarații trezesc mari urme de îndoială în condiția în care partea vătămată nu le-a confirmat, dezmințind faptul; - la încetarea procesului penal în privința lui Josan Vlad în partea ce ține de furtul comis de către inculpatul Josanu Vlad de la partea vătămată Macarevici Adam pe motiv că părțile sau împăcat, deoarece nu au fost întrunite în totalitate prevederile art.109 Cod penal, or Josan Vlad în instanța de judecată pe acest segment nu și-a recunoscut fapta și vinovăția declarînd că de fapt el nu a participat la comiterea acestei fapte el doar a asigurat transportarea inculpatului Harcenco Radu și a martorului Liurca Vadim la fața locului unde aceștia au încărcat în 10 portbagajul automobilului un obiect dar el nu cunoaște ce anume au încercat și care era proveniența acestuia, cu toate acestea a consimțit să se împace cu partea vătămată, ori în această situație împăcarea este imposibilă; - pe epizodul în care Brînzan Vitalie, Harcenco Radu și Josan Vlad au fost învinuiți în temeiul prevederilor art. 42,46, 189 alin. (6) Cod penal instanța de judecată ilegal a omis agravanta prevăzută la art. 46 Cod penal - grup criminal organizat, și la achitat în întregime pe Brînzan Vitalie pe motiv că în acțiunile acestuia nu sunt prezente elementele componenței de infracțiune mai sus indicate, deoarece inculpații în cazul concret s-au reunit prealabil, acționînd conform unui plan prestabilit din mai multe etape, care cuprinde acțiuni de pregătire a infracțiunii finale, de pregătire tehnică a infracțiunii, de acumulare de informații cu privire la persoana victimei. În ce privește achitarea integrală a lui Brînzan Vitalie o consideră ilegală așa cum instanța de judecată în mod inexplicabil a pus la baza sentinței declarațiile făcute de acesta în instanța de judecată fără a ține cont că acestea sunt contradictorii, lipsite de suport logic și mai cu seamă nu sunt confirmate de celelalte mijloace de probă, totodată instanța de judecată a neglijat declarațiile efectuate de Brînzan Vitalie la etapa urmăririi penale sub simplu pretext că ultimul a susținut în instanță că declarațiile respective le-a făcut fiind puternic emoționat, fără însă a putea explica care a fost motivul unei atare situații în condițiile în care era însoțit de avocat și nu se afla în custodia organului de politie și totodată nu a putut spune ce la determinat la astfel de declarații în condițiile în care personal a menționat că asupra sa de reprezentanții organului de urmărire penală sau de terțe persoane nu au fost efectuate presiuni. Potrivit descifrărilor telefonice se vede cu certitudine că inculpații la data respectivă se aflau împreună în aceleași celule deplasîndu-se cu aceiași viteză pe același itinerar ceia ce denotă faptul că se aflau în aceiași unitate de transport și totodată la ora la care este deteriorată ușa de la apartamentul părții vătămate Filipozzi Luca, se află în aceiași celulă cu apartamentul respectiv. Din analiza obiectivă a mijloacelor de probă se deduce cu certitudine că inculpații cunoșteau anterior comiterii faptei prejudiciabile persoana părții vătămate prin intermediul consătenilor săi care activau sau se aflau în relații mai prietenești cu acesta și pe tot parcursul acestei perioade au acumulat informații cu privire la ultimul din diferite surse, elaborînd un plan detaliat al faptei prejudiciabile. Chiar dacă comiterea faptei și-a asumat-o doar Harcenco Radu și doar în partea în care privește formularea cererii de a se transmite numerarul nu și cu privire la actele de pregătire, fapta respectivă a fost comisă în coautorat de toți cei trei inculpați inclusiv și de Brînzan Vitalie 11 Procurorul consideră relevante declarațiile inculpaților Josan Vlad și Harcenco Radu depuse în cadrul urmăririi penale cînd și-au recunoscut pe deplin vinovăția indicînd că au participat la acțiunile de pregătire și totodată, că la comiterea faptei prejudiciabile a participat și Brînzan Vitalie, așa cum doar acesta dispunea de mijloc de transport și de permis de conducere. Implicarea lui Brînzan Vitalie în calitate de coautor la comiterea faptei date a fost confirmată în mod suplimentar și prin faptul că telefonul de mobil Samsung ,, IMEI nr. 35426301577973, de pe care a fost șantajată partea vătămată, a fost depistat ulterior comiterii faptei prejudiciabile în cadrul cercetării la fața locului efectuată în automobilul personal de model ,, Hunday santafe” lîngă maneta de schimbare a vitezei. - instanța de judecată greșit a individualizat pedeapsa aplicată inculpaților fără a ține cont de personalitatea acestora, de faptul că aceștia anterior în aceiași componență au fost implicați în comiterea mai multor fapte prejudiciabile, nu au recuperat prejudiciu cauzat nu și-au recunoscut fapta și vinovăția în proporții depline și nu au conștientizat caracterul periculos al faptelor comise, iar Grecu Adrian anterior a fost condamnat pentru o infracțiune identică fiind condamnat conform prevederilor art. 287 alin.(3) Cod penal, fiindu-i suspendată executarea pedepsei pe un termen de probă termen în care acesta nu s-a corectat nu s-a conformat cerințelor legale și a comis alte infracțiuni intenționate. 3.2 avocatul Untilă Vasile în numele inculpatului Josan Vlad, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei în modul stabilit pentru prima instanță și pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul Josan Vlad să fie achitat în baza art. 189 alin. (6) Cod Penal. În motivarea apelului a indicat că: - potrivit actului de învinuire, în ceia ce privește șantajul, procurorul, bazîndu-se pe presupuneri și fără a aduce probe relevante cu privire la vinovăția lui Josan Vlad, a indicat eronat precum că acesta ar fi avut calitatea de membru activ al unui grup criminal organizat, fără specificarea rolului, calității și indicarea aliniatului din art. 42 Cod penal, precum că ar fi aplicat arma și alte obiecte în calitate de armă, aceasta din urmă bazîndu- se pe presupuneri că ar fi o armă pneumatică de model neidentificat, la materialele cauzei penale, nu există nici o probă care ar indica la aplicarea armei; - cererea și declarațiile părții vătămate Luca Filipozzi (f.d.9,11,12,16) au fost făcute în cadrul urmăririi penale cu încălcarea alin. 2) art. 85 Cod de procedură penală, deoarece la audierea acestuia a lipsit translatorul; - referitor la telefonul de pe care a fost telefonată partea vătămată Luca Filipozzi - este cert că s-a folosit Harcenco Radu și a fost depistat în automobilul 12 lui Brînzan Vitalie unde primul 1-a lăsat, alte probe acuzarea nu a prezentat în instanța de judecată; - procesul verbal de percheziție la domiciliul lui Josan Vlad a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art. 57 și 260 Cod de procedură penală, încălcare comisă prin emiterea ordonanței procurorului (f.d.4) care a desemnat pe angajații operativi din cadrul IP Ciocana Dodu A., Ciubuc P., Dragoi R. ș.a. cu atribuții de OUP în conformitate cu art. 4 (4) privind statutul ofițerului de urmărire penală, care au efectuat acțiuni de urmărire penală. Codul de procedură penală nu prevede dreptul procurorului de a atribui angajaților altor subdiviziuni din instituțiile MAI, SV, CNA atribuții ale ofițerului de urmărire penală. Prin acest argument în conformitate cu alin. (1) p. 4) art. 94 Cod de procedură penală, rezultatele percheziției la domiciliul lui Josan Vlad, adică ridicarea celor expuse în procesul - verbal, recunoscute ca corp delict nu pot fi admise ca probă și se exclud din dosar și nu pot sta la baza sentinței de condamnare; - Josan Vlad a fost reținut mai mult de 72 ore, fapt demonstrat prin înregistrările video și procesul verbal de percheziție, și anume că la ora 14.02.2014 ora 06.20 a fost petrecută percheziția în domiciliul lui Josan Vlad și imediat la intrarea în domiciliul acesta, Josan Vlad a fost imobilizat și aplicate cătușele, fiind aplicată și forța fizică în privința s-a, moment de la care și curge termenul de aflare în custodia statului. Prin urmare se stabilește că procesul