1ra-939/15 — art. 217-1 alin. 4 lit. d CP

1ra-939/15 — art. 217-1 alin. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-939/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 noiembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Constantin Alerguș,

Judecătorii – Petru Moraru și Nadejda Toma,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Soroca din 25 octombrie 2012 și deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 13 mai 2015, declarate de avocatul Odetta Dzicovscaia în

numele inculpatei Parascovia Rotari, avocatul Ion Gagiu în numele inculpatului

Serghei Rotari și de inculpatul Serghei Rotari în cauza penală în privința lui

Rotari Serghei Serafim, născut la

29 noiembrie 1961, originar s. Bădiceni, r-

nul Soroca, domiciliat or. Soroca, str. Calea

Bălțului, 71

și

Rotari Parascovia, născută la 03 iulie 1962,

originară și domiciliată or. Soroca, str. Calea

Bălțului, 71.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 24.02.2010 - 25.10.2012;

Instanța de apel: 21.11.2012 - 12.06.2013;

Instanța de recurs: 17.09.2013 - 10.12.2013;

Instanța de apel: 02.01.2014 - 13.05.2015;

Instanța de recurs: 30.06.2015 - 11.11.2015.

A C O N S T A T A T:

condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a practica careva activități legate de circulația substanțelor

narcotice pe un termen de 5 (cinci) ani, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea

pedepsei a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 4 (patru) ani.

Prin aceeași sentință, Parascovia Rotari a fost condamnată în baza art. 217

alin. (4) lit. b) Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a practica

careva activități legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 (cinci) ani,

iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat, pe un

termen de probă de 3 (trei) ani.

și Parascovia Rotari împreună și prin înțelegere prealabilă, pe lotul de teren din

gospodăria comună amplasată în or. Soroca, str. D. Vodă 10, au semănat plante de

cânepă, pe care le-au cultivat ilegal, iar în luna august 2009, au colectat frunzele, le-au

1

mărunțit, le-au pus la uscat la etajul doi al casei nominalizate, după care plantele au fost

puse la păstrare în podul construcției auxiliare din aceeași gospodărie.

La 23 septembrie 2009, aproximativ la ora 10:00, de către colaboratorii de poliție,

în urma cercetării la fața locului în grădina gospodăriei inculpaților, au fost depistate

crescând și fiind ilegal cultivate 5 plante de cânepă, iar în casă, la etajul doi, au fost

depistate 3216 gr. de marihuană și în podul construcției auxiliare din aceiași gospodărie

au mai fost depistate 20 plante uscate de cânepă.

Conform raportului de expertiză nr. 50 din 04 februarie 2010, plantele uscate,

prezentate la examinare în număr de 25, ridicate la 23 septembrie 2009 din gospodăria

Parascoviei Rotari, reprezintă plante de cânepă (cannabis), care conțin componentul

narcotic activ, tetrahidrocannabinol și se atribuie la substanțele narcotice.

Cantitatea de substanță narcotică alcătuiește 3216 gr.

Potrivit „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și a cantităților acestora, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, cu modificările și completările

ulterioare, substanța narcotică, marihuană (uscată) în proporții mai mari de 500 gr.,

constituie proporții deosebit de mari.

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care Parascovia Rotari, să fie condamnată în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod

penal, la 8 (opt) ani închisoare, cu executarea în penitenciar pentru femei de tip închis,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de gestionarea substanțelor narcotice pe

un termen de 5 ani, iar Serghei Rotari, să fie condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d)

Cod penal, la 10 (zece) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de gestionarea substanțelor narcotice pe un

termen de 5 (cinci) ani.

În motivarea apelului acuzatorul de stat a invocat, că prima instanță incorect a

recalificat acțiunile inculpaților din prevederile art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, în

art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, aplicându-le o pedeapsă mai blândă, în temeiul

art. 90 Cod penal.

La fel, a menționat procurorul că, prima instanță nu a luat în considerație că,

inculpații nu au recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii imputate, care a fost săvârșită

prin participație și că infracțiunea incriminată face parte din categoria celor deosebit de

grave, care prevede pedeapsa închisorii de la 7 la 15 ani.

3.1. Avocatul Nicolae Musteață în numele inculpatului Serghei Rotari, a

contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia cu dispunerea achitării

inculpatului, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de Serghei Rotari.

În cererea de apel apărarea a invocat netemeinicia și ilegalitatea sentinței,

menționând că nici una din declarațiile martorilor nu au dus la stabilirea vinovăției

inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate, iar concluzia primei instanțe că

,,Serghei Rotari împreună cu Parascovia Rotari au cultivat și au semănat plante care

conțin substanțe narcotice și că ei au prelucrat și au păstrat substanțe narcotice”, nu are

nici un suport juridic, deoarece a fost întemeiată pe presupuneri, ceea ce contrazice

prevederile art. 8 Cod de procedură penală.

3.2. Avocatul Alexandr Olșanski în numele inculpatei Parascovia Rotari, de

asemenea a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri de achitare în privința inculpaților.

