1ra-756/2015 — art. 328 alin. 2 lit. a Cod penal

1ra-756/2015 — art. 328 alin. 2 lit. a Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-756/2015

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

15 iulie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Ursache Petru,

judecători – Timofti Vladimir, Alerguș Constantin,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Bobu Petru în numele inculpatului Gamarț Serghei prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2015, în

cauza penală privindu-l pe

Gamarț Serghei Fiodor, născut la 21.08.1989,

originar și domiciliat în s. Cimișeni, r-nul

Criuleni.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

A CONSTATAT:

Serghei a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a)

Cod penal pe motiv că nu s-a contatat existența faptei infracționale.

deținînd în baza ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 230-EF din 17 iunie

2011, funcția de inspector al poliției criminale a Comisariatului de Poliție al

raionului Criuleni, avînd gradul special de locotenent de poliție, fiind, conform

prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal, persoană publică, investită de stat să

presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească activități de

interes public, a comis exces de putere prin faptul, că la 06 februarie 2012,

aproximativ la ora 12:30, aflîndu-se în incinta biroului sectorului de poliție din

satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni și fiind în exercițiul funcției, contrar

prevederilor art. 3 al Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950, ratificată prin

Hotărîrea Parlamentului nr. 1298-XII din 24 iulie 1997, conform căreia nimeni nu

poate fi supus torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, avînd

1

intenția de a săvîrși acte care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege, avînd scopul obținerii anumitor declarații de la

Dascăl Stepan, contrar prevederilor art. 15 al Legii cu privire la poliție, care

reglementează, că colaboratorii de poliție aplică forța fizică, inclusiv procedee

speciale de luptă, pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrîngerea rezistenței

opuse cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea

obligațiilor ce le revin, prin acțiuni de intimidare, i-a aplicat intenționat ultimului

două lovituri cu pumnul peste degete, provocîndu-i dureri fizice, acțiuni care l-au

determinat pe Dascăl Stepan să dea declarații referitor la anumite fapte care nu

corespund realității.

acesteia și pronunțarea unei hotărîri, prin care inculpatul Gamarț Serghei să fie

condamnat în baza art. 1661 alin. (2) lit. e) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de

3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în poliție sau de a

exercita activitate de ocrotire a ordinii de drept pe un termen de 3 ani, iar conform

art. 90 Cod penal a suspenda executarea pedepsei pe un termen de probă de 3 ani

pe motiv că, instanța de fond a dat o apreciere inadecvată a probelor prezentate de

procuror, eronat stabilind că procurorul nu era competent să efectueze urmărirea

penală; procurorul din februarie 2012 pînă la data de 01 octombrie 2012 era

competent să efectueze urmărirea penală în cauzele penale pornite conform

prevederilor art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, modificările ulterioare fiind

efectuate prin Legea LP 120 din 25 mai 2012, în vigoare din 01 octombrie 2012;

instanța de fond eronat a constatat că nu au fost acumulate suficiente probe precum

că inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal.

2014, a fost admis apelul declarat de procuror, casată integral sentința și pronunțată

o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează.

Gamarț Serghei a fost condamnat în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal la

3 ani închisoare, iar conform art. 90 Cod penal cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe un termen de 3 ani, dacă în termenul menționat inculpatul

nu va săvîrși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită, va

îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Măsura preventivă - obligarea de a nu-și schimba domiciliul fără

consimțămîntul organului competent, a fost aplicată față de Gamarț Serghei.

Instanța de apel a constatat, că Gamarț Serghei, deținînd în baza ordinului

Ministerului Afacerilor Interne nr. 230-EF din 17 iunie 2011, funcția de inspector

al poliției criminale a Comisariatului de Poliție al raionului Criuleni, avînd gradul

special de locotenent de poliție, fiind, conform prevederilor art. 123 alin. (2) Cod

penal, persoană publică, investită de stat să presteze în numele acestuia servicii

publice sau să îndeplinească activități de interes public, a comis exces de putere

2

prin faptul, că la 06 februarie 2012, aproximativ la ora 12:30, aflîndu-se în incinta

biroului sectorului de poliție din satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni și fiind în

exercițiul funcției, contrar prevederilor art. 3 al Convenției Europene pentru

apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04

noiembrie 1950, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1298-XII din 24 iulie

1997, conform căreia nimeni nu poate fi supus torturii, pedepselor sau

tratamentelor inumane sau degradante, avînd intenția de a săvîrși acte care

depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, avînd

scopul obținerii anumitor declarații de la Dascăl Stepan, contrar prevederilor art.

15 al Legii cu privire la poliție care reglementează, că colaboratorii de poliție

aplică forța fizică, inclusiv procedee speciale de luptă, pentru curmarea

infracțiunilor, pentru înfrîngerea rezistenței opuse cerințelor legale, dacă metodele

nonviolente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, prin acțiuni de

intimidare, i-a aplicat intenționat ultimului două lovituri cu pumnul peste degete,

provocîndu-i dureri fizice, acțiuni care l-au determinat pe Dascăl Stepan să dea

declarații referitor la anumite fapte care nu corespund realității.

Instanța a indicat că vinovăția inculpatului Gamarț Serghei în comiterea

infracțiunii incriminate este dovedită prin declarațiile inculpatului, care vina în

comiterea infracțiunii nu a recunoscut-o; declarațiile părții vătămate Dascăl S.;

declarațiile martorilor Bostan I., Novac R., Nemeț A., Gore A., Macarenco V.,

Barburaș E., raportul procurorului în Procuratura raionului Criuleni Postovanu V.,

plîngerea din 09.02.2012 a lui Dascăl S., procesul-verbal de confruntare din

05.04.2012, raportul de expertiză medico-legală nr. 52 D din 21 februarie 2012.

Instanța de fond eronat a stabilit că actele procesuale întocmite de organul de

urmărire penală al procuraturii raionului Criuleni, pînă la data de 26.10.2012, sunt

lovite de nulitate. Or, Legea nr. 120 din 25.05.2012, a intrat în vigoare la 01

octombrie 2012. Prin urmare, procurorul care instrumenta cazul era competent să

efectueze urmărirea penală pornită conform art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal.

decizii în partea neaplicării pedepsei complimentare față de inculpat și dispunerea

rejudecării cauzei în aspectul dat în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a invocat că instanța de apel just a condamnat inculpatul în baza

art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, însă în partea dispozitivă a deciziei nu este

stabilită pedeapsa complementară, obligatorie - cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.

În drept, recursul s-a întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10)

Cod de procedură penală - hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

3

5.1 Inculpatul Gamarț Serghei și avocatul său Bobu Petru au declarat recurs

ordinar invocînd temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, în care a solicitat casarea deciziei nominalizate și menținerea sentinței.

Recurenții au indicat că probele la care se referă instanța de apel nu

coroborează.

Astfel, Nemeț A. a relatat că inculpatul a lovit cu mîna stîngă, iar Bostan I. că

inculpatul avea ridicată mîina dreaptă. Aceste declarații au fost denaturate de către

instanța de apel, care a scris în decizie că Bostan I. avea ridicată mîina stîngă.

Și tot cu referire la declarațiile lui Bostan I., instanța de apel menționează că

„la Primărie se aflau Novac R. și Nemeț A., iar în biroul de serviciu, era audiat

Dascăl S. În momentul discuției cu primii, a auzit din birou o lovitură puternică în

masă”. Însă de către Novac R. acest fapt este reflectat altfel, și anume că „ea stătea

la ușă și a auzit o lovitură, despre ce i-a comunicat lui Bostan I., cînd acesta s-a

apropiat cu un băiat pe nume Alexandru”.

În decizie este menționat că Dascăl S. ,,ferm și cert” a declarat că i-au fost

aplicate două lovituri. Însă toți „martorii acuzării” care „se îmbulzeau” la ușă,

vorbesc doar de o lovitură. Astfel, între aceste declarații nu se atestă nici urmă de

„coroborare”.

Instanța de apel n-a luat în calcul declarațiile polițiștilor Macarenco V. și

Gore A., care sunt „colegi de serviciu” cu inculpatul. De asemenea, au fost

respinse și declarațiile secretarului Primăriei Barburaș E., în viziunea instanței de

apel, ea fiind tot „colegă de serviciu” cu inculpatul.

noiembrie 2014 au fost admise recursurile ordinare declarate de procuror, de

inculpatul Gamarț Serghei și avocatul său Bobu Petru, casată total decizia cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel în alt complet de

judecată.

În motivarea soluției date Colegiul penal lărgit a indicat că instanța de apel nu

a judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărîre care nu

cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.

Procurorul în instanța de apel nu a solicitat să fie cercetate direct și nemijlocit

probele scrise, decisive ale acuzării, inclusiv declarațiile martorilor acuzării.

Instanța de apel nu a invocat din care motive a respins probele apărării. Instanța de

apel a depășit limitele învinuirii formulate, nu a judecat cauza penală în condițiile

Legii.

2015 a fost admis apelul acuzatorului de stat Rapeșco Ivan, casată sentința și

pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Gamarț Serghei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal și condamnat la 3 ani închisoare în penitenciar de

4

tip semiînchis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele M.A.I. pe un

termen de 5 ani.

Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei

pe un termen de 2 ani, dacă în termenul menționat inculpatul nu va săvîrși o nouă

infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea

ce i s-a acordat, obligîndu-1 să nu-și schimbe domiciliul fără consimțămîntul

organului competent.

în numele inculpatului Gamarț Serghei, care invocînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin.

(1) pct. 6), 9) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei Curții de Apel Chișinău

din 25 februarie 2015 cu menținerea sentinței primei instanțe, invocînd că:

- decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

motivarea contravine dispozitivului hotărîrii și s-a admis o eroare gravă de

fapt;

- instanța de apel nu s-a expus de ce au fost respinse declarațiile martorilor

Gorea Andrei și Macarenco Vasile, prin ce aceștia sunt cointeresați să-l

apere pe inculpat; de ce au fost respinse declarațiile martorei Bărbuș (corect

Barburaș) Elena, căci ea a fost preîntîmpinată de răspunderea penală pe care

o poartă pentru declarații mincinoase, iar procurorul nu a probat contrariul,

astfel, s-au ignorat constatările deciziei din 11 noiembrie 2014 a Colegiului

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție;

- raportul de expertiză medico-legală din care rezultă că lui Dascăl Stepan i-

au fost cauzate leziuni corporale, a fost obiectul de examinare într-o altă

cauză penală, unde Dascăl Stepan a avut calitate de parte vătămată;

- sentința a fost casată parțial, ceea ce nu se regăsește în dispozitivul deciziei,

această contradicție atribuie actului de justiție un caracter ambiguu;

- procurorul Procuraturii Criuleni care instrumenta cauza nu a fost competent

să efectueze urmărirea penală pornită în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod

penal, deoarece inculpatul Gamarț Serghei a fost pus sub învinuire la 29

iunie 2009 (f.d. 72), iar ordonanța Procurorului General de schimbare a

organului competent, care nu are efect retroactiv a fost emisă pe 07

noiembrie 2012;

- prin Legea nr. 245 din 02 decembrie 2011 în vigoare din 03 februarie 2012

a fost abrogat art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, astfel inculpatul Gamarț

Serghei a fost condamnat pentru o faptă ce nu este prevăzută de legea

penală.

materialele cauzei, Colegiului penal consideră că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

5

Conform art. 432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată, că este vădit neîntemeiat.

Potrivit dispoziției art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs

trebuie să conțină motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate

și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală invocate în recurs și explicarea problemei de drept de importanță

generală abordată în cauza dată.

Articolul 427 Cod de procedură penală prevede expres și limitativ toate

temeiurile în baza cărora pot fi supuse recursului hotărîrile instanței de apel.

Din conținutul recursului declarat de avocatul Bobu Petru în numele

inculpatului Gamarț Serghei, rezultă că acesta critică decizia instanței de apel

indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 9) Cod de procedură

penală, sub aspectul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, motivarea soluției contravine dispozitivului hotărîrii și instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția; inculpatul a fost condamnat pentru o

faptă care nu este prevăzută de legea penală.

Verificînd legalitatea hotărîrilor atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmarea în cauza dată.

Avocatul Bobu Petru în recursul ordinar declarat critică și aprecierea probelor

administrate și examinate de instanțele de judecată, astfel Colegiul penal

menționează că conform art. 101 alin. (2) Cod de procedură penală, la faza

judecării cauzei judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri formate

în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv,

călăuzindu-se de lege.

Referindu-se la temeiul invocat în recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, în opinia Colegiului penal, instanța de apel întemeiat și

argumentat a pus la baza deciziei de condamnare a lui Gamarț Serghei cumulul de

probe descris în decizia atacată (f. d. 164-178, vol. II), și anume:

- declarațiile părții vătămate Dascăl Stepan expuse de el, la urmărirea penală,

în prima instanță, precum și în instanța de apel (f.d. 162, vol. II) din care rezultă că

el a fost lovit puternic de 2 ori cu pumnul drept peste degetele de la mîina stîngă de

inculpatul Gamarț Serghei, nu știe pentru ce a fost lovit, dar i-a spus să nu

răspundă cu ,,nu știu” și ,,nu am văzut”, în urma loviturilor nu au rămas careva

semne. Martorii se aflau după ușa biroului unde el depunea declarații ;

- declarațiile martorilor Novac Raisa, Bostan Ion, Nemeț Alexandru, Gore

Andrei, Macarenco Vasile;

- petiția părții vătămate Dascăl Stefan din 07 februarie 2012 (f.d. 4, vol. I);

6

- plîngerea părții vătămate Dascăl Stepan din 09.02.2012 (f.d. 11, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Dascăl Stepan și

bănuitul Gamarț Serghei din 05 aprilie 2012 (f.d. 54, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 52 din 21 februarie 2012 (f.d. 101,

vol. I).

Cu referire la declarațiile inculpatului și a martorilor Gore Andrei și

Macarenco Vasile, Colegiul penal menționează că instanța de apel corect a apreciat

critic aceste declarații, precum că Gamarț Serghei la audierea părții vătămate

Dascăl Stepan era calm, vorbea liniștit, nu a ridicat vocea și nici nu l-a lovit după

cum a afirmat pătimitul, iar zgomotele auzite de afară se datorează defecțiunilor

sertarelor de la mese care fac zgomot la închiderea - deschiderea lor, fiind că

martorii Novac Raisa, Bostan Ion, și Nemeț Alexandru au declarat că zgomotul nu

era de la mobilă, dar anume de la lovitură în masă peste mîini.

Astfel, referindu-se la temeiurile invocate în recursul ordinar, prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în opinia Colegiului penal,

instanța de apel întemeiat și argumentat a pus la baza deciziei de condamnare a lui

Gamarț Serghei cumulul de probe descris în decizia atacată (f. d. 165-178, vol. II).

Colegiul penal mai menționează, că în cazurile în care altcineva decît

Procurorul General ori adjuncții lui, după cum este prevăzut la art. 271 alin. (7)

Cod de procedură penală, a dispus retragerea cauzei de la un organ de urmărire

penală competent, conform art. 268, 269 Cod de procedură penală și o transmite

altui organ de urmărire penală, aceasta poate constitui caz de încălcare a

competenței funcționale și a competenței materiale. Aici încălcarea regulilor

privind competența materială poate atrage nulitatea absolută numai a actelor

procedurale întocmite de organul de urmărire penală, dar nu și a actelor întocmite

în temeiul art. 257 alin. (2) Cod de procedură penală, cît și a celor întocmite de

procurorul care a condus urmărirea penală, cum este în cauza dată și anume a

ordonanței de punere sub învinuire, procesele-verbale de explicare a drepturilor

învinuitului, a audierii acestuia. Actele procedurale întocmite de procuror în

asemenea situație sunt valabile fiindcă nu se poate ridica problema competenței

materiale la procurorul care conduce urmărirea penală. Legea procesuală nu

stabilește norme privind competența materială a procurorului la conducerea

urmăririi penale, (excepție fiind cazurile arătate în art. 269 alin. (2) Cod de

procedură penală).

Colegiul penal conchide că în acest sens, art. 270 alin. (4) Cod de procedură

penală stabilește că este competent să efectueze conducerea activității de urmărire

penală procurorul de la procuratura de același nivel cu instanța căreia, potrivit

legii, îi revine judecarea cauzei în primă instanță. Procurorul procuraturii ierarhic

superioare poate să exercite urmărirea penală și să efectueze conducerea acțiunilor

de urmărire penală în aceste cazuri dacă aceasta este necesar în interesul urmăririi

penale. În ipoteza menționată mai sus, referitor la procuror nu sunt încălcate

7

regulile competenței teritoriale, astfel nu se confirmă nulitatea actelor îndeplinite

de procurorii procuraturii Criuleni în speța dată.

Aceste concluzii rezultă din decizia Curții Supreme de Justiție nr. 4-1ril-

1/2013, care este obligatorie pentru toate instanțele de judecată.

La fel, Colegiul penal consideră nefondat și temeiul stipulat în art. 427 alin.

(1) pct. 9) Cod de procedură penală, precum că - inculpatul a fost condamnat

pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, deoarece fapta imputată lui

Gamarț Serghei era prevăzută de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, care prin Legea

nr. 252 din 08.11.2012, în vigoare din 21.12.2012 a fost abrogată (litera a) a alin.

(2) al art. 328 Cod penal), fiind totodată modificate și completate un șir de acte

legislative, avînd ca scop intensificarea activității și ridicarea eficienței în

combaterea torturii, printre ele și Codul penal al Republicii Moldova. Tot, prin

această Lege a fost introdus art. 1661 Cod penal – Tortura, tratamentul inuman sau

degradant. Concomitent alin.(2) al art. 123 Cod penal a fost modificat cu următorul

cuprins: ,,(2) Prin persoană publică se înțelege: funcționarul public, inclusiv

funcționarul public cu statut special (colaboratorul serviciului diplomatic, al

serviciului vamal, al organelor apărării, securității naționale și ordinii publice, altă

persoană care deține grade speciale sau militare); angajatul autorităților publice

autonome sau de reglementare, al întreprinderilor de stat sau municipale, al altor

persoane juridice de drept public; angajatul din cabinetul persoanelor cu funcții de

demnitate publică; persoana autorizată sau învestită de stat să presteze în numele

acestuia servicii publice sau să îndeplinească activități de interes public.” În

consecință, fapta de exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu de către

un polițist, precum este speța dată, după modificările operate în Codul penal prin

Legea nr. 252 nu a fost decriminalizată, în continuare fiind pasibile de pedeapsă

penală faptele prejudiciabile comise de către un colaborator de poliție, în baza art.

1661 Cod penal. La modificarea Legii penale s-a ținut cont, că Codul penal al

Republicii Moldova conține un șir de prevederi aplicabile persoanelor cu funcții de

răspundere, acuzați că ar fi recurs la tortură sau maltratare. Astfel, art. 328 Cod

penal, care incrimina în alin. (2) abuzul de putere, inclusiv lit. a), - violența, avea

prevederi, care se suprapun cu infracțiunea de tortură, în special calificările din art.

328 sunt considerate drept constituente ale lex specialis ale art. 3091 Cod penal

(red. 30.06.2005). Această modificare a exclus posibilitatea recalificării acțiunilor

de tortură, tratament inuman sau degradant la exces de putere, fapt negativ

menționat de CEDO în hotărîrile Valeriu și Nicolae Roșca și Pădureț contra

Moldovei. Din aceste motive a fost abrogată lit. a) al alin. (2) art. 328 Cod penal și

nicidecum fapta nu a fost decriminalizată.

În această ordine de idei, Colegiul penal menționează că conform art. 8 Cod

penal caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de

8

legea penală în vigoare la momentul săvîrșirii faptei. Art.10 alin. (1) Cod penal

stipulează, că:

„legea penală, care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează

pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea

are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvîrșit faptele

respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor

care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale.

(2) Legea penală care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei

vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv”.

Prin urmare, avînd în vedere că Legea nr. 252 din 08.11.12 nu conține careva

prevederi, care ar înlătura caracterul infracțional al faptei, care ar ușura pedeapsa

ori în alt mod ar ameliora situația persoanei care a comis infracțiunea, aceasta nu

are efect retroactiv în speța dată, și acțiunile subiecților infracțiunilor care cad sub

incidența legii în cauză, urmează a fi calificate, potrivit prevederilor art. 8 Cod

penal, în baza legii penale în vigoare la dată săvîrșirii infracțiunii, care este mai

blîndă.

În această ordine de idei, instanța de recurs menționează, că sancțiunea

prevăzută de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal (red. 18.12.2008) prevede o

pedeapsă cu închisoare de la 2 la 6 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani, pe cînd

sancțiunea art. 1661 alin. (1) Cod penal (red. 08.11.2012 ) (în care se încadrează

acțiunile incriminate inculpatului Gamarț Serghei) se pedepsește cu închisoare de

la 2 la 6 ani sau cu amendă în mărime de la 800 la 1000 de unități convenționale, în

ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani. Astfel, aplicînd prevederile art. 8,

10 Cod penal, se constată că urmează a fi menținută încadrarea efectuată de

instanța de apel, care a încadrat juridic corect fapta comisă de către inculpatul

Gamarț Serghei în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal (red. 18.12.2008), care

este mai blîndă.

Referindu-se la motivul invocat, că sentința a fost casată parțial și asta

trezește ambiguități, Colegiul penal invocă, că într-adevăr instanța de apel a indicat

în dispozitivul deciziei, că ,,casează sentința Judecătoriei Criuleni din 23

decembrie 2013 în privința lui Gamarț Serghei Fiodor și pronunță o nouă hotărîre

în această parte potrivit modului stabilit pentru prima instanță.” Cuvintele ,,în

această parte” sunt evident de prisos în această frază și Colegiul penal consideră că

aceasta este o eroare materială evidentă a instanței de apel, care la solicitarea

părților, sau din oficiu ar putea fi corectată conform prevederilor art. 249 Cod de

procedură penală de către instanța de apel. Această eroare materială evidentă nu

provoacă dubii în claritatea dispozitivului și nu se consideră necesar de casat

decizia care conține o eroare materială evidentă și neînsemnată.

Nu acceptă Colegiul penal nici motivul invocat cu privire la faptul, că

,,raportul de expertiză medico-legală a fost obiectul de examinare într-o altă cauză

penală, unde partea vătămată Dascăl Stepan tot a avut calitate de parte vătămată”,

deoarece însuși din declarațiile părții vătămate Dascăl Stepan rezultă, că în urma

loviturii peste mîna stîngă nu au rămas careva semne. Apoi inculpatului Gamarț

9

Serghei i-a fost incriminat și el a fost condamnat pentru cauzarea durerilor fizice

părții vătămate Dascăl Stepan și nu pentru cauzarea leziunilor corporale stabilite

prin careva raport de expertiză medico-legală.

În temeiul celor expuse, Colegiul penal nu constată prezența erorilor de drept

invocate de recurent în recurs ce ar genera casarea hotărîrii atacate sub aspectele

invocate, impunîndu-se în consecință inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Bobu Petru în numele

inculpatului Gamarț Serghei împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 25 februarie 2015, în cauza penală privindu-l pe Gamarț Serghei

Fiodor, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 august 2015.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

10