verbal a fost întocmit ilegal contrar prevederilor alin. l ) art. 167 Cod de procedură penală și nu conține nici un temei prevăzut de alin. l) art.166 Cod de procedură penală; - au fost încălcate și prevederile alin.7) art. 166 Cod de procedură penală, demersul privind aplicarea măsurii preventive fiind depus la 17.02.1014 ora 09.39 cu mai puțin de trei ore pînă la expirarea termenului de reținere. Aceste derogări de lege au fost contestate în cadrul urmăririi penale, care prin ordonanțele procurorului din 20.02.2014 și 28.02.2014 au fost respinse ca netemeinice. De asemenea, la 18.02.2014 cu numărul de intrare 397 a fost sesizată procuratura Ciocana privind aplicarea în privința lui Josan Vlad a forței fizice și influențării recunoașterii vinei în prezenta cauză penală, dar și acestea au fost catalogate ca neîntemeiate; - materialele și ulterior încheierile organul de urmărire penală acumulate în baza informației 902 din 30.12.2013 și 27.01.2014 pe faptul deteriorării geamului de la automobilul părții vătămate și deteriorării lacătului de la ușa apartamentului părții vătămate nu sunt anulate de procuror, astfel, acestea nu pot fi puse la baza învinuirii, deoarece există o hotărîre neanulată. 3.3 inculpatul Harcenco Radu, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă, iar referitor la acțiunile civilă să fie admise în 13 principiu, lăsînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța de judecată în ordine civilă. În susținerea apelului a invocat că, ținînd cont de gravitatea infracțiunilor incriminate, totuși la stabilirea pedepsei instanța de judecată urma a să ia în considerație faptul că el este caracterizat pozitiv, are o vîrstă tînără, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, anterior nu s-a aflat în locuri de detenție. De asemenea, în cadrul examinării cauzei în instanța de fond el s-a căit sincer și și- a asumat responsabilitatea pentru cele comise, a conștientizat cele săvîrșite, și-a recunoscut vinovăția, a dat declarații veridice asupra cauzei și consideră că pedeapsa stabilită de 16 ani este una exagerată. 3.4 partea vătămată Macarevici Adam, prin care a solicitat restituirea bunurilor furate de inculpați.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2015 au fost respinse, ca nefondate, apelurile avocatului Untilă Vasile în interesele inculpatului Josan Vlad și a inculpatului Harcenco Radu. Admise apelurile acuzatorului de stat și a părții vătămate Macarevici Adam, casată parțial sentința și pronunță o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Harcenco Radu Roman a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(3) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare; În baza art.84 alin.(l) Cod Penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate în baza art. 152 alin.(l), 179 alin.(2), 186 alin.(2) lit. b), c), d), 42, 189 alin.(6) Cod Penal a fost stabilită pedeapsa de 15 (cinsprezece ) ani închisoare. În conformitate cu art.85 Cod Penal, la pedeapsa stabilită lui Harcenco Radu prin prezenta decizie, s-a adăugat parțial, partea neexecutată a pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Anenii Noi, din 06 decembrie 2011, în baza art. 188 alin.(2) lit. b), f) Cod Penal, fiind stabilită pedeapsa definitivă 16 (șaisprezece) ani 3 (trei) luni închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis; Grecu Andrian Ilie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(3) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare; Lui Grecu Andrian Ilie, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.179 alin.(2) Cod Penal i s-a aplicat pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare; În baza art.84 alin.(l) Cod Penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Grecu Andrian a fost stabilită pedeapsa definitivă 5 (cinci) ani închisoare. În conformitate cu art.85 Cod Penal la pedeapsa stabilită lui Grecu Andrian prin prezenta decizie, s-a adăugat parțial, partea neexecutată a pedepsei aplicate 14 prin sentința Judecătoriei Anenii Noi, din 28.11.2012 în baza art.287 alin.(3) Cod penal și s-a stabilit pedeapsa definitivă 5 (cinci) ani 3 (trei) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Corpurile delicte un burghiu electric ”Hander”și o pompă de apă, recunoscute și păstrate în camera de păstrare a IP Anenii noi conform ordonanței OUP din 20.03.2015 s-a restituit părții vătămate Macarevici Adam. În rest prevederile sentinței contestate s-au menținut. 4.1. În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a conchis că, instanța de fond a făcut o minuțioasă analiză a tuturor probelor le-a dat o apreciere cuvenită, astfel Colegiul penal ajunge la concluzia că cumulul de probe pertinente și concludente prezentate în sprijinul învinuirii și enumerate mai sus dovedesc vinovăția inculpaților și anume: - în privința lui Harcenco Radu a fost dovedită pe deplin vina în săvîrșirea șantajului, violarea de domiciliu, cauzarea vătămărilor corporale medii, cît și sustragerea pe ascuns a bunurilor materiale și acțiunile lui, corect au fost calificate conform: art.152 alin.(1) Cod Penal; 179 alin.(2) Cod Penal; art.186 alin.(2) lit. lit. b) c) d) Cod Penal, și art. art.42, 189 alin.(6) Cod penal; - în privința lui Josan Vlad - conform art.186 al.(2) lit. lit. b) c) d) Cod Penal, și art. art.42, 189 alin.(6) Cod penal; - în privința lui Grecu Andrian - conform 179 al.(2) Cod Penal; Prin urmare, instanța de apel, ajungînd la concluzia, că la pronunțarea sentinței instanța de fond corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpații au săvîrșit infracțiunile imputate, acțiunile acestora corect fiind încadrate de către instanța de judecată. În ce privește achitarea lui Brînzan Vitalie Victor de învinuirea adusă în baza.art.42, 46, 189 al.(6) Cod Penal la fel, Colegiul penal a considerat că instanța de fond corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia de achitare a acestuia. Astfel, instanța de apel a conchis că: Pe epizodul privind sustragerea pe ascuns a averii lui Macarevici Adam, vina inculpatului Harcenco Radu a fost deplin dovedită, sentința în această parte fiind legală și întemeiată, verificînd pe acest epizod declarațiile inculpatul Josan Vlad și parții vătămată Macarevici Adam și materialele cauzei inclusiv: - procesul-verbal de cercetare a locului comiterii infracțiunii din 28.12.2013 (f.d.18, v-III) - procesul-verbal din 07.03.2014 de la Harcenco Roman au fost ridicate două foarfece de metal cu dimensiuni mari.(f.d.32) - procesul-verbal din 19.03.2014 de la Liurca Vadim au fost ridicate un burghiu electric și o pompă de apă, care au fost cercetate (f.d.38-40) 15 - raportului de expertiză criminalistică nr.2195 din 24.04.2014, lacătul agățător ridicat în legătură cu furtul din garajul gospodăriei cet. Macarevici Adam situat în or. Anenii Noi str. Chișinăului 32/1 nu este în stare de funcțiune. Pe corpul lacătului prezentat la examinare au fost depistate urmele de intervenție, de apăsare de diferite forme și mărimi, rezultate în urma încercării deblocării lacătului cu un obiect metalic, posibil rangă metalică, pe brățara lacătului urme dinamice de intervenție, de tăiere cu un clește sau foarfece de tăiat metal, sub formă de striații paralele și deplasări de metal, iar în linia de întîlnire a urmelor, ruperi de metal. Unghiul de ascuțire a părților de lucru dispozitivului (creator de urme) fiind de: la o parte de 73°, la alta de 80°.Pe suprafețele interioare lacătului urme de intervenție a unui obiect străin nu au fost depistate. Brățara lacătului prezentat la examinare a fost tăiată cu foarfecele de tăiat metal de același tip și model ca și foarfecele nr.1 ridicate de la cet.Harcenco Roman. Considerînd că sentința pe acest capăt de acuzare este legală și întemeiată, instanța de apel a respins argumentele procurorului privind netemeinicia aplicării prevederilor art.109 Cod penal. Or, partea vătămată Macarevici atît în instanța de fond cît și în apel a confirmat, că s-a împăcat cu inculpatul Josan și a scris în acest sens cererea pe care o susține, solicitînd doar restituirea bunurilor sustrase, care sunt recunoscute ca corpuri delicte și atașate la dosar, la acest capitol făcîndu-se trimitere la recomandarea CSJ 56, potrivit căreia, evenimentul împăcării părților trebuie să aibă loc în fața organului de urmărire penală ori a instanței de judecată. Acesta poate avea loc prin depunerea unor cereri de către fiecare dintre părți, conform prevederilor art. 344/1 alin.(1) Cod de procedură penală,ori prin declarații orale, consemnate în-un proces-verbal, întocmit de organul de urmărire penală, iar, după caz, în procesul-verbal al ședinței de judecată. Totodată, a considerat necesar de a admite cererea de apel a părții vătămate Macarevici în privința corpurilor delicte, dispunînd restituirea acestora proprietarului, or, instanța de fond a omis a se expune asupra lor; Pe epizodul privind sustragerea pe ascuns a averii Tatianei Prodan vina inculpatului Harcenco Radu a fost deplin dovedită, sentința în această parte fiind legală și întemeiată, verificînd pe acest episod declarațiile martorilor Brînzan Vitalie, Josan Vlad, Burdiuc Artiom și materialele cauzei inclusiv: - procesul-verbal din 30.01.2014 a fost cercetat locul comiterii infracțiunii. (f.d.63-69, V-III); - procesul-verbal din 17.02.2014 de la Burdiuc Artiom au fost ridicate două Televizoare model LCD ,,Veste,, care au fost cercetate. (f.d.83-87, III); - Pe epizodul privind sustragerea bunurilor materiale de la SRL "Agur" vina inculpatului Harcenco Radu s-a dovedește deplin prin declarațiile administratorului SRL "Agur" Catan Petru, martorilor Dunas Danși, Burlacenco 16 Nicolai, care au confirmat, că Harcenco împreună cu Brînzan au venit acasă la el și au lăsat niște instrumente, printre care erau un burghiu electric, ferestrău electric și altele și procesul-verbal la 21.02.2014 au fost cercetate bunurile materiale sustrase, care la moment deja se aflau la Catan Petru (f.d.23-28, V-IV), care au fost verificate în instanța de apel; Pe epizodul privind acțiunile de șantaj în privința lui Luca Filipozzi, apelul declarat de apărătorul Untilă Vasile în interesele inculpatului Josan Vlad și argumentele din apelul inculpatului Harcenco Radu sunt neîntemeiate, hotărîrea instanței de fond corespunzînd tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată. Necătînd la faptul că inculpatul Josan Vlad nu a recunosct vina de comiterea infracțiunilor imputate de șantaj în privința lui Luca Filipozzi, vinovăția acestuia, inclusiv și a lui Harcenco Radu a fost dovedită integral prin probele cercetate în cadrul instanței de apel și instanței de fond, care au fost verificate în apel și anume declarațiile părții vătămată Filipozzi Luca, martorilor Botnari Ion, Perciuleac Marina, Volcov Serghei,inclusiv și materialele cauzei: - procesul-verbal de examinare a obiectului s-a constat că, de la telefonul mobil a lui Josan Vlad s-a telefonat la Filipozzi Luca la 25.01.2014, iar la 26.01.2014 la agenția taxi 14999. (f.d.42-48, v-1); - procesul-verbal de examinare a obiectului s-a constat că, de la telefonul mobil a lui Josan Vlad s-a făcut apeluri telefonice către Filipozzi Luca la 25.01.2014, dar prin mai multe cartele telefonice. (f.d.51-76, v-1); - procesul-verbal de percheziție din 14.02.2014 la domiciliu lui Josan Vlad au fost ridicate un telefon mobil model ,,Nokia,, cu IMEI 35321610314668975 în care se afla cartela SIM cu numărul 060073764, un telefon model ,,Samsung cu IMEI 354351042226968, fără acumulator, la care era SIM cartela 068406435, la fel au mai fost ridicate pachete de la cartelele sim:060248275, 060865106, 069506760, care au fost examinate . Telefon mobil model ,,Nokia,, cu Imei 35321610314668975 în care se afla cartela SIM cu numărul 060073764 (f.d.137- 141, v-1); - procesul-verbal de percheziție din 14.02.2014 la domiciliu lui Harcenco Radu au fost ridicate mai multe telefoane mobile și cartele SIM. (f.d.146, v-1); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.02.2014, în cadrul cercetării autoturismului lui Brînzan Vitalie a fost ridicat telefonul mobil model ,,Samsung,, IMEI 354263015779735 cu cartela SIM nr.061148389. (f.d.162-166) - informația 902 din 30.12.2013 a fost încetată precăutarea informației privind deteriorarea geamului de la autoturismul „ Shevrolet Captiva „ cu n/î H 4270, ce aparține cetățeanului Republicii Italia - Filipozzi Luca. (f.d.169-183, v-I); 17 - informația 902 din 27.01.2014 a fost încetată precăutarea informației privind deteriorarea ușii de la apartamentul nr.29, str. Ginta Latină 3/2, mun. Chișinău, ce aparține cetățeanului Republicii Italia - Filipozzi Luca. (f.d.183-193, v-I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 11.03.2014, conform căruia Pralea Ecateriana la 26.01.2014, în jurul orelor 00.30 la telefonat pe Hrcenco Radu. (f.d.45-50); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 11.03.2014, conform căruia Josan Vlad la 25.01.2014, ziua se afla în Anenii noi, iar seara în sectorul Ciocana, mun. Chișinău și se telefona permanent cu Harcenco Radu. (f.d.83-147, v-2). Careva temei de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe instanța de apel nu a găsit, deoarece ele au fost obținute cu respectarea normelor de procedură penală în ansamblu racordă între ele și pe deplin confirmă vinovăția inculpatului în comiterea faptei imputate, fiind respinsă și versiunea susținută de Josan Vlad pe întreg procesul penal, privind nerecunoașterea vinei, acesta fiind ca o tendința a ultimului să prezinte o stare de fapt nereală și neplauzibilă, care să-i atenueze răspunderea penală, deoarece aceste declarații se combat prin cumulul de probe administrate în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, care au fost verificate în ședința instanței de apel. Instanța de apel a respins argumentul avocatului Untilă Vasile referitor la aprecierea critică a declarațiilor martorilor Botnari Ion și Perciuleac Marina care au fost date conform legislației în vigoare, sub jurămînt, fiind avertizați de răspundere penală pentru darea declarațiilor false, declarațiile fiind neschimbate pe parcursul urmăririi penale și examinării cauzei în instanța de fond și apel, fiind confirmate prin alte probe concludente și pertinente și careva divergențe în acestea nu sunt. Mai mult ca atît, martorul Volcov Serghei a indicat direct că, anume Josan Vlad i-a comunicat că, în perioada lunilor decembrie 2013-ianuarie 2014, împreună cu Harcenco Radu l-au șantajat pe cetățeanul Italiei Filipozzi Luca, cu scopul de a estorca 10 000 euro. În legătură cu aceasta i-au deteriorat geamul de la autoturism și ușa de la apartament, după ce au început să-l telefoneze. Faptele descrise de martor au fost confirmate chiar și de Josan Vlad, fiind audiat în cadrul urmăririi penale, cu respectarea drepturilor, inclusiv cu participarea avocatului. Corect, instanța de fond, a apreciat critic declarațiile lui Josan Vlad că, i-a dat telefonul lui Harcenco, pentru a se folosi, calificînd aceste declarații drept o metodă de apărare. Colegiul a apreciat critic și declarațiile inculpatului Harcenco Radu referitor la faptul că Josan Vlad nu a cunoscut nimic despre șantajul părții vătămate, deoarece probele cercetate mai sus confirmă că ei împreună au comis infracțiunea 18 și aceste declarații au fost apreciate de către instanța de apel ca o tendință a ultimului de a-i ușura situația lui Josan. Mai mult ca atît, potrivit procesul-verbal de percheziție la domiciliu lui Josan Vlad (f.d.137, v-1), conform căruia a fost depistat telefonul mobil, pachete de la cartelele SIM cu numerele de pe care de mai multe ori și în perioade diferite a fost telefonat partea vătămată, fapt dovedit prin procesele-verbale de examinare a descifrărilor telefonice. La fel, a fost respins argumentul avocatului referitor la faptul că, de telefonul depistat în autoturismul lui Brînzan s-a folosit Harcenco Radu deoarece, fiind audiat inculpatul Brînzan Vitalie a declarat că, „telefonul respectiv îi aparține lui Josan Vlad, deoarece des îl vedea la el…” . Totodată instanța de apel a respins ca fiind nefondate, argumentele avocatului referitor la ilegalitatea procesului - verbal de percheziție la domiciliu lui Josan Vlad, deoarece atît inculpatul cît și apărătorul lui, considerîndu-se afectați într-un drept prevăzut de lege, nu au contestat legalitatea actelor procedural îndeplinite de organul de urmărire penală în modul și termenul stabilit de lege, precum și, la finisarea urmăririi penale și luarea de cunoștință cu materialele cauzei, nu au avut nici o obiecție asupra actelor menționate, prezumîndu-se că au acceptat situația dată. Conform alin.