1ra-1361/2015 — Art. 327 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Comrat din 22 aprilie 2013, Tanasoglo Serghei și Ciolac Gheorghii au fost achitați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin.(1) Cod penal din motiv că faptele lor nu conțin elementele infracțiunii.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că inculpatul Tanasoglo Serghei a fost învinuit în faptul, că el la 12 martie 2011 fiind inspector de sector al s. Chirsovo, fiind informat despre furtul din cabinetul șefei grădiniței de copii nr. 2 din s. Chirsovo, Neicovcen A., a mijloacelor bănești în sumă de 3450 lei și a unei camere-web noi, constatînd veridic în cadrul examinării acestei informații, că a fost săvîrșită o infracțiune prevăzută de art. 186 Cod penal, adică furtul, presupunînd că această infracțiune nu va fi descoperită, urmărind scopul de 1 a micșora nivelul crimelor nedescoperite în sectorul său și respectiv și de a-și îmbunătăți indicatorii, în cadrul audierii șefei grădiniței de copii Neicovcen A., săvîrșind abuz de serviciu, a convins-o să indice o sumă mai mică a banilor sustrași, și anume 215 lei și costul camerei-web 120 lei. După ce, acumulînd materialul, l-a anulat prin raportul cu propunerea de a înceta controlul ulterior din motiv, că suma prejudiciului este mai mică decît 25 unități convenționale și este insuficientă pentru pornirea urmăririi penale, prin ce a discreditat organele de poliție, care au ca menire constatarea faptului infracțiunii, identificarea persoanelor, care au săvîrșit acțiunile ilicite și apărarea de la atentare criminală. Inculpatul Ciolac Gheorghii a fost învinuit în faptul, că el la 12 martie 2011, fiind inspector de sector al s. Chirsovo, fiind informat despre furtul din cabinetul șefei grădiniței de copii nr. 1, s. Chirsovo, Coinac M., a mijloacelor bănești în mărime de 3600 lei, constatînd veridic în cadrul examinării acestei informații, că a fost săvîrșită infracțiunea prevăzută de art. 186 Cod penal, adică furtul, presupunînd, că această infracțiune nu va fi descoperită, urmărind scopul de a micșora nivelul crimelor nedescoperite în sectorul său și respectiv și de a-și îmbunătăți indicatorii, în cadrul audierii șefei grădiniței de copii, Coinac M., săvîrșind abuz de serviciu, a convins-o să indice o sumă mai mică a banilor sustrași, și anume 435 lei. După ce, acumulînd materialul, l-a anulat prin raportul cu propunerea de a înceta controlul ulterior din motiv, că suma prejudiciului este mai mică decît 25 unități convenționale și este insuficientă pentru pornirea urmăririi penale, prin ce a discreditat organele de poliție, care au ca menire constatarea faptului infracțiunii, identificarea persoanelor, care au săvîrșit acțiunile ilicite și apărarea de la atentare criminală. Tot el, Ciolac Gheorghii, a fost învinuit în faptul că, la 12 martie 2011, fiind inspector de sector al s. Chirsovo, fiind informat despre furtul din cabinetul șefei grădiniței de copii nr. 2, s. Chirsovo, Neicovcen A., a mijloacelor bănești în mărime de 3450 lei și a unei camere-web noi, constatînd veridic în cadrul examinării acestei informații, că a fost săvîrșită infracțiunea prevăzută de art. 186 Cod penal, adică furtul, presupunînd, că această infracțiune nu va fi descoperită, urmărind scopul de a micșora nivelul crimelor nedescoperite în sectorul său și respectiv și de ași îmbunătăți indicatorii, în cadrul audierii șefei Neicovcen A.V., săvîrșind abuz de serviciu, a convins-o să indice o sumă mai mică a banilor sustrași, și anume 215 lei și costul camerei-web 120 lei, prin ce a discreditat organele de poliție, care au ca menire constatarea faptului infracțiunii, depistarea persoanele care au săvîrșit acțiunile ilicite și apărarea de la atentare criminală. De către OUP Tanasoglo Serghei și Ciolac Gheorghii au fost învinuiți în săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal - folosirea 2 intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

Nefiind de acord cu sentința a declarat apel în termen procurorul în care a solicitat casarea sentinței și emiterea unei noi hotărîri prin care Tanasoglo Serghei și Ciolac Gheorghii ar fi recunoscuți vinovați în baza art. 327 alin. (1) Cod penal cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de cîte 2 (doi) ani, în baza art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită sub formă de închisoare a fi considerată condiționată pe termen de 1 (un) an, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcții pe termen de 3 (trei) ani. În motivarea apelului procurorul a menționat că sentința primei instanțe este ilegală și pasibilă casării, deoarece vinovăția inculpaților și-a găsit confirmare cît prin materialele dosarului atît și prin probele administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, inclusiv și prin depozițiile martorilor audiați în cadrul urmăririi penale și în cadrul dezbaterilor judiciare și anume Coinac M., Arabadji E., Neicovcen A., Horozova E., Șompol A. și Nicologlo I. care au recunoscut faptul că inculpații au convins martorii de a micșora suma sustrasă, însă cu toate acestea instanța ilegal a emis o sentință de achitare în privința inculpaților. De asemenea, consideră neîntemeiată concluzia instanței de judecată de a aprecia critic depozițiile martorului Gagauz D., pe motiv că la momentul furtului el era șeful postului de poliție al s. Chirsovo.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 18 iunie 2015 a fost admis apelul procurorului, casată sentința și emisă o nouă hotărîre prin care: Tanasoglo Serghei a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal stabilindu-i pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 200 (două sute) unități convenționale, cu privarea dreptului de a ocupa funcții în organele de poliție pe termen de 2(doi) ani; Ciolac Gheorghii a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal stabilindu-i pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 300 (trei sute) unități convenționale, cu privarea dreptului de a ocupa funcții în organele de poliție pe termen de 2(doi) ani. 4.1 În argumentarea soluției adoptate instanța de apel, verificînd legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și probelor administrate de instanța de fond, a constatat: inculpatul Tanasoglo Serghei la 12 martie 2011 fiind inspectorul de sector al s. Chirsovo, fiind informat despre furtul din cabinetul șefei grădiniței de copii nr. 2 din s. Chirsovo, Neicovcen A. a mijloacelor bănești în mărime de 3 3450 lei și a unei camere-web noi, constatînd veridic în cadrul examinării acestei informații că a fost săvîrșită infracțiunea prevăzută de art. 186 Cod penal, adică furtul, presupunînd, că această infracțiune nu va fi descoperită, urmărind scopul de a micșora nivelul crimelor nedescoperite în sectorul său și respectiv și de ași îmbunătăți indicatorii, în cadrul audierii șefei Neicovcen A., făcînd abuz de serviciu, a convins-o să indice o sumă mai mică a banilor sustrași, si anume 215 lei si costul camerei-web 120 lei. După ce, acumulînd materialul, l-a anulat prin raportul cu propunerea de a înceta controlul din motiv că suma prejudiciului este mai mică decît 25 unități convenționale și este insuficientă pentru pornirea urmăririi penale, prin ce a discreditat organele de poliție, care au ca menire constatarea faptului infracțiunii, identificarea persoanelor care au săvîrșit acțiunile ilicite și apărarea de la atentare criminală. Inculpatul Ciolac Gheorghii la 12 martie 2011, fiind inspectorul de sector al s. Chirsovo, fiind informat despre furtul din cabinetul șefei grădiniței de copii nr. 1 s. Chirsovo, Coinac M. a mijloacelor bănești în mărime de 3600 lei, constatînd veridic în cadrul examinării acestei informații, că a fost săvîrșită infracțiunea prevăzută de art. 186 Cod penal, adică furtul, presupunînd că această infracțiune nu va fi descoperită, urmărind scopul de a micșora nivelul crimelor nedescoperite în sectorul său și respectiv și de a-și îmbunătăți indicatorii, în cadrul audierii șefei grădiniței de copii, Coinac M., săvîrșind abuz de serviciu, a convins-o să indice o sumă mai mică a banilor sustrași, și anume 435 lei. După ce, acumulînd materialul, l-a anulat prin raportul cu propunerea de a înceta controlul ulterior din motiv, că suma prejudiciului este mai mică decît 25 unități convenționale și este insuficientă pentru pornirea urmăririi penale, prin ce a discreditat organele de poliție, care au ca menire constatarea faptului infracțiunii, identificarea persoanelor, care au săvîrșit acțiunile ilicite și apărarea de la atentare criminală. Tot el, Ciolac Gheorghii la 12 martie 2011, fiind inspectorul de sector al s. Chirsovo, fiind informat despre furtul din cabinetul șefei grădiniței de copii nr. 2, s. Chirsovo, Neicovcen A., a mijloacelor bănești în mărime de 3450 lei și a unei camere-web noi, constatînd veridic în cadrul examinării acestei informații, că a fost săvîrșită infracțiunea prevăzută de art. 186 Cod penal, adică furtul, presupunînd, că această infracțiune nu va fi descoperită, urmărind scopul de a micșora nivelul crimelor nedescoperite în sectorul său și respectiv și de ași îmbunătăți indicatorii, în cadrul audierii șefei Neicovcen A., săvîrșind abuz de serviciu, a convins-o să indice o sumă mai mică a banilor sustrași, și anume 215 lei și costul camerei-web 120 lei, prin ce a discreditat organele de poliție, care au ca menire constatarea faptului infracțiunii, depistarea persoanele care au săvîrșit acțiunile ilicite și apărarea de la atentare criminală. 4 Colegiul penal a calificat acțiunile inculpaților Tanasoglo Serghei și Ciolac Gheorghii în baza art. 327 alin. (1) Cod penal - folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Instanța a menționat că necătînd la faptul, că inculpații în instanța de fond nu și-au recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate, vina lor se dovedește integral prin declarațiile martorilor Neicovcen A., Coinac M., Horozova E., Șompol A., Nicoglo I., Arabadji E., cît și prin materialele cauzei, inclusiv: - ordonanța de pornire a urmăririi penale (f.d. 1-2); - cererea lui Coinac M. (f.d. 5); - materialele de verificare în baza cererii lui Coinac M. (f.d. 13-28); - materialele de verificare în baza cererii lui Neicovcen A. (f.d. 29-42); - ordonanța de pornire a urmăririi penale (f.d. 43, 60, 61); - datele, ce caracterizează persoana inculpatului Ciolac Gh. ( f.d. 46, 50, 51, 86, 91); - datele, ce caracterizează persoana inculpatului Tanasoglo S. (f.d. 47, 48, 49, 57, 95, 97); - proces-verbal de confruntare între Coinac M. și Ciolac Gh. (f.d. 93-94); - proces-verbal de confruntare între Neicovcen A. și Tnasoglo S. (f.d. 108- 109); Colegiul penal apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, conform prevederilor art. 101 Cod penal examinîndu- le în ansamblu sub toate aspectele și în mod obiectiv, a constatat că instanța de judecată neîntemeiat a ajuns la concluzia că în fapta inculpaților lipsește componența infracțiunii prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal. Deși inculpații nu au recunoscut vina în comiterea infracțiunilor ce li se incriminează, instanța de apel a menționat că acest fapt se confirmă prin declarațiile șefelor grădinițelor Neicovcen A. și Coinac M., totodată și ale martorilor audiați, care au confirmat că ultimele au indicat sume mai mici decît cele reale, deoarece așa le-au spus inspectorii de sector (inculpații în cauză). Colegiul a considerat întemeiat argumentul apelantului precum că, în cazul dat motivul infracțiunii îl constituie interes personal al inculpaților, care se exprimă în dorința vinovaților de a avea un profit din acțiunile sale cu caracter nepatrimonial, adică de a face pe plac conducătorilor, carierism și altele, întrucît facînd abuz de serviciu, intenția poate fi atît directă cît și indirectă, cînd cel vinovat 5 își dă seama de pericolul social la momentul facerii abuzului de serviciu, prevăzînd posibilitatea sau inevitabilitatea consecințelor survenite sub formă de încălcarea considerabilă a drepturilor și intereselor cetățenilor, sau intereselor sociale sau de stat protejate de lege și dorește sau nu survenirea lor, dar conștient admite aceste consecințe sau se referă la ele indiferent. Reieșind din circumstanțele speței, motivul infracțiunii este cointeresarea personală a inculpaților, care se exprimă în dorința celor vinovați de a profita de acțiunile sale cu caracter nepatrimonial, a face pe plac conducătorilor, a micșora cantitatea crimelor nedescoperite ș.a.m.d. Colegiul a mai indicat, că prima instanță neîntemeiat a apreciat critic depozițiile martorului Gagauz D., pe motiv că la momentul săvîrșirii furturilor, ultimul deținea funcția de Șeful postului de poliție al s. Chirsovo, or martorul la momentul audierii deja mai mul de 6 luni nu mai activa în organele MAI al RM. La stabilirea pedepsei Colegiul penal a ținut cont atît de prevederile Hotărîrii Plenului CSJ nr. 16 din 31.05.2004 „Cu privire la aplicarea în practica judiciară a principiului individualizării pedepsei penale”, cît și de caracterul și gravitatea infracțiunii săvîrșite, motivul și scopul ei, personalitatea vinovaților, caracterul prejudiciului și mărimea daunei cauzate, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovaților precum și condițiile de viața ale familiei lor. A mai menționat instanța că inculpații sunt persoane publice, se caracterizează pozitiv, însă vina în comiterea celor imputate nu au recunoscut și nu s-au căit, nu au contribuit la stabilirea adevărului prin ce au complicat mersul urmăririi penale. Astfel, Colegiul penal a ajuns la concluzia că educarea și corectarea inculpaților este posibilă fără izolarea lor de societate, urmînd a le fi stabilită pedeapsă sub formă de amendă cu privarea dreptului de a ocupa funcții de răspundere în organele de poliție.

Împotriva deciziei instanței de apel recurs ordinar au declarat: Inculpatul Tanasoglo Serghei și avocatul acestuia Izvecov Igor, care fără a invoca vre-un temei prevăzut de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea în vigoare a sentinței instanței de fond, indicînd că: - atît materialele cauzei cît și declarațiile martorilor nu stabilesc prezența elementului obligatoriu a laturii subiective a infracțiunii incriminate lui și anume interesul material sau un alt interes personal; - în acțiunile sale lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. 1 Cod penal motivînd că anume șeful său Gagauz D. a convins martorul Neicovcen A. să indice în cerere o sumă mai mică decît cea reală, iar el ulterior, executînd ordinul șefului, a luat lămuriri de la martori; 6 - instanța nu a luat în considerație faptul că nu este dovedit dacă s-a comis furtul, or nu există careva acte contabile ce ar dovedi existența sumei de 3450 lei în safeul din biroul șefei grădiniței nr. 2 din s. Chirsovo; Inculpatul Ciolac Gheorghe, care invocînd temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală solicită casarea acesteia, cu menținerea în vigoare a sentinței instanței de fond, indicînd că: - instanța de apel greșit a ajuns la concluzia că este dovedit elementul obligatoriu al laturii subiective și anume “ interesul material sau personal”; - în cadrul examinării cauzei nu au fost prezentate probe ce ar dovedi că el a avut careva folos personal în urma infracțiunii incriminate lui, nici un martor nu a indicat acest fapt, în materialele cauzei nu există nici o dovadă că el a fost avansat în funcție, i-a fost mărit salariul sau a avut careva foloase în urma faptului că în cererile șefelor de grădinițe au fost indicate sume mai mici decît cele reale; - instanța nu a luat în considerație că nu este dovedit faptul existenței banilor în safeuri și furtul lor dat fiind faptul că safeurile în care se aflau nu au fost sparte iar furturile au avut loc simultan în ambele grădinițe care se află la o distanță destul de mare una de alta; - Colegiul penal ilegal a considerat drept circumstanță agravantă nerecunoașterea de către el a vinovăției în cele incriminate;

Procurorul a depus referință asupra recursurilor declarate prin care a solicitat respingerea acestora, pe motiv că recurenții, deși au făcut trimitere la unele prevederi din temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, nu au argumentat ilegalitatea hotărîrii atacate cu indicarea problemei de drept de importanță generală abordată în cauza dată. Pretinsele argumente expuse în recursuri constituie un conglomerat de argumente declarative, ce dezvăluie dezacordul recurenților cu aprecierea instanței superioare expusă în decizie.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească definitivă. 7 În această ordine de idei, Colegiul penal stipulează că, în motivarea recursului inculpatul Tanasoglo Serghei și avocatul său Izvecov Igor nu invocă careva eroare prevăzută la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă din conținutul acestuia rezultă că ultimii consideră că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele infracțiunii, eroare indicată de fapt la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, iar inculpatul Ciolac Gheorghe invocă expres temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, care prevede că hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Raportînd norma dată la situația în cauză, Colegiul conclude că acest temei nu și-a găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurenți. Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Colegiul constată că instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale, cît și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate, să fie justă și întemeiată, acțiunile acestora fiind corect calificate în baza art.327 alin.(1) Cod penal. Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată detaliat și minuțios în textul deciziei instanței de apel, și anume declarațiile martorilor Horozova E., Șompol A., Nicoglo I., Arabdji E., Coinac M. și Neicovcen A. care confirmă cu certitudine existența sumelor de bani sustrase, pe marginea faptelor date fiind emise ordonanțe privind începerea urmăririi penale conform elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal (f. d. 28, 43, vol.1). Mai mult ca atît, martorii mai menționează că anume Tanasoglo S. și Ciolac Gh. au spus directoarelor cum urmează de scris cererea, totodată indicînd la micșorarea sumelor sustrase. În confirmarea celor menționate de martori, vin și declarațiile martorului Gagauz D., care a declarat că el nu a indicat șefelor de grădinițe să scrie în cereri o sumă sustrasă mai mică decît cea reală, și nici subalternilor săi, de asemenea nu a dat așa indicații. Prin „alte interese personale" se are în vedere exclusiv năzuința obținerii unor avantaje nepatrimoniale, cum ar fi avansarea în carieră, camuflarea „gafelor" 8 comise în serviciu sau a lipsei de profesionalism a făptuitorului. În această ordine de idei, Colegiul consideră că instanța de apel corect a constatat drept ”alt interes personal” al inculpaților prevăzut de art. 327 alin.(1) Cod penal anume scopul micșorării nivelului crimelor descoperite în sectoarele lor și respectiv îmbunătățirea indicatorilor. Astfel, Colegiul reține că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii incriminate inculpaților și ca urmare, temeiul stipulat în pct.8) alin. (1) al art.427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursurilor, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de către recurenți, argumentele precum că în acțiunile lor lipsesc elementele infracțiunii imputate, sunt neîntemeiate și contravin materialelor cauzei. Nerecunoașterea vinovăției de către aceștia nu echivalează cu achitarea lor, de vreme ce există probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunii imputate. Astfel, analizînd materialele cauzei și hotărîrea judecătorească atacată, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea acesteia. Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală. Reieșind din materialele cauzei și conținutul deciziei adoptate pe cauza penală, instanța de recurs susține că, instanța de apel s-a expus detaliat asupra motivelor invocate în apelul declarat, fără a lăsa loc pentru interpretări inopinate sau de a pune la îndoială valoarea probantă a ansamblului de probe administrate și cercetate pe cauză, argumentînd separat admiterea cerințelor înaintate de către apelant sub aspectul temeiniciei și legalității acestora, situație reflectată la p.4.1 al Deciziei, pe care Colegiul penal o însușește pe deplin. La stabilirea pedepsei instanța de apel corect a ținut cont atît de prevederile Hotărîrii Plenului CSJ nr. 16 din 31.05.2004 „Cu privire la aplicarea în practica judiciară a principiului individualizării pedepsei penale”, cît și de caracterul și gravitatea infracțiunii săvîrșite, motivul și scopul ei, personalitatea vinovaților, caracterul prejudiciului, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovaților precum și condițiile de viață ale familiei lor. S-a luat în considerație și faptul că inculpații sunt persoane publice, se caracterizează pozitiv, însă vina în comiterea celor imputate nu au recunoscut și nu s-au căit, nu au contribuit la stabilirea adevărului prin ce au complicat mersul urmăririi penale. De rînd cu cele enunțate Colegiul mai menționează, că nerecunoașterea vinovăției de către inculpați invocată de instanța ierarhic inferioară ca circumstanță 9 agravantă, nu a influențat la aplicarea pedepsei, iar neindicarea acesteia nu a-r răsturna soluția, de vreme ce potrivit materialelor cauzei inculpații cu adevărat nu au recunoscut vinovăția, aceasta fiind doar o consatare de fapt. În conformitate cu art. 432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrilor, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În atare situație, Colegiul penal constată că nu există temei legal pentru admiterea recursurilor ordinare și, potrivit legii, se impune inadmisibilitatea lor, fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpatul Ciolac Gheorghii, de inculpatul Tanasoglo Serghei și avocatul acestuia Izvecov Igor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 18 iunie 2015, în cauza penală în privința lui Tanasoglo Serghei și Ciolac Gheorghii, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 15 decembrie 2015. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 10