1ra-756/2015 — Art. 328 alin. 2 lit. a Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 23 decembrie 2013, Gamarț Serghei a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal pe motiv că nu s-a contatat existența faptei infracționale.

Prin sentință s-a reținut, că Gamarț Serghei a fost învinuit de faptul că, deținînd în baza ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 230-EF din 17 iunie 2011, funcția de inspector al poliției criminale a Comisariatului de Poliție al raionului Criuleni, avînd gradul special de locotenent de poliție, fiind, conform prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal, persoană publică, investită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească activități de interes public, a comis exces de putere prin faptul, că la 06 februarie 2012, aproximativ la ora 12:30, aflîndu-se în incinta biroului sectorului de poliție din satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni și fiind în exercițiul funcției, contrar prevederilor art. 3 al Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1298-XII din 24 iulie 1997, conform căreia nimeni nu poate fi supus torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, avînd 1 intenția de a săvîrși acte care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, avînd scopul obținerii anumitor declarații de la Dascăl Stepan, contrar prevederilor art. 15 al Legii cu privire la poliție, care reglementează, că colaboratorii de poliție aplică forța fizică, inclusiv procedee speciale de luptă, pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrîngerea rezistenței opuse cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, prin acțiuni de intimidare, i-a aplicat intenționat ultimului două lovituri cu pumnul peste degete, provocîndu-i dureri fizice, acțiuni care l-au determinat pe Dascăl Stepan să dea declarații referitor la anumite fapte care nu corespund realității.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărîri, prin care inculpatul Gamarț Serghei să fie condamnat în baza art. 1661 alin. (2) lit. e) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în poliție sau de a exercita activitate de ocrotire a ordinii de drept pe un termen de 3 ani, iar conform art. 90 Cod penal a suspenda executarea pedepsei pe un termen de probă de 3 ani pe motiv că, instanța de fond a dat o apreciere inadecvată a probelor prezentate de procuror, eronat stabilind că procurorul nu era competent să efectueze urmărirea penală; procurorul din februarie 2012 pînă la data de 01 octombrie 2012 era competent să efectueze urmărirea penală în cauzele penale pornite conform prevederilor art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, modificările ulterioare fiind efectuate prin Legea LP 120 din 25 mai 2012, în vigoare din 01 octombrie 2012; instanța de fond eronat a constatat că nu au fost acumulate suficiente probe precum că inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie 2014, a fost admis apelul declarat de procuror, casată integral sentința și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează. Gamarț Serghei a fost condamnat în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal la 3 ani închisoare, iar conform art. 90 Cod penal cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 3 ani, dacă în termenul menționat inculpatul nu va săvîrși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Măsura preventivă - obligarea de a nu-și schimba domiciliul fără consimțămîntul organului competent, a fost aplicată față de Gamarț Serghei. Instanța de apel a constatat, că Gamarț Serghei, deținînd în baza ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 230-EF din 17 iunie 2011, funcția de inspector al poliției criminale a Comisariatului de Poliție al raionului Criuleni, avînd gradul special de locotenent de poliție, fiind, conform prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal, persoană publică, investită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească activități de interes public, a comis exces de putere 2 prin faptul, că la 06 februarie 2012, aproximativ la ora 12:30, aflîndu-se în incinta biroului sectorului de poliție din satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni și fiind în exercițiul funcției, contrar prevederilor art. 3 al Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1298-XII din 24 iulie 1997, conform căreia nimeni nu poate fi supus torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, avînd intenția de a săvîrși acte care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, avînd scopul obținerii anumitor declarații de la Dascăl Stepan, contrar prevederilor art. 15 al Legii cu privire la poliție care reglementează, că colaboratorii de poliție aplică forța fizică, inclusiv procedee speciale de luptă, pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrîngerea rezistenței opuse cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, prin acțiuni de intimidare, i-a aplicat intenționat ultimului două lovituri cu pumnul peste degete, provocîndu-i dureri fizice, acțiuni care l-au determinat pe Dascăl Stepan să dea declarații referitor la anumite fapte care nu corespund realității. Instanța a indicat că vinovăția inculpatului Gamarț Serghei în comiterea infracțiunii incriminate este dovedită prin declarațiile inculpatului, care vina în comiterea infracțiunii nu a recunoscut-o; declarațiile părții vătămate Dascăl S.; declarațiile martorilor Bostan I., Novac R., Nemeț A., Gore A., Macarenco V., Barburaș E., raportul procurorului în Procuratura raionului Criuleni Postovanu V., plîngerea din 09.02.2012 a lui Dascăl S., procesul-verbal de confruntare din 05.04.2012, raportul de expertiză medico-legală nr. 52 D din 21 februarie 2012. Instanța de fond eronat a stabilit că actele procesuale întocmite de organul de urmărire penală al procuraturii raionului Criuleni, pînă la data de 26.10.2012, sunt lovite de nulitate. Or, Legea nr. 120 din 25.05.2012, a intrat în vigoare la 01 octombrie 2012. Prin urmare, procurorul care instrumenta cazul era competent să efectueze urmărirea penală pornită conform art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal.

Procurorul a declarat recurs ordinar, în care a solicitat casarea acestei decizii în partea neaplicării pedepsei complimentare față de inculpat și dispunerea rejudecării cauzei în aspectul dat în instanța de apel, în alt complet de judecată. Recurentul a invocat că instanța de apel just a condamnat inculpatul în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, însă în partea dispozitivă a deciziei nu este stabilită pedeapsa complementară, obligatorie - cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. În drept, recursul s-a întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală - hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. 3 5.1 Inculpatul Gamarț Serghei și avocatul său Bobu Petru au declarat recurs ordinar invocînd temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în care a solicitat casarea deciziei nominalizate și menținerea sentinței. Recurenții au indicat că probele la care se referă instanța de apel nu coroborează. Astfel, Nemeț A. a relatat că inculpatul a lovit cu mîna stîngă, iar Bostan I. că inculpatul avea ridicată mîina dreaptă. Aceste declarații au fost denaturate de către instanța de apel, care a scris în decizie că Bostan I. avea ridicată mîina stîngă. Și tot cu referire la declarațiile lui Bostan I., instanța de apel menționează că „la Primărie se aflau Novac R. și Nemeț A., iar în biroul de serviciu, era audiat Dascăl S. În momentul discuției cu primii, a auzit din birou o lovitură puternică în masă”. Însă de către Novac R. acest fapt este reflectat altfel, și anume că „ea stătea la ușă și a auzit o lovitură, despre ce i-a comunicat lui Bostan I., cînd acesta s-a apropiat cu un băiat pe nume Alexandru”. În decizie este menționat că Dascăl S. ,,ferm și cert” a declarat că i-au fost aplicate două lovituri. Însă toți „martorii acuzării” care „se îmbulzeau” la ușă, vorbesc doar de o lovitură. Astfel, între aceste declarații nu se atestă nici urmă de „coroborare”. Instanța de apel n-a luat în calcul declarațiile polițiștilor Macarenco V. și Gore A., care sunt „colegi de serviciu” cu inculpatul. De asemenea, au fost respinse și declarațiile secretarului Primăriei Barburaș E., în viziunea instanței de apel, ea fiind tot „colegă de serviciu” cu inculpatul.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 11 noiembrie 2014 au fost admise recursurile ordinare declarate de procuror, de inculpatul Gamarț Serghei și avocatul său Bobu Petru, casată total decizia cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel în alt complet de judecată. În motivarea soluției date Colegiul penal lărgit a indicat că instanța de apel nu a judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărîre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. Procurorul în instanța de apel nu a solicitat să fie cercetate direct și nemijlocit probele scrise, decisive ale acuzării, inclusiv declarațiile martorilor acuzării. Instanța de apel nu a invocat din care motive a respins probele apărării. Instanța de apel a depășit limitele învinuirii formulate, nu a judecat cauza penală în condițiile Legii.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2015 a fost admis apelul acuzatorului de stat Rapeșco Ivan, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Gamarț Serghei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal și condamnat la 3 ani închisoare în penitenciar de 4 tip semiînchis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele M.A.I. pe un termen de 5 ani. Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe un termen de 2 ani, dacă în termenul menționat inculpatul nu va săvîrși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat, obligîndu-1 să nu-și schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului competent.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de avocatul Bobu Petru în numele inculpatului Gamarț Serghei, care invocînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 9) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2015 cu menținerea sentinței primei instanțe, invocînd că: - decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția motivarea contravine dispozitivului hotărîrii și s-a admis o eroare gravă de fapt; - instanța de apel nu s-a expus de ce au fost respinse declarațiile martorilor Gorea Andrei și Macarenco Vasile, prin ce aceștia sunt cointeresați să-l apere pe inculpat; de ce au fost respinse declarațiile martorei Bărbuș (corect Barburaș) Elena, căci ea a fost preîntîmpinată de răspunderea penală pe care o poartă pentru declarații mincinoase, iar procurorul nu a probat contrariul, astfel, s-au ignorat constatările deciziei din 11 noiembrie 2014 a Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție; - raportul de expertiză medico-legală din care rezultă că lui Dascăl Stepan i- au fost cauzate leziuni corporale, a fost obiectul de examinare într-o altă cauză penală, unde Dascăl Stepan a avut calitate de parte vătămată; - sentința a fost casată parțial, ceea ce nu se regăsește în dispozitivul deciziei, această contradicție atribuie actului de justiție un caracter ambiguu; - procurorul Procuraturii Criuleni care instrumenta cauza nu a fost competent să efectueze urmărirea penală pornită în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, deoarece inculpatul Gamarț Serghei a fost pus sub învinuire la 29 iunie 2009 (f.d. 72), iar ordonanța Procurorului General de schimbare a organului competent, care nu are efect retroactiv a fost emisă pe 07 noiembrie 2012; - prin Legea nr. 245 din 02 decembrie 2011 în vigoare din 03 februarie 2012 a fost abrogat art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, astfel inculpatul Gamarț Serghei a fost condamnat pentru o faptă ce nu este prevăzută de legea penală.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiului penal consideră că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. 5 Conform art. 432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată, că este vădit neîntemeiat. Potrivit dispoziției art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală invocate în recurs și explicarea problemei de drept de importanță generală abordată în cauza dată. Articolul 427 Cod de procedură penală prevede expres și limitativ toate temeiurile în baza cărora pot fi supuse recursului hotărîrile instanței de apel. Din conținutul recursului declarat de avocatul Bobu Petru în numele inculpatului Gamarț Serghei, rezultă că acesta critică decizia instanței de apel indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 9) Cod de procedură penală, sub aspectul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contravine dispozitivului hotărîrii și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția; inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală. Verificînd legalitatea hotărîrilor atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmarea în cauza dată. Avocatul Bobu Petru în recursul ordinar declarat critică și aprecierea probelor administrate și examinate de instanțele de judecată, astfel Colegiul penal menționează că conform art. 101 alin. (2) Cod de procedură penală, la faza judecării cauzei judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Referindu-se la temeiul invocat în recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în opinia Colegiului penal, instanța de apel întemeiat și argumentat a pus la baza deciziei de condamnare a lui Gamarț Serghei cumulul de probe descris în decizia atacată (f. d. 164-178, vol. II), și anume: - declarațiile părții vătămate Dascăl Stepan expuse de el, la urmărirea penală, în prima instanță, precum și în instanța de apel (f.d. 162, vol. II) din care rezultă că el a fost lovit puternic de 2 ori cu pumnul drept peste degetele de la mîina stîngă de inculpatul Gamarț Serghei, nu știe pentru ce a fost lovit, dar i-a spus să nu răspundă cu ,,nu știu” și ,,nu am văzut”, în urma loviturilor nu au rămas careva semne. Martorii se aflau după ușa biroului unde el depunea declarații ; - declarațiile martorilor Novac Raisa, Bostan Ion, Nemeț Alexandru, Gore Andrei, Macarenco Vasile; - petiția părții vătămate Dascăl Stefan din 07 februarie 2012 (f.d. 4, vol. I); 6 - plîngerea părții vătămate Dascăl Stepan din 09.02.2012 (f.d. 11, vol. I); - procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Dascăl Stepan și bănuitul Gamarț Serghei din 05 aprilie 2012 (f.d. 54, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 52 din 21 februarie 2012 (f.d. 101, vol. I). Cu referire la declarațiile inculpatului și a martorilor Gore Andrei și Macarenco Vasile, Colegiul penal menționează că instanța de apel corect a apreciat critic aceste declarații, precum că Gamarț Serghei la audierea părții vătămate Dascăl Stepan era calm, vorbea liniștit, nu a ridicat vocea și nici nu l-a lovit după cum a afirmat pătimitul, iar zgomotele auzite de afară se datorează defecțiunilor sertarelor de la mese care fac zgomot la închiderea - deschiderea lor, fiind că martorii Novac Raisa, Bostan Ion, și Nemeț Alexandru au declarat că zgomotul nu era de la mobilă, dar anume de la lovitură în masă peste mîini. Astfel, referindu-se la temeiurile invocate în recursul ordinar, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în opinia Colegiului penal, instanța de apel întemeiat și argumentat a pus la baza deciziei de condamnare a lui Gamarț Serghei cumulul de probe descris în decizia atacată (f. d. 165-178, vol. II). Colegiul penal mai menționează, că în cazurile în care altcineva decît Procurorul General ori adjuncții lui, după cum este prevăzut la art. 271 alin. (7) Cod de procedură penală, a dispus retragerea cauzei de la un organ de urmărire penală competent, conform art. 268, 269 Cod de procedură penală și o transmite altui organ de urmărire penală, aceasta poate constitui caz de încălcare a competenței funcționale și a competenței materiale. Aici încălcarea regulilor privind competența materială poate atrage nulitatea absolută numai a actelor procedurale întocmite de organul de urmărire penală, dar nu și a actelor întocmite în temeiul art. 257 alin. (2) Cod de procedură penală, cît și a celor întocmite de procurorul care a condus urmărirea penală, cum este în cauza dată și anume a ordonanței de punere sub învinuire, procesele-verbale de explicare a drepturilor învinuitului, a audierii acestuia. Actele procedurale întocmite de procuror în asemenea situație sunt valabile fiindcă nu se poate ridica problema competenței materiale la procurorul care conduce urmărirea penală. Legea procesuală nu stabilește norme privind competența materială a procurorului la conducerea urmăririi penale, (excepție fiind cazurile arătate în art. 269 alin. (2) Cod de procedură penală). Colegiul penal conchide că în acest sens, art. 270 alin. (4) Cod de procedură penală stabilește că este competent să efectueze conducerea activității de urmărire penală procurorul de la procuratura de același nivel cu instanța căreia, potrivit legii, îi revine judecarea cauzei în primă instanță. Procurorul procuraturii ierarhic superioare poate să exercite urmărirea penală și să efectueze conducerea acțiunilor de urmărire penală în aceste cazuri dacă aceasta este necesar în interesul urmăririi penale. În ipoteza menționată mai sus, referitor la procuror nu sunt încălcate 7 regulile competenței teritoriale, astfel nu se confirmă nulitatea actelor îndeplinite de procurorii procuraturii Criuleni în speța dată. Aceste concluzii rezultă din decizia Curții Supreme de Justiție nr. 4-1ril- 1/2013, care este obligatorie pentru toate instanțele de judecată. La fel, Colegiul penal consideră nefondat și temeiul stipulat în art. 427 alin. (1) pct. 9) Cod de procedură penală, precum că - inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, deoarece fapta imputată lui Gamarț Serghei era prevăzută de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, care prin Legea nr. 252 din 08.11.2012, în vigoare din 21.12.2012 a fost abrogată (litera a) a alin. (2) al art. 328 Cod penal), fiind totodată modificate și completate un șir de acte legislative, avînd ca scop intensificarea activității și ridicarea eficienței în combaterea torturii, printre ele și Codul penal al Republicii Moldova. Tot, prin această Lege a fost introdus art. 1661 Cod penal – Tortura, tratamentul inuman sau degradant. Concomitent alin.(2) al art. 123 Cod penal a fost modificat cu următorul cuprins: ,,(2) Prin persoană publică se înțelege: funcționarul public, inclusiv funcționarul public cu statut special (colaboratorul serviciului diplomatic, al serviciului vamal, al organelor apărării, securității naționale și ordinii publice, altă persoană care deține grade speciale sau militare); angajatul autorităților publice autonome sau de reglementare, al întreprinderilor de stat sau municipale, al altor persoane juridice de drept public; angajatul din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică; persoana autorizată sau învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească activități de interes public.” În consecință, fapta de exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu de către un polițist, precum este speța dată, după modificările operate în Codul penal prin Legea nr. 252 nu a fost decriminalizată, în continuare fiind pasibile de pedeapsă penală faptele prejudiciabile comise de către un colaborator de poliție, în baza art. 1661 Cod penal. La modificarea Legii penale s-a ținut cont, că Codul penal al Republicii Moldova conține un șir de prevederi aplicabile persoanelor cu funcții de răspundere, acuzați că ar fi recurs la tortură sau maltratare. Astfel, art. 328 Cod penal, care incrimina în alin. (2) abuzul de putere, inclusiv lit. a), - violența, avea prevederi, care se suprapun cu infracțiunea de tortură, în special calificările din art. 328 sunt considerate drept constituente ale lex specialis ale art. 3091 Cod penal (red. 30.06.2005). Această modificare a exclus posibilitatea recalificării acțiunilor de tortură, tratament inuman sau degradant la exces de putere, fapt negativ menționat de CEDO în hotărîrile Valeriu și Nicolae Roșca și Pădureț contra Moldovei. Din aceste motive a fost abrogată lit. a) al alin. (2) art. 328 Cod penal și nicidecum fapta nu a fost decriminalizată. În această ordine de idei, Colegiul penal menționează că conform art. 8 Cod penal caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de 8 legea penală în vigoare la momentul săvîrșirii faptei. Art.10 alin. (1) Cod penal stipulează, că: „legea penală, care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvîrșit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale. (2) Legea penală care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv”. Prin urmare, avînd în vedere că Legea nr. 252 din 08.11.12 nu conține careva prevederi, care ar înlătura caracterul infracțional al faptei, care ar ușura pedeapsa ori în alt mod ar ameliora situația persoanei care a comis infracțiunea, aceasta nu are efect retroactiv în speța dată, și acțiunile subiecților infracțiunilor care cad sub incidența legii în cauză, urmează a fi calificate, potrivit prevederilor art. 8 Cod penal, în baza legii penale în vigoare la dată săvîrșirii infracțiunii, care este mai blîndă. În această ordine de idei, instanța de recurs menționează, că sancțiunea prevăzută de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal (red. 18.12.2008) prevede o pedeapsă cu închisoare de la 2 la 6 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani, pe cînd sancțiunea art. 1661 alin. (1) Cod penal (red. 08.11.2012 ) (în care se încadrează acțiunile incriminate inculpatului Gamarț Serghei) se pedepsește cu închisoare de la 2 la 6 ani sau cu amendă în mărime de la 800 la 1000 de unități convenționale, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani. Astfel, aplicînd prevederile art. 8, 10 Cod penal, se constată că urmează a fi menținută încadrarea efectuată de instanța de apel, care a încadrat juridic corect fapta comisă de către inculpatul Gamarț Serghei în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal (red. 18.12.2008), care este mai blîndă. Referindu-se la motivul invocat, că sentința a fost casată parțial și asta trezește ambiguități, Colegiul penal invocă, că într-adevăr instanța de apel a indicat în dispozitivul deciziei, că ,,casează sentința Judecătoriei Criuleni din 23 decembrie 2013 în privința lui Gamarț Serghei Fiodor și pronunță o nouă hotărîre în această parte potrivit modului stabilit pentru prima instanță.” Cuvintele ,,în această parte” sunt evident de prisos în această frază și Colegiul penal consideră că aceasta este o eroare materială evidentă a instanței de apel, care la solicitarea părților, sau din oficiu ar putea fi corectată conform prevederilor art. 249 Cod de procedură penală de către instanța de apel. Această eroare materială evidentă nu provoacă dubii în claritatea dispozitivului și nu se consideră necesar de casat decizia care conține o eroare materială evidentă și neînsemnată. Nu acceptă Colegiul penal nici motivul invocat cu privire la faptul, că ,,raportul de expertiză medico-legală a fost obiectul de examinare într-o altă cauză penală, unde partea vătămată Dascăl Stepan tot a avut calitate de parte vătămată”, deoarece însuși din declarațiile părții vătămate Dascăl Stepan rezultă, că în urma loviturii peste mîna stîngă nu au rămas careva semne. Apoi inculpatului Gamarț 9 Serghei i-a fost incriminat și el a fost condamnat pentru cauzarea durerilor fizice părții vătămate Dascăl Stepan și nu pentru cauzarea leziunilor corporale stabilite prin careva raport de expertiză medico-legală. În temeiul celor expuse, Colegiul penal nu constată prezența erorilor de drept invocate de recurent în recurs ce ar genera casarea hotărîrii atacate sub aspectele invocate, impunîndu-se în consecință inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Bobu Petru în numele inculpatului Gamarț Serghei împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2015, în cauza penală privindu-l pe Gamarț Serghei Fiodor, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 august 2015. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin 10