(4) al art.251 Cod de procedură penală, încălcarea oricărei altei prevederi legale decît cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii - cînd partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - cînd partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. Din actele cauzei rezultă că, la terminarea urmăririi penale, cînd inculpatul a luat cunoștință de materialele dosarului în prezența apărătorului, aceștia n-au invocat despre nulitatea actelor procedurale efectuate pe parcursul urmăririi penale, ceea ce prezumă că au fost de acord cu legalitatea acestor acte procedurale. Or, conform art. 230 alin.(2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual. Totodată, s-a menționat că conform pct. 27 alin.(2) art.66 Cod de procedură penală inculpatul a dispus de dreptul să atace acțiunile și hotărîrile organului de urmărire penală în modul prevăzut de articolul 313 Cod de procedură penală, însă nici inculpatul, nici apărătorul acestuia, nu au atacat, în modul stabilit de lege, actele procedurale emise pe parcursul urmăririi penale. Cît privește argumentul avocatului referitor la reținerea ilegală a inculpatului Josan Vlad instanța de apel de asemenea l-a respins ca nefondat, deoarece acest 19 aspect a fost contestat în cadrul urmăririi penale, care prin ordonanțele procurorului din 20.02.2014 și 28.02.2014 au fost respinse ca netemeinice, iar la 18.02.2014 cu numărul de intrare 397 a fost sesizată procuratura Ciocana, privind aplicarea în privința lui Josan Vlad a forței fizice și influențării recunoașterii vinei în prezenta cauză penală, care la fel au fost catalogate ca neîntemeiate; Pe epizodul în privința lui Ștejariuc Valeriu, instanța de apel a considerat vina inculpaților Harcenco Radu și Grecu Andrian deplin dovedită, fiind legală și întemeiată sentința privind încadrarea acțiunilor acestora în baza art.179 alin.(2) Cod Penal - violare de domiciliu, adică pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțămîntul acesteia, cu aplicarea violenței și art.152 alin.(1) Cod Penal, după indicii calificativi: vătămarea intenționată medie a sănătății, care nu este periculoasa pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151 Cod penal dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății. În ce privește achitarea inculpaților Harcenco Radu și Grecu Andrian în baza art.287 alin.(3) Cod penal, Colegiul penal a conchis că instanța de fond eronat a apreciat probele administrate în cadrul ședinței de judecată, adoptînd sentința nominalizată. Audiind inculpații, părțile vătămate Stejariuc Valeriu și martorul Ceban Elena, verificînd prin citire declarațiile martorilor Volcov Serghei,Pralea Ecaterina și probele materiale administrate la urmărirea penală și cercetate în ședința de judecată în fond și instanța de apel, dîndu-le o nouă apreciere, și anume: - procesul verbal din 08.02.2014 de cercetare a locului săvîrșirii infracțiunilor, fiind întocmită și fototabelul anexă, în cadrul căreia a fost fotografiat aspectul gospodăriei lui Valeriu Ștefariuc, poarta, gardul și o cagulă (f.d111-114, V- III); - procesul-verbal din 11.02.2014 de examinare a cagulei depistată la fața locului.(f.d.116-117, V-III); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 21.02.2014 partea vătămată Valeriu Ștefariuc la recunoscut ca persoană asemănătoare cu persoanele care au pătruns în gospodăria lui pe Grecu Andrian (f.d.136, v-III); - procesele-verbale de confruntare între Brînzan Vitalie și Grecu Andrian s-a constatat cu certitudine că, s-au deplasat în c. Chirca, r. Anenii Noi la rugămintea lui Harcenco Radu, care nu le-a promis nici un avantaj, spunînd doar că, are de vorbit cu o persoană (f.d.137, V-III); - procesul-verbal din 02 aprilie 2014 a fost cercetat telefonul mobil a martorului Pralea Ecaterina de model ,,Samsung S3,, care conține SMS expediat de către Grecu Andrian (f.d.115-118, V-IV); - raportului de expertiză medico-legală nr.063 din 21.02.2014 la Ștefariuc Valeriu s-au depistat: plăgi contuze în regiunea, capului, hemoragie în sclera 20 ochiului stîng, echimoze și excoriații pe față, echimoză la piciorul stîng - care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, cu suprafața de interacțiune limitată, posibil la timpul și circumstanțele indicate, în ansamblu duc la o dereglare - a sănătății de scurtă durată, peste 6 zile, dar nu mai mult de 21 zile și conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală ușoară. Luxație anterioară a cotului drept - care a fost produsă prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil la timpul și circumstanțele indicate, duce la o dereglare a sănătății de lungă durată, peste 21 zile și conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie. Leziunile corporale depistate puteau fi produse în rezultatul mai multor lovituri cu pumnii picioarele, s-au alte obiecte dure, inclusiv țeava metalică. Avînd în vedere caracterul morfologic și localizarea leziunilor corporale stabilite producerea acestora în rezultatul căderii unice din poziție verticală a - corpului se exclude.(f.d.51-52, v - IV); - raportul de expertiză medico-legală nr.133 din 18.04.2014 firelem/ob. 1- 13,15,16 din pachetul nr.l, ridicate în cadrul examinării cagulelor, s-au dovedit a fi fire de păr cu proveniență de pe capul omului. Treisprezece din ele sînt muribunde sau mortificate, au putut fi detașate prin acțiunea unui efort neînsemnat sau căzute de sine stătător. Restul două fire (m/ob.5,7) au fost detașate cu un obiect ascuțit. Apartenența de sex a firelor omenești din pachetul nr.l nu poate fi stabilită din cauza lipsei bulbilor cu tunici vaginale, utile pentru astfel de investigație. Firele ob. 1-13,15,16 din pachetul nr.l manifestă semne esențiale de asemănare morfologică cu firele de păr de pe capul Josan Vlad și semne esențiale de deosebire de firele de păr de pe capul cet.Brînzan Vitalie și cet.Harcenco Radu. Așa deci, nu se exclude posibilitatea provenienței firelor ob. 1-13,15,16 din pachetul nr.l de pe capul cet.Josan Vlad. Apartenența lor cet.Brînzan Vitalie, Harcenco Radu poate ti exclusă, fapt ce nu poate fi făcut și referitor la firele de pe capul cet.Grecu Andrian, întrucît cestea au lungime extrem de mică, ceea ce nu permite evidențierea caracterului evoluției semnelor morfologice pe traiectul firelor. Se știe, că aspectul morfologic al firelor de păr lîngă bulbi și în sectorul cervical în majoritatea cazurilor e diferit de aspectul morfologic al firelor de păr pe traiect. Cele spuse nu permit de a mă exprima asupra apartenenței firelor de om din pachetul nr.l cet.Grecu A.Firul m/ob. 14 din pachetul nr.l ridicat în cadrul examinării cagulelor s-a dovedit a fi fir de păr animal, mortificat, detașat prin acțiunea unui efort neînsemnat sau căzut de sine stătător. Firele m/ob.18,19,21- 23,26 din pachetul nr.2 ridicate în cadrul examinării cagulelor, sunt puține, destul de scurte, s-au dovedit a ti fire de păr cu proveniență de pe capul omului, sunt mortificate, au putut fi detașate prin acțiunea unui efort neînsemnat sau căzute de sine stătător. Ele diferă după caracterul pigmentului de firele de pe capul cet.Brînzan V., Josan V.. Grecu A., Harcenco R., însă lungimea lor mică nu 21 permite atît de a nega proveniența lor de pe capul fiecărui dintre acești bărbați, cît și de a mă exprima asupra apartenenței lor acestor persoane, întrucît se știe, că aspectul morfologic al firelor de păr lîngă bulbi și în sectorul cervical în majoritatea cazurilor e diferit de aspectul morfologic al firelor de păr pe traiect. Firele m/ob.17,24,25 din pachetul nr.2, ridicate în cadrul examinării cagulelor, s-au dovedit a fi fire de păr animal, mortificate detașate prin acțiunea unui efort neînsemnat sau căzute de sine stătător. Firul m/ob.20 din pachetul nr.2 este fibra; instanța de apel a constatat că: Harcenco Radu și Grecu Andrian, la 07.02.2014, aproximativ orele 21.30, după ce ilegal au pătruns în gospodăria lui Ștejariuc Valeriu Vasile de pe teritoriul sat. Chirca, r-nul Anenii Noi, ambii avînd fețele acoperite cu cagule, iar Harcenco Radu avînd asupra sa o țeavă metalică, fără careva motive, din intenții huliganice, în curtea gospodăriei, l-au atacat pe Ștejariuc Valeriu, aplicîndu-i multiple lovituri cu pumnii, picioarele și țeava metalică peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i acestuia conform raportului de expertiză medico-legală nr. 063 din 21.02.2014 leziuni corporale sub formă de plăgi contuze în regiunea capului, hemoragie în sclera ochiului stîng, echimoze și excoriații pe față, echimoză la piciorul stîng, leziuni care în ansamblu duc la o dereglare a sănătății de scurtă durată, peste 6 zile, dar nu mai mult de 21 zile și conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală ușoară. De asemenea, părții vătămate i-au fost cauzată și luxația anterioară a cotului drept care duce la o dereglare a sănătății de lungă durată, peste 21 zile și conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie. Acțiunile lui Harcenco Roman și Grecu Andrian au durat aproximativ 5-10 minute și au fost încetate de către aceștia cînd au sesizat că, soția lui Stejariuc Valeriu i-a anunțat pe cineva telefonic despre cele întîmplate. Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, prin acțiunile sale Harcenco Radu și Grecu Andrian au comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(3) Cod Penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvîrșită de două persoane, cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății. Or, potrivit declaraților inculpaților Harcenco Radu și Grecu Andrian care au declarat în instanța de judecată că s-au deplasat la Ștefariuc Valeriu cu scopul de a se răzbuna pentru faptul că cu o zi mai înainta Harcenco Radu ar fi fost ofensat de acesta în cadrul unei discuții și agresiunea fizică manifestată prin aplicarea de lovituri cu pumnii și picioarele dar și cu bara metalică a fost aplicată doar de el nu și de Grecu Adrian. 22 Faptul că inculpatul Harcenco Radu și-a asumat în întregime faptul de a fi aplicat violenta asupra victimei Ștefariuc, ca urmare a unui conflict izbucnit spontan aceste declarații au fost apreciate critic de către instanța de apel deoarece sunt în întregime combătute prin declarațiile victimei Ștejariuc Valeriu care a declarat că, a fost strigat la poartă de către Josan Vlad și anume Grecu și Harcenco erau în ogradă, cu cagule în cap și din spate au încercat să-l lovească cu o țeavă de metal cu diametrul de 40 cm, s-a apărat cu mîna scoțîndu-i lui Grecu cagula de pe față, moment în care Harcenco l-a lovit cu pumnul în partea stîngă, iar Grecu a tras scurta și gluga peste cap ca să-și ascundă fața, declarații conformate și de declarațiile concubinei părții vătămate Ceban Elena. Mai mult ca atît, martorul Volcov Serghei care este prieten cu inculpații și care a declarat că din discuție cu Harcenco și Josan, aceștia i-au povestit că au bătut un cetățean, posibil pentru bani, însă din discuție a înțeles că banii nu au putut fi luați. Aplicarea violenței față de victima Ștejariuc Valeriu rezultă și din declarațiile martorului Pralea Ecaterina, care a fost telefonată de Andrian Grecu. Din cauza că rețeaua telefonică nu era efectivă, și nu auzea nimic, acesta i-a scris un SMS ca să vorbească cu Brînzan Vitalie pentru ca acesta să-și schimbe declarațiile precum că, este vinovată o altă persoană pe nume Volcov. A specificat că, soția este gravidă, iar Harcenco și Josan deja și-au schimbat declarațiile. Sms-ul a parvenit de la numărul de pe care a sunat Grecu Andrian. Conform Raportului de expertiză medico-legală nr.063 din 21.02.2014 la Ștefariuc Valeriu s-au depistat leziuni corporale, din localizarea și caracteristica cărora rezultă că acestea au fost create ca urmare a aplicării unei multitudini de lovituri atît cu bara metalică cît și cu pumni și picioarele așa cum indică partea vătămată. Instanța de apel fîcînd trimitere la pct.2-3 din Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție a RM nr.4 din 19.06.2006 ”Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism” a menționat că, infracțiunea de huliganism prevăzută la art.287 Cod penal, reprezintă acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, manifestate prin oricare din următoarele aspecte: a) acțiuni însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor; b) acțiuni însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor; c) acțiuni însoțite de opunerea de rezistență reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice; d) acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc prin cinism sau obrăznicie deosebită. 23 Ordine publică înseamnă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice. Încălcare grosolană a ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă de respect se consideră săvîrșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității persoanei, încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice, zădărnicire a activităților de masă, suspendare temporară a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor, transportului obștesc etc. Prin exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate se au în vedere acțiunile evidente ce ating interesele legitime ale unui grup ori chiar ale unei persoane care se află la locul infracțiunii (proferarea de expresii indecente, abordarea unei ținute lipsite de pudoare, efectuarea de gesturi obscene etc.) Prin opunere de rezistentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice se înțelege săvîrșirea unor acțiuni fizice active de opunere de rezistență, care se realizează în procesul comiterii actelor de huliganism. Ignorarea cerințelor persoanelor indicate de a înceta activitatea huliganică nu constituie opunere de rezistență. Numai intervenția fizică, folosirea forței pentru curmarea acțiunilor fizice se consideră drept opunere de rezistență. Prin huliganism însoțit de un cinism deosebit se are în vedere încălcarea insistentă și demonstrativă a regulilor morale, manifestată prin disprețuire și batjocură față de bolnavi, de persoanele în etate, aflate în stare de neputință, prin purtare nerușinată în prezența altor persoane, trezind indignarea acestora, etc. Sub obrăznicie deosebită se înțeleg acțiunile de încălcare grosolană a ordinii publice însoțite de acte de violență asupra persoanei, de distrugere și degradare a bunurilor proprietarului. Astfel, Colegiul, în conformitate cu prevederile art.100 alin.(1), (4) și 101 Cod de procedură penală, analizînd și verificînd probele administrate sub toate aspectele, în coroborarea lor cu alte probe, a considerat că acțiunile inculpaților Harcenco Radu și Grecu Andrian întrunesc întru totul componența de infracțiune prevăzută la art.287 alin.(3) Cod penal, deoarece chiar dacă acțiunile infracționale au avut loc în ograda victimei în instanța de judecată nu s-a putut stabili un scop plauzibil pentru care victima a fost atacată totodată prin acțiunile inculpaților îndreptate în vederea vătămării integrității corporale a victimei prin caracterul, amploarea și consecutivitatea lor a fost prejudiciată nu doar integritatea corporal a victimei dar s-a prejudiciat și ordine publică fapta fiind surprinsă de concubina victimei. Dar și locul în care s-a produs acțiunile huliganice, prin caracteristicele 24 sale nu este unul izolat și în orice moment putea permite accesul și altor persoane, fie membrii ai propriei familii sau chiar a vecinilor. În ce privește argumentul acuzatorului de stat în excluderea neîntemeiată din învinuire a circumstanței agravante a șantajului, săvîrșit de un grup criminal organizat, instanța de apel a considerat că instanța de fond corect a reținut că, în sensul art.46 Cod penal, grup criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Această formă de participație se deosebește după criteriul de stabilitate, de statornicire, care indică durata existenței acestui grup. Aceasta poate consta din timpul ce s-a scurs de la formarea grupului pînă la săvîrșirea primei infracțiuni, din numărul de infracțiuni planificate de membrii grupului. Pe lîngă criteriul de timp, gradul înalt de coordonare și statornicie a legăturilor dintre membrii grupului criminal poate fi indicat de existența unui plan bine determinat de activitate infracțională, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului. Criteriul statorniciei presupune intenția membrilor grupului criminal organizat de a săvîrși nu doar o singură infracțiune, ci mai multe. Astfel, săvîrșirea infracțiunii după semnul calificativ ,,un grup criminal organizat,, are loc atunci cînd fapta este comisă de o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru săvîrșirea șantajului, precum și a altor infracțiuni. La materialele cauzei nu este administrată nici o probă ce ar dovedi faptul că, inculpații s-au organizat în prealabil pentru a săvîrși mai multe infracțiuni, au planificat, au coordonat și au chibzuit asupra metodei de săvîrșire a infracțiunii. Nu a fost stabilit nici faptul statornicirii relațiilor ca grup între inculpați. Faptul săvîrșirii infracțiunii de către Harcenco Roman și Josan Vlad în coparticipație nu poate fi calificat de instanță ca un grup criminal organizat, din care considerente semnul calificativ în cauză urmează de exclus. Atît la urmărirea penală, cît și în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilit cu certitudine că, inculpații au făcut cunoștință întîmplător, Harcenco și Josan la tabără, după care o perioadă nu s-au întîlnit, fapt ce pune încă odată la îndoială că, ultimii au format ,,un grup criminal organizat,,. În ce privește achitarea integrală a lui Brînzan Vitalie invocată de procuror, Colegiul penal a constat că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia de achitare a acestuia deoarece în acțiunile lui lipsesc elementele componenței de infracțiune prevăzute de art.189 alin.(6) Cod Penal. Astfel, potrivit materialelor cauzei, acuzarea nu a prezentat nici o probă ce ar confirma faptul participării lui Brînzan Vitalie la săvîrșirea șantajului în privința lui Filipozzi Luca, împreună cu Harcenco Radu și Josanu Vlad. 25 Acuzarea în privința lui Brînzan Vitalie este bazată doar pe niște presupuneri și anume că, inculpatul a venit cu Harcenco Radu și Josanu Vlad la Chișinău și că în aceiași perioadă s-a telefonat cu ultimii. În acest context instanța a reținut că, într-adevăr Brînzan Vitalie a venit de mai multe ori cu Harcenco în mun. Chișinău, fapt recunoscut chiar de inculpați. Într-adevăr la 25.01.2014 inculpații tot au venit împreună la Chișinău, unde s- au despărțit: Harcenco și Josan au plecat, spunînd că au unele chestiuni, iar Brînzan a plecat cu prietena lui, care tot se afla în autoturism, unde s-au aflat permanent împreună. Faptul că, Brînzan și Harcenco se telefonau permanent nu poate fi calificat ca o coparticipare la săvîrșirea infracțiunii, aceste sunete fiind legate cu stabilirea timpului de plecare acasă, faptele în cauză fiind stabilite chiar și la urmărirea penală, reținîndu-se de către instanță că, și Pralea Ecaterina la 25.01.2014 s-a telefonat de mai multe ori cu Harcenco Radu, fapt ce dovedește încă odată că, sunetele erau legate de placarea la domiciliu. Colegiul penal a reținut că, nu a fost prezentată nici o probă ce ar confirma că, Brînzan cunoștea despre intențiile lui Josan și Harcenco, cînd veneau la Chișinău. Însuși ultimii au declarat că, Brînzan Vitalie nu cunoștea nimic despre intenția lor, iar Harcenco a mai declarat că, venea cu Brînzan la Chișinău, pe motiv că, nu dispune de mijloc de transport, dar ajungînd la destinație ei se despărțeau. Depistarea telefonului mobil a lui Josan Vlad în autoturismul lui Brînzan la 14.02.2014 tot nu dovedește participării lui Brînzan la săvîrșirea șantajului, instanța reținînd că, însuși Harcenco Radu a declarat că, el a uitat acest telefon în autoturismul lui Brînzan, totodată menționîmd că, anume de pe acest telefon Harcenco Radu a telefonat părții vătămate, iar după data de 25.01.2014 de la telefonul în cauză nu au mai fost efectuate careva sunete, chiar în orice direcție, circumstanță ce dovedește cu certitudine faptul că, Brînzan Vitalie nu cunoștea despre existența telefonului în cauză, or, în caz dacă Brînzan Vitalie ar fi știut de telefonul din autoturism de pe care s-a telefonat în adresa părții vătămate, încerca să tăinuiască acest telefon și de ce nu să-l distrugă. Instanța de fond corect a reținut că, chiar și în cadrul audierii la urmărirea penală Brînzan Vitalie a făcut declarații similare cu cele făcute în cadrul cercetării judecătorești (f.d.25, 39-40, v-II). În atare circumstanțe s-a stabilit cu certitudine faptul că, acuzarea inculpatului Brînzan Vitalie se bazează doar pe niște presupuneri, nedemonstrate cu careva probe concludente și pertinente, iar potrivit p.4 a Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție din 24.04.2000 ,,Cu privire la sentințe,, toate îndoielile ce nu au putut fi înlăturate în instanță vor fi interpretate în favoarea inculpatului. Referitor la solicitarea părții vătămate Macarevici Adam de a-i fi restituite bunurile furate de inculpați și care se păstrează la Inspectoratul de Poliție Anenii 26 Noi cum ar fi: un burghiu electric ”Hander”și o pompă de apă, recunoscute și păstrate în camera de păstrare a IP Anenii noi conform ordonanței OUP din 20.03.2015 instanța de apel le-a admis și a restituit bunurile părții vătămate. Soluționînd chestiunea cu privire la pedeapsa penală aplicată inculpaților instanța de apel a lua în considerație dispozițiile art.61,75, 84 și 85 Cod penal.

Împotriva hotărîrilor menționate au declarat recursuri ordinare: 5.1. inculpatul Harcenco Radu, care invocînd prevederile art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie achitat pe art.287 alin. (3) Cod penal și să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă. În motivarea recursului indică că, vina în cele comise a recunoscut-o și se căiește sincer de cele întîmplate, însă consideră că încadrarea acțiunilor în baza art.287 alin. (3) Cod penal este incorectă, deoarece prin huliganism se înțeleg acțiuni săvîrșite intenționat și care încalcă grosolan ordinea publică, adică săvîrșirea în locuri publice, iar acțiunile de care a fost condamnat s-au săvîrșit la domiciliul părții vătămate Stejariuc V., care nu este considerat un loc public, fiind condamnat pe acest episod pentru violare de domiciliu. Totodată, consideră că la stabilirea pedepsei nu s-a luat în considerație recunoașterea vinei și vîrsta tînără, aplicîndu-i-se o pedeapsă prea aspră. 5.2. inculpatul Grecu Andrian, care invocînd prevederile art.427 alin.(1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței în privința sa, deoarece greșit a fost admis apelul acuzatorului de stat. În susținerea recursului indică: - referitor la învinuirea în baza art.179 alin. (2) Cod penal, instanța de apel nu a luat în considerație că a recunoscut vina, infracțiunea este mai puțin gravă, sincer s-a căit de cele comise și si-a cerut iertare de la partea vătămată, este gata să restituie prejudiciul cauzat ultimului, la moment nu prezintă pericol social, este căsători și are la întreținere un copil minor, este încadrat în cîmpul muncii în calitate de mecanic; - consideră că instanța de fond corect l-a achitat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art.287 alin.(3) Cod penal, deoarece fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii menționate și nu a fost demonstrat semnul calificativ al huliganismului, încălcarea grosolană a ordinii publice, deoarece toate acțiunile au avut loc în curtea gospodăriei părții vătămate, care au fost calificate drept violența de domiciliului. Astfel, nefiind demonstrat faptul că inculpații Harcenco Radu și Grecu Andrian au acționat public, unica persoană față de care s-au produs acțiunile a fost soția lui Ștefariuc Valeriu, dar în cazul acesta urmează de reținut că, este vorba doar de o persoană, care ținînd cont de faptul comiterii violării de domiciliu, nicidecum nu poate fi calificată drept acțiuni de huliganism. 27 5.3. avocatul Frunze Alexei în numele inculpatului Josan Vlad, care invocînd prevederile art.427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. În susținerea recursului menționează că instanța de apel rejudecînd cauza, conform descripticului și dispozitivului deciziei a repetat erorile de drept ale instanței de fond și anume: - nu apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept încriminate inculpatului în rechizitoriu, nu a indicat probele pe care și-a întemeiat soluția și motivele pe care a respins probele apărării; - instanțele de fond l-au condamnat pe Josan V. în baza art. 42, 186 alin.(6) Cod penal fără a indica în dispozitiv nici un aliniat din art.42 Cod penal, acest motiv a fost invocat și de avocatul Untilă Vasile în apelul declarat, asupra căreia instanța de apel nu s-a pronunțat; - judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Pe marginea recursurilor declarate, procurorul și partea vătămată Ștefariuc Valeriu au depus referințe pronunțîndu-se pentru respingerea acestora ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece argumentele asupra cărora indică recurenții au fost obiect de judecare în instanța de apel, care respectînd prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor, astfel probele administrate au fost apreciate la justa lor valoare, iar concluziile privind vinovăția acestora în săvîrșirea infracțiunilor încriminate rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la 28 faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Referitor la recursurile declarate de inculpații Harcenco Radu și Grecu Andrian. Colegiul remarcă că ambii autori își exprimă dezacordul cu condamnarea și în baza art. 287 alin.(3) Cod penal deoarece în acțiunile lor lipsesc elementele infracțiunii menționate, temei de casare ce se încadrează în prevederile art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală sub aspectul neîntrunirii elementelor infracțiunilor. La acest capitol se remarcă că, sub aspectul situației de “neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). În acest aspect, Colegiul verificînd probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților constată că instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale cît și în cadrul ședințelor de judecată, cît ale apărării atît și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Harcenco Radu și Grecu Andrian în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal să fie justă și întemeiată. Argumentul principal pe care îl invocă recurenții în recursurile declarate este lipsa elementelor infracțiunii de huliganism în acțiunile inculpaților. Din materialele cauzei se constată că, de către organul de urmărire penală inculpații au fost învinuiți și în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) lit. b) Cod penal. Instanța de fond a concluzionat, că acțiunile acestora nu întunesc elementele infracțiunii și ca urmare i-a achitat pe Harcenco Radu și Grecu Andrian de sub învinuirea înaintată pe acest capăt de acuzare, iar instanța de apel i-a recunoscut vinovați în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, motivîndu-și soluția sub aspectul doctrinei penale referitor la latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal și invocată la pct.4.1 din prezenta decizie, pe care instanța de recurs o susține. Colegiul remarcă, că în cele mai frecvente cazuri, huliganismul este săvîrșit în locuri publice (străzi, piețe, plaje, cafenele, restaurante, cinematografe, mijloace de transport în comun etc), însă, huliganismul poate fi săvîrșit și în locuri care nu au un caracter public, adică se pot comite acțiuni de huliganism habitual (apartamente, în ogrăzi, pe scară etc). 29 Huliganismul este o faptă săvîrșită în public, dar nu neapărat într-un loc public. Conform lit. c) și e) art. 131 Cod penal, fapta se consideră a fi săvîrșită în public și atunci cînd e comisă: într-un loc inaccesibil publicului, cu intenția însă ca fapta să fie auzită sau văzută, dacă aceasta s-a produs față de două sau mai multe persoane; prin orice mijloace, recurgînd la care făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului. Din cele menționate reiese cu claritate că întotdeauna infracțiunea de huliganism presupune ipostaze cu implicații publice, dar, numai în unele cazuri este săvîrșită în locuri publice, or din dispoziția art.287 Cod penal nu se desprinde că infracțiunea de huliganism este săvîrșită neapărat într-un loc public. Totuși, obligatoriu este modul public al infracțiunii de huliganism: actele huliganice sunt săvîrșite în prezența unor persoane sau rezultatul actelor huliganice devine inevitabil cunoscut altor persoane. Raportînd cele menționate la speța în cauză, Colegiul constată justificată concluzia instanței de apel potrivit cereia sunt întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii penale a inculpaților sub aspectul comiterii infracțiunii de huliganism în forma calificată și va respinge alegațiile recurenților la acest capitol referitor la faptul că nu a fost demonstrat semnul calificativ al huliganismului, încălcarea grosolană a ordinii publice, deoarece toate acțiunile au avut loc în curtea gospodăriei părții vătămate, iar instanța de apel corect a menționat că: ”…acțiunile inculpaților Harcenco Radu și Grecu Andrian întrunesc întru totul componența de infracțiune prevăzută la art.287 alin.(3) Cod penal, deoarece chiar dacă acțiunile infracționale au avut loc în ograda victimei în instanța de judecată nu s-a putut stabili un scop plauzibil pentru care victima a fost atacată totodată prin acțiunile inculpaților îndreptate în vederea vătămării integrității corporale a victimei prin caracterul, amploarea și consecutivitatea lor a fost prejudiciată nu doar integritatea corporal a victimei dar s-a prejudiciat și ordine publică fapta fiind surprinsă de concubina victimei. Dar și locul în care s-a produs acțiunile huliganice, prin caracteristicele sale nu este unul izolat și în orice moment putea permite accesul și altor persoane, fie membrii ai propriei familii sau chiar a vecinilor…”, prin urmare, în speță s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii incriminate inculpaților în baza art. 287 alin. (3) Cod penal. Referitor la condamnarea în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, recurenții Harcenco Radu și Grecu Andrian au criticat decizia instanței de apel invocînd și cazul de casare prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală - faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. În privința temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, Colegiul evidențiază că temeiul dat se invocă numai în cazul cînd faptei săvîrșite i s-a dat o altă încadrare juridică greșită, iar în cazul supus judecării pe epizodul menționat recurenții își exprimă dezacordul cu neîntrunirea 30 elementelor infracțiunii imputate, solicitînd achitarea pe motiv, că au fost condamnați pe acest episod pentru violare de domiciliu. În acest sens Colegiul menționează că, huliganismul însoțit de pătrundere sau rămînere ilegală în domiciliu sau în reședința persoanei fără consimțămîntul acestuia, ori de refuzul de a părăsi la cererea ei sau de perchezițiile și cercetările ilegale trebuie calificat conform art.287 și 179 Cod penal. Prin urmare, reieșind din circumstanțele expuse este evident faptul că acțiunile lui Harcenco Radu și Grecu Andrian corect au fost calificate de către instanța de apel atît în baza art.179 alin.(2) Cod penal cît și în baza art.287 alin.(3) Cod penal fiindui-le aplicate pedepse echitabile, luîndu-se în considerație prevederile art.61,75,84 și 85 Cod penal, scopul pedepsei penale, gravitatea infracțiunilor săvîrșite, lipsa circumstanțelor agravante și prezența circumstanțelor atenuante, personalitatea inculpaților care anterior au fost condamnați, Grecu Andrian a comis infracțiunea în termen de probă stabilit pentru o infracțiune similară, rolul fiecăruia în comiterea infracțiunii imputate, corect ajungînd la concluzia că corectarea și reeducarea inculpaților este posibilă doar cu izolarea acestora de societate, cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare cu ispășirea reală a pedepselor aplicate. Referitor la recursul avocatului Frunze Alexei în numele inculpatului Josan Vlad. Din textul recursului declarat, se constată că recurentul invocă drept temei art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Recurentul consideră că instanța de apel nu și-a argumentat corespunzător soluția privitor la condamnarea inculpatului Josan Vlad în baza art.42,189 alin. (6) Cod penal încălcînd astfel exigențele art. 6 din Convenția Europeană, adică dreptul la un proces echitabil al părții și pct. 6 alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală. Cu referire la cele invocate de recurent, reieșind din jurisprudența constantă a Curții Europene, Colegiul penal reiterează că motivarea hotărîrii este un proces de analiza și sinteza a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor de amănunt, atîta timp cît sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărîrii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza supusă judecării. Investită cu o situație de fapt, instanța de fond și cea de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută și a concluzionat corect ca aceasta se circumscrie încadrării juridice în baza art. 42,189 alin. (6) Cod penal Cod penal. 31 Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la respingerea apelului declarat de avocatul Untulă Vasile în numele inculpatului Josan Vlad, ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate. La fel, instanța de recurs reține că, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță și conform materialelor din dosar, ajungînd la concluzia corectă că sentința atacată în privința lui Josan Vlad este legală și întemeiată, iar la adoptarea sentinței instanța de fond a dat o apreciere justă probelor administrate și corect a ajuns la concluzia expusă în pct. 4.1 al prezentei decizii. Or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată. În același context, în vederea respingerii argumentelor din recurs invocate de recurent privitor la chestiunea de apreciere a probelor, instanța de recurs amintește, că la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decît cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond și de apel. Prin urmare, Colegiul penal nu va examina criticile referitoare la presupusa greșită reținere pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci va verifica, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de fond și cea de apel, corectitudinea condamnării inculpatului Josan Vlad privind învinuirea imputată acestuia prin rechizitoriu. Mai mult, în lumina jurisprudenței Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că, la această etapa instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în speță. Totodată, Colegiul penal pe această linie de considerente specifică că, pentru a constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decît cea pe care materialul probator o susține. În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs. Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurent, Colegiul penal, 32 verificînd suplimentar materialele dosarului, specifică că, judecînd apelul, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptînd o soluție corectă de menținere a sentinței prin care s-a dispus condamnarea inculpatului, care este argumentată și corespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședințele de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și, totodată, care au fost just apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, în baza cărora s-au stabilit cu certitudine că inculpatul a săvîrșit infracțiunea în circumstanțele descrise în rechizitoriu. Instanța de apel s-a expus detaliat asupra motivelor invocate în apelul avocatului Untilă Vasile declarat în numele inculpatului Josan Vlad referitor la faptul că urmărirea penală s-a efectuat cu încălcări de procedură, soluție care instanța de recurs și-o însușește și a cărei reluare nu se impune. Cu privire la criticele recurentului precum că instanțele de fond l-au condamnat pe Josan Vlad în baza art. 42, 189 alin.(6) Cod penal fără a indica în dispozitiv nici un aliniat din art.42 Cod penal, în timp ce judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, motive de asemenea invocate de către avocatul Untilă Vasile în apel, asupra cărora instanța de apel, după cum menționează recurentul, nu s-a expus, Colegiul reține că deși stabilit acest fapt, neindicarea aliniatului art. 42 Cod penal nu răstoarnă în nici un caz soluția adoptată deoarece: În primul rînd, învinuirea lui Josan Vlad a fost înaintată în baza art. 189 alin. (6) Cod penal (f.d.195 v.2), ulterior în cadrul examinării instanței de fond procurorul prin ordonanțata din 22.07.2014 a modificat învinuirea adusă inculpatului în cadrul urmării penale în sensul agravării încriminîndu-i săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.42,46,189 alin.(6) Cod penal (f.d. 139-141, v.5), art.46 Cod penal fiind ulterior corect exclus de către instanțele de fond din învinuire. În al doilea rînd, neindicarea în dispozitiv a nici unui aliniat din art.42 Cod penal, care ar defini calitatea participației lui Josan Vlad la comiterea infracțiunii încriminate nu afectează soluția, or, atît în învinuire cît și din materialele cauzei rezultă că inculpații Hracenco Radu și Josan Vlad au a acționat ca autori la comiterea infracțiunii. În context, comportamentul autorului trebuie calificat doar potrivit normei concrete ce sancționează fapta prejudiciabilă comisă, fără a fi necesară trimiterea către norma alin.(2) art.42 Cod penal. Invocarea suplimentară a normei de la alin.(2) art.42 Cod penal nu ar face completă calificarea, ci din contra mai anevoioasă, or este clar de la sine că, la adoptarea normei din Partea Specială a Codului penal, legiuitorul descrie comportamentul autorului. 33 În altă ordine de idei, Colegiul penal specifică că nerecunoașterea vinovăției de către inculpat de cele imputate pe tot parcursul judecării cauzei nu presupune și nu echivalează cu achitarea lui așa cum pretinde acesta, mai mult aceasta fiind apreciată drept o tactică a apărării aplicată de recurent în vederea eschivării de la răspunderea penală. În esență, toate acestea conturează convingerea fermă a instanței de recurs că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii imputate prin rechizitoriu și urmează să execute pedeapsa stabilită de instanța de fond, care ulterior a fost menținută și de instanța de apel, iar criticele aduse de avocatul Frunze Alexei privind nevinovăția inculpatului Josan Vlad de săvîrșirea infracțiunii se apreciază ca fiind vădit neîntemeiate. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de apel, deoarece corespunde circumstanțelor de fapt ale cauzei, temeiurile invocate de recurenți și anume art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală nu persistă în cauză, iar hotărîrea atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Alexei Frunze în numele inculpatului Vlad Josan și de inculpații Radu Harcenco și Andrian Grecu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2015, în cauza penală în privința lui Radu Harcenco, Andrian Grecu și Vlad Josan, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 15 decembrie 2015. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 34 35