2

În cererea de apel, avocatul a invocat netemeinicia și ilegalitatea sentinței,

manifestându-și dezacordul cu procesul-verbal de cercetare la fața locului din

23 septembrie 2009, menționând că cercetarea la fața locului s-a transformat într-o

percheziție, prin care au fost încălcate prevederile art. art. 12, 125, 128 Cod de

procedură penală.

La fel, a menționat avocatul, că prima instanță a dat o apreciere neobiectivă și

unilaterală probelor.

respinse apelurile și menținută sentința.

4.1. În motivarea soluției adoptate Colegiul penal a statuat că, prima instanță în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate la dosar

o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpaților în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal.

Cu referire la argumentele avocatului Alexandru Olșanski privind dezacordul cu

procesul-verbal de cercetare la fața locului, instanța de apel a menționat, că aceste

aspecte au constituit obiect de examinare în cadrul primei instanțe.

În ce privește reîncadrarea acțiunilor inculpaților din prevederile art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal, în art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, instanța de apel a

considerat legală și întemeiată soluția primei instanțe, iar la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, au fost respectate prevederile art. art. 61, 75 Cod penal.

penală, a atacat decizia instanței de apel cu recurs solicitând casarea acesteia cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

În motivarea recursului, acuzarea a invocat dezacordul cu reîncadrarea juridică

de către instanțele judecătorești a acțiunilor inculpaților din prevederile art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal, în art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal.

Astfel, procurorul a menționat, că cantitatea substanțelor narcotice depistate în

gospodăria soților Rotari, precum și faptul că învinuiții nu sunt consumatori de droguri

și nu se află la evidență la medicul narcolog, indică că ei au cultivat și au păstrat

substanțele narcotice în scop de înstrăinare.

Mai mult, imediat după deplasarea la fața locului a colaboratorilor de poliție a

CPR Soroca în scopul verificării circumstanțelor cauzei, Serghei Rotari a încercat să-i

ducă în eroare, declarând că gospodăria vecinilor este domiciliul său.

La fel, plantele de cânepă au fost crescute și cultivate într-un loc vizibil fiind bine

îngrijite, legate și udate.

A remarcat procurorul că pedeapsa stabilită inculpaților este prea blândă, la

stabilirea pedepsei nu a fost luat în considerație faptul că inculpații nu au recunoscut

vina în săvârșirea infracțiunii, că infracțiunea a fost săvârșită prin participație și au dat

depoziții false în scopul evitării răspunderii penale.

5.1. Inculpatul Serghei Rotari, la fel a depus cerere de recurs solicitând casarea

hotărârilor pronunțate, cu dispunerea încetării procesului penal în privința sa.

În cererea de recurs a invocat că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită, deoarece el nu a participat la creșterea plantelor de cânepă și că nici una din

probele administrate la dosar nu au confirmat vinovăția sa în săvârșirea infracțiunii

imputate.

3

10 decembrie 2013, a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către

inculpatul Rotari Serghei, admis recursul ordinar declarat de către procuror, casată total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 iunie 2013, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1. În conținutul deciziei nominalizate, instanța de recurs a menționat, că instanța

de apel a examinat superficial apelul procurorului, respingând prematur argumentul

acestuia privind reîncadrarea acțiunilor inculpaților.

Astfel, instanța de recurs a evidențiat, că prin sentință s-a constatat că, în casa

soților Rotari, la etajul doi s-au depistat 3216 gr. de marihuană și 25 de plante uscate de

cânepă.

Conform raportului de expertiză nr. 59 din 04 februarie 2010, plantele uscate,

ridicate din gospodăria soților Rotari, reprezintă plante de cânepă (cannabis), care

conțin componentul narcotic activ tetrahidrocannabinol și se atribuie substanțelor

narcotice, iar potrivit Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, cu modificările

și completările ulterioare, substanța narcotică, marihuană (uscată) în proporții mai mari

de 500 gr, constituie proporții deosebit de mari.

Instanța de recurs a apreciat ca fiind prematură și soluția instanței de apel privind

reîncadrarea acțiunilor inculpaților, menționând că odată ce la domiciliul acestora au

fost descoperite substanțe narcotice în proporții deosebit de mari, aceștia nu se aflau la

evidența medicului narcolog, respectiv nu erau consumatori de droguri, fapte ce în

cumul permiteau a trezi bănuieli rezonabile privind intenția inculpaților de a înstrăina

aceste substanțe și care trebuiau verificate de către instanța de apel.

În ce privește aplicarea pedepsei, instanța de recurs a reținut că infracțiunea în

cauză este considerată drept deosebit de gravă și urmează ca inculpaților să le fie

aplicată sancțiunea prevăzută de norma incriminată.

Cu referire la recursul inculpatului, instanța de recurs l-a considerat neîntemeiat,

menționând că participarea acestuia la creșterea plantelor se dovedește prin totalitatea

de probe anexate la dosar, și anume prin:

- planșa fotografică, prin care s-a constatat că, plantele de cânepă care au fost

depistate în gospodăria soților Rotari, au crescut și au fost cultivate într-un loc vizibil,

fiind bine îngrijite, legate și udate (f. d. 16, 23, vol. I);

- declarațiile martorului Alexei Scînteianu, prin care s-a confirmat că, în vara

anului 2009, toