1ra-1361/2015 — art. 327 alin.1 CP

1ra-1361/2015 — art. 327 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-1361/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 noiembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan și Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

inculpatul Ciolac Gheorghii, de inculpatul Tanasoglo Serghei și avocatul acestuia

Izvecov Igor, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Comrat din 18 iunie 2015, în cauza penală în privința lui

Tanasoglo Serghei Gheorghievici, născut la

16 februarie 1979, locuitor și originar al s.

Chirsovo, str. Sadovaia, nr.39

și

Ciolac Gheorghii Ilici, născut la 12 aprilie

1980, locuitor și originar al s. Chirsovo, str.

Comsomoliscaia, nr. 206;

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 25.07.2012-22.04.2013;

Instanța de apel: 15.05.2013-18.06.2015;

Instanța de recurs: 08.09.2015-18.11.2015;

C O N S T A T Ă :

Ciolac Gheorghii au fost achitați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327

alin.(1) Cod penal din motiv că faptele lor nu conțin elementele infracțiunii.

Tanasoglo Serghei a fost învinuit în faptul, că el la 12 martie 2011 fiind inspector

de sector al s. Chirsovo, fiind informat despre furtul din cabinetul șefei grădiniței

de copii nr. 2 din s. Chirsovo, Neicovcen A., a mijloacelor bănești în sumă de 3450

lei și a unei camere-web noi, constatînd veridic în cadrul examinării acestei

informații, că a fost săvîrșită o infracțiune prevăzută de art. 186 Cod penal, adică

furtul, presupunînd că această infracțiune nu va fi descoperită, urmărind scopul de

1

a micșora nivelul crimelor nedescoperite în sectorul său și respectiv și de a-și

îmbunătăți indicatorii, în cadrul audierii șefei grădiniței de copii Neicovcen A.,

săvîrșind abuz de serviciu, a convins-o să indice o sumă mai mică a banilor

sustrași, și anume 215 lei și costul camerei-web 120 lei. După ce, acumulînd

materialul, l-a anulat prin raportul cu propunerea de a înceta controlul ulterior din

motiv, că suma prejudiciului este mai mică decît 25 unități convenționale și este

insuficientă pentru pornirea urmăririi penale, prin ce a discreditat organele de

poliție, care au ca menire constatarea faptului infracțiunii, identificarea

persoanelor, care au săvîrșit acțiunile ilicite și apărarea de la atentare criminală.

Inculpatul Ciolac Gheorghii a fost învinuit în faptul, că el la 12 martie 2011,

fiind inspector de sector al s. Chirsovo, fiind informat despre furtul din cabinetul

șefei grădiniței de copii nr. 1, s. Chirsovo, Coinac M., a mijloacelor bănești în

mărime de 3600 lei, constatînd veridic în cadrul examinării acestei informații, că a

fost săvîrșită infracțiunea prevăzută de art. 186 Cod penal, adică furtul,

presupunînd, că această infracțiune nu va fi descoperită, urmărind scopul de a

micșora nivelul crimelor nedescoperite în sectorul său și respectiv și de a-și

îmbunătăți indicatorii, în cadrul audierii șefei grădiniței de copii, Coinac M.,

săvîrșind abuz de serviciu, a convins-o să indice o sumă mai mică a banilor

sustrași, și anume 435 lei. După ce, acumulînd materialul, l-a anulat prin raportul

cu propunerea de a înceta controlul ulterior din motiv, că suma prejudiciului este

mai mică decît 25 unități convenționale și este insuficientă pentru pornirea

urmăririi penale, prin ce a discreditat organele de poliție, care au ca menire

constatarea faptului infracțiunii, identificarea persoanelor, care au săvîrșit acțiunile

ilicite și apărarea de la atentare criminală.

Tot el, Ciolac Gheorghii, a fost învinuit în faptul că, la 12 martie 2011, fiind

inspector de sector al s. Chirsovo, fiind informat despre furtul din cabinetul șefei

grădiniței de copii nr. 2, s. Chirsovo, Neicovcen A., a mijloacelor bănești în

mărime de 3450 lei și a unei camere-web noi, constatînd veridic în cadrul

examinării acestei informații, că a fost săvîrșită infracțiunea prevăzută de art. 186

Cod penal, adică furtul, presupunînd, că această infracțiune nu va fi descoperită,

urmărind scopul de a micșora nivelul crimelor nedescoperite în sectorul său și

respectiv și de ași îmbunătăți indicatorii, în cadrul audierii șefei Neicovcen A.V.,

săvîrșind abuz de serviciu, a convins-o să indice o sumă mai mică a banilor

sustrași, și anume 215 lei și costul camerei-web 120 lei, prin ce a discreditat

organele de poliție, care au ca menire constatarea faptului infracțiunii, depistarea

persoanele care au săvîrșit acțiunile ilicite și apărarea de la atentare criminală.

De către OUP Tanasoglo Serghei și Ciolac Gheorghii au fost învinuiți în

săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal - folosirea

2

intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, în interes material

ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

fizice sau juridice.

solicitat casarea sentinței și emiterea unei noi hotărîri prin care Tanasoglo Serghei

și Ciolac Gheorghii ar fi recunoscuți vinovați în baza art. 327 alin. (1) Cod penal

cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de cîte 2 (doi) ani, în baza

art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită sub formă de închisoare a fi considerată

condiționată pe termen de 1 (un) an, cu privarea dreptului de a ocupa anumite

funcții pe termen de 3 (trei) ani.

În motivarea apelului procurorul a menționat că sentința primei instanțe este

ilegală și pasibilă casării, deoarece vinovăția inculpaților și-a găsit confirmare cît

prin materialele dosarului atît și prin probele administrate în cadrul dezbaterilor

judiciare, inclusiv și prin depozițiile martorilor audiați în cadrul urmăririi penale și

în cadrul dezbaterilor judiciare și anume Coinac M., Arabadji E., Neicovcen A.,

Horozova E., Șompol A. și Nicologlo I. care au recunoscut faptul că inculpații au

convins martorii de a micșora suma sustrasă, însă cu toate acestea instanța ilegal a

emis o sentință de achitare în privința inculpaților. De asemenea, consideră

neîntemeiată concluzia instanței de judecată de a aprecia critic depozițiile

martorului Gagauz D., pe motiv că la momentul furtului el era șeful postului de

poliție al s. Chirsovo.

fost admis apelul procurorului, casată sentința și emisă o nouă hotărîre prin care:

Tanasoglo Serghei a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii

prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal stabilindu-i pedeapsa sub formă de

amendă în mărime de 200 (două sute) unități convenționale, cu privarea dreptului

de a ocupa funcții în organele de poliție pe termen de 2(doi) ani;

Ciolac Gheorghii a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzută

de art. 327 alin. (1) Cod penal stabilindu-i pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 300 (trei sute) unități convenționale, cu privarea dreptului de a ocupa

funcții în organele de poliție pe termen de 2(doi) ani.

4.1 În argumentarea soluției adoptate instanța de apel, verificînd legalitatea și

temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din dosar și probelor administrate de instanța de fond,

a constatat: inculpatul Tanasoglo Serghei la 12 martie 2011 fiind inspectorul

de sector al s. Chirsovo, fiind informat despre furtul din cabinetul șefei grădiniței

de copii nr. 2 din s. Chirsovo, Neicovcen A. a mijloacelor bănești în mărime de

3

3450 lei și a unei camere-web noi, constatînd veridic în cadrul examinării acestei

informații că a fost săvîrșită infracțiunea prevăzută de art. 186 Cod penal, adică

furtul, presupunînd, că această infracțiune nu va fi descoperită, urmărind scopul de

a micșora nivelul crimelor nedescoperite în sectorul său și respectiv și de ași

îmbunătăți indicatorii, în cadrul audierii șefei Neicovcen A., făcînd abuz de

serviciu, a convins-o să indice o sumă mai mică a banilor sustrași, si anume 215 lei

si costul camerei-web 120 lei. După ce, acumulînd materialul, l-a anulat prin

raportul cu propunerea de a înceta controlul din motiv că suma prejudiciului este

mai mică decît 25 unități convenționale și este insuficientă pentru pornirea

urmăririi penale, prin ce a discreditat organele de poliție, care au ca menire

constatarea faptului infracțiunii, identificarea persoanelor care au săvîrșit acțiunile

ilicite și apărarea de la atentare criminală.

Inculpatul Ciolac Gheorghii la 12 martie 2011, fiind inspectorul de sector al s.

Chirsovo, fiind informat despre furtul din cabinetul șefei grădiniței de copii nr. 1 s.

Chirsovo, Coinac M. a mijloacelor bănești în mărime de 3600 lei, constatînd

veridic în cadrul examinării acestei informații, că a fost săvîrșită infracțiunea

prevăzută de art. 186 Cod penal, adică furtul, presupunînd că această infracțiune nu

va fi descoperită, urmărind scopul de a micșora nivelul crimelor nedescoperite în

sectorul său și respectiv și de a-și îmbunătăți indicatorii, în cadrul audierii șefei

grădiniței de copii, Coinac M., săvîrșind abuz de serviciu, a convins-o să indice o

sumă mai mică a banilor sustrași, și anume 435 lei. După ce, acumulînd materialul,

l-a anulat prin raportul cu propunerea de a înceta controlul ulterior din motiv, că

suma prejudiciului este mai mică decît 25 unități convenționale și este insuficientă

pentru pornirea urmăririi penale, prin ce a discreditat organele de poliție, care au ca

menire constatarea faptului infracțiunii, identificarea persoanelor, care au săvîrșit

acțiunile ilicite și apărarea de la atentare criminală.

Tot el, Ciolac Gheorghii la 12 martie 2011, fiind inspectorul de sector al s.

Chirsovo, fiind informat despre furtul din cabinetul șefei grădiniței de copii nr. 2, s.

Chirsovo, Neicovcen A., a mijloacelor bănești în mărime de 3450 lei și a unei

camere-web noi, constatînd veridic în cadrul examinării acestei informații, că a fost

săvîrșită infracțiunea prevăzută de art. 186 Cod penal, adică furtul, presupunînd, că

această infracțiune nu va fi descoperită, urmărind scopul de a micșora nivelul

crimelor nedescoperite în sectorul său și respectiv și de ași îmbunătăți indicatorii,

în cadrul audierii șefei Neicovcen A., săvîrșind abuz de serviciu, a convins-o să

indice o sumă mai mică a banilor sustrași, și anume 215 lei și costul camerei-web

120 lei, prin ce a discreditat organele de poliție, care au ca menire constatarea

faptului infracțiunii, depistarea persoanele care au săvîrșit acțiunile ilicite și

apărarea de la atentare criminală.

4

Colegiul penal a calificat acțiunile inculpaților Tanasoglo Serghei și Ciolac

Gheorghii în baza art. 327 alin. (1) Cod penal - folosirea intenționată de către o

persoană publică a situației de serviciu, în interes material ori în alte interese

personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor

publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau

juridice.

Instanța a menționat că necătînd la faptul, că inculpații în instanța de fond nu

și-au recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate, vina lor se dovedește

integral prin declarațiile martorilor Neicovcen A., Coinac M., Horozova E.,

Șompol A., Nicoglo I., Arabadji E., cît și prin materialele cauzei, inclusiv:

- ordonanța de pornire a urmăririi penale (f.d. 1-2);

- cererea lui Coinac M. (f.d. 5);

- materialele de verificare în baza cererii lui Coinac M. (f.d. 13-28);

- materialele de verificare în baza cererii lui Neicovcen A. (f.d. 29-42);

- ordonanța de pornire a urmăririi penale (f.d. 43, 60, 61);

- datele, ce caracterizează persoana inculpatului Ciolac Gh. ( f.d. 46, 50, 51,

86, 91);

- datele, ce caracterizează persoana inculpatului Tanasoglo S. (f.d. 47, 48,

49, 57, 95, 97);

- proces-verbal de confruntare între Coinac M. și Ciolac Gh. (f.d. 93-94);

- proces-verbal de confruntare între Neicovcen A. și Tnasoglo S. (f.d. 108-

109);

Colegiul penal apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct

de vedere al coroborării lor, conform prevederilor art. 101 Cod penal examinîndu-

le în ansamblu sub toate aspectele și în mod obiectiv, a constatat că instanța de

judecată neîntemeiat a ajuns la concluzia că în fapta inculpaților lipsește

componența infracțiunii prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal.

Deși inculpații nu au recunoscut vina în comiterea infracțiunilor ce li se

incriminează, instanța de apel a menționat că acest fapt se confirmă prin

declarațiile șefelor grădinițelor Neicovcen A. și Coinac M., totodată și ale

martorilor audiați, care au confirmat că ultimele au indicat sume mai mici decît

cele reale, deoarece așa le-au spus inspectorii de sector (inculpații în cauză).

Colegiul a considerat întemeiat argumentul apelantului precum că, în cazul

dat motivul infracțiunii îl constituie interes personal al inculpaților, care se

exprimă în dorința vinovaților de a avea un profit din acțiunile sale cu caracter

nepatrimonial, adică de a face pe plac conducătorilor, carierism și altele, întrucît

facînd abuz de serviciu, intenția poate fi atît directă cît și indirectă, cînd cel vinovat

5

își dă seama de pericolul social la momentul facerii abuzului de serviciu, prevăzînd

posibilitatea sau inevitabilitatea consecințelor survenite sub formă de încălcarea

considerabilă a drepturilor și intereselor cetățenilor, sau intereselor sociale sau de

stat protejate de lege și dorește sau nu survenirea lor, dar conștient admite aceste

consecințe sau se referă la ele indiferent.

Reieșind din circumstanțele speței, motivul infracțiunii este cointeresarea

personală a inculpaților, care se exprimă în dorința celor vinovați de a profita de

acțiunile sale cu caracter nepatrimonial, a face pe plac conducătorilor, a micșora

cantitatea crimelor nedescoperite ș.a.m.d.

Colegiul a mai indicat, că prima instanță neîntemeiat a apreciat critic

depozițiile martorului Gagauz D., pe motiv că la momentul săvîrșirii furturilor,

ultimul deținea funcția de Șeful postului de poliție al s. Chirsovo, or martorul la

momentul audierii deja mai mul de 6 luni nu mai activa în organele MAI al RM.

La stabilirea pedepsei Colegiul penal a ținut cont atît de prevederile Hotărîrii

Plenului CSJ nr. 16 din 31.05.2004 „Cu privire la aplicarea în practica judiciară a

principiului individualizării pedepsei penale”, cît și de caracterul și gravitatea

infracțiunii săvîrșite, motivul și scopul ei, personalitatea vinovaților, caracterul

prejudiciului și mărimea daunei cauzate, circumstanțele ce atenuează sau

agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovaților

precum și condițiile de viața ale familiei lor. A mai menționat instanța că inculpații

sunt persoane publice, se caracterizează pozitiv, însă vina în comiterea celor

imputate nu au recunoscut și nu s-au căit, nu au contribuit la stabilirea adevărului

prin ce au complicat mersul urmăririi penale. Astfel, Colegiul penal a ajuns la

concluzia că educarea și corectarea inculpaților este posibilă fără izolarea lor de

societate, urmînd a le fi stabilită pedeapsă sub formă de amendă cu privarea

dreptului de a ocupa funcții de răspundere în organele de poliție.

Inculpatul Tanasoglo Serghei și avocatul acestuia Izvecov Igor, care fără a

invoca vre-un temei prevăzut de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia, cu menținerea în vigoare a sentinței instanței de fond, indicînd că:

- atît materialele cauzei cît și declarațiile martorilor nu stabilesc prezența

elementului obligatoriu a laturii subiective a infracțiunii incriminate lui și anume

interesul material sau un alt interes personal;

- în acțiunile sale lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 327 alin. 1 Cod penal motivînd că anume șeful său Gagauz D. a convins

martorul Neicovcen A. să indice în cerere o sumă mai mică decît cea reală, iar el

ulterior, executînd ordinul șefului, a luat lămuriri de la martori;

6

- instanța nu a luat în considerație faptul că nu este dovedit dacă s-a comis

furtul, or nu există careva acte contabile ce ar dovedi existența sumei de 3450 lei în

safeul din biroul șefei grădiniței nr. 2 din s. Chirsovo;

Inculpatul Ciolac Gheorghe, care invocînd temeiul prevăzut de art. 427

alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală solicită casarea acesteia, cu menținerea în

vigoare a sentinței instanței de fond, indicînd că:

- instanța de apel greșit a ajuns la concluzia că este dovedit elementul

obligatoriu al laturii subiective și anume “ interesul material sau personal”;

- în cadrul examinării cauzei nu au fost prezentate probe ce ar dovedi că el a

avut careva folos personal în urma infracțiunii incriminate lui, nici un martor nu a

indicat acest fapt, în materialele cauzei nu există nici o dovadă că el a fost avansat

în funcție, i-a fost mărit salariul sau a avut careva foloase în urma faptului că în

cererile șefelor de grădinițe au fost indicate sume mai mici decît cele reale;

- instanța nu a luat în considerație că nu este dovedit faptul existenței banilor

în safeuri și furtul lor dat fiind faptul că safeurile în care se aflau nu au fost sparte

iar furturile au avut loc simultan în ambele grădinițe care se află la o distanță destul

de mare una de alta;

- Colegiul penal ilegal a considerat drept circumstanță agravantă

nerecunoașterea de către el a vinovăției în cele incriminate;

solicitat respingerea acestora, pe motiv că recurenții, deși au făcut trimitere la

unele prevederi din temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, nu au argumentat ilegalitatea hotărîrii atacate cu indicarea

problemei de drept de importanță generală abordată în cauza dată. Pretinsele

argumente expuse în recursuri constituie un conglomerat de argumente declarative,

ce dezvăluie dezacordul recurenților cu aprecierea instanței superioare expusă în

decizie.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestora, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul

în care constată că este vădit neîntemeiat.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar va

ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească definitivă.

7

În această ordine de idei, Colegiul penal stipulează că, în motivarea

recursului inculpatul Tanasoglo Serghei și avocatul său Izvecov Igor nu invocă

careva eroare prevăzută la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă din

conținutul acestuia rezultă că ultimii consideră că în acțiunile inculpatului lipsesc

elementele infracțiunii, eroare indicată de fapt la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, iar inculpatul Ciolac Gheorghe invocă expres temeiul prevăzut

de art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, care prevede că hotărîrea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept

comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci cînd nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Raportînd norma dată la situația în cauză, Colegiul conclude că acest temei

nu și-a găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de

recurenți. Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se

înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia

nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este

subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura

cauzală dintre acestea).

Colegiul constată că instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101

Cod de procedură penală a examinat complet și obiectiv probele administrate la

dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe cele obținute

în procesul urmăririi penale, cît și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face ca

concluzia despre vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate, să fie

justă și întemeiată, acțiunile acestora fiind corect calificate în baza art.327 alin.(1)

Cod penal.

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată detaliat și

minuțios în textul deciziei instanței de apel, și anume declarațiile martorilor

Horozova E., Șompol A., Nicoglo I., Arabdji E., Coinac M. și Neicovcen A. care

confirmă cu certitudine existența sumelor de bani sustrase, pe marginea faptelor

date fiind emise ordonanțe privind începerea urmăririi penale conform elementelor

componenței de infracțiune prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal (f. d.

28, 43, vol.1). Mai mult ca atît, martorii mai menționează că anume Tanasoglo S.

și Ciolac Gh. au spus directoarelor cum urmează de scris cererea, totodată indicînd

la micșorarea sumelor sustrase. În confirmarea celor menționate de martori, vin și

declarațiile martorului Gagauz D., care a declarat că el nu a indicat șefelor de

grădinițe să scrie în cereri o sumă sustrasă mai mică decît cea reală, și nici

subalternilor săi, de asemenea nu a dat așa indicații.

Prin „alte interese personale" se are în vedere exclusiv năzuința obținerii

unor avantaje nepatrimoniale, cum ar fi avansarea în carieră, camuflarea „gafelor"

8

comise în serviciu sau a lipsei de profesionalism a făptuitorului. În această ordine

de idei, Colegiul consideră că instanța de apel corect a constatat drept ”alt interes

personal” al inculpaților prevăzut de art. 327 alin.(1) Cod penal anume scopul

micșorării nivelului crimelor descoperite în sectoarele lor și respectiv

îmbunătățirea indicatorilor.

Astfel, Colegiul reține că în cauză s-au stabilit toate elementele componente

ale infracțiunii incriminate inculpaților și ca urmare, temeiul stipulat în pct.8) alin.

(1) al art.427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea

recursurilor, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de către recurenți,

argumentele precum că în acțiunile lor lipsesc elementele infracțiunii imputate,

sunt neîntemeiate și contravin materialelor cauzei. Nerecunoașterea vinovăției de

către aceștia nu echivalează cu achitarea lor, de vreme ce există probe pertinente și

concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu

certitudine vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunii imputate. Astfel,

analizînd materialele cauzei și hotărîrea judecătorească atacată, Colegiul penal nu

constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea acesteia. Decizia instanței de

apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în

prevederile art.417 Cod de procedură penală.

Reieșind din materialele cauzei și conținutul deciziei adoptate pe cauza

penală, instanța de recurs susține că, instanța de apel s-a expus detaliat asupra

motivelor invocate în apelul declarat, fără a lăsa loc pentru interpretări inopinate

sau de a pune la îndoială valoarea probantă a ansamblului de probe administrate și

cercetate pe cauză, argumentînd separat admiterea cerințelor înaintate de către

apelant sub aspectul temeiniciei și legalității acestora, situație reflectată la p.4.1 al

Deciziei, pe care Colegiul penal o însușește pe deplin.

La stabilirea pedepsei instanța de apel corect a ținut cont atît de prevederile

Hotărîrii Plenului CSJ nr. 16 din 31.05.2004 „Cu privire la aplicarea în practica

judiciară a principiului individualizării pedepsei penale”, cît și de caracterul și

gravitatea infracțiunii săvîrșite, motivul și scopul ei, personalitatea vinovaților,

caracterul prejudiciului, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea,

influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovaților precum și condițiile de

viață ale familiei lor. S-a luat în considerație și faptul că inculpații sunt persoane

publice, se caracterizează pozitiv, însă vina în comiterea celor imputate nu au

recunoscut și nu s-au căit, nu au contribuit la stabilirea adevărului prin ce au

complicat mersul urmăririi penale.

De rînd cu cele enunțate Colegiul mai menționează, că nerecunoașterea

vinovăției de către inculpați invocată de instanța ierarhic inferioară ca circumstanță

9

agravantă, nu a influențat la aplicarea pedepsei, iar neindicarea acesteia nu a-r

răsturna soluția, de vreme ce potrivit materialelor cauzei inculpații cu adevărat nu

au recunoscut vinovăția, aceasta fiind doar o consatare de fapt.

În conformitate cu art. 432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrilor, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că este vădit neîntemeiat.

În atare situație, Colegiul penal constată că nu există temei legal pentru

admiterea recursurilor ordinare și, potrivit legii, se impune inadmisibilitatea lor,

fiind vădit neîntemeiate.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Ciolac

Gheorghii, de inculpatul Tanasoglo Serghei și avocatul acestuia Izvecov Igor,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 18 iunie 2015, în

cauza penală în privința lui Tanasoglo Serghei și Ciolac Gheorghii, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 15 decembrie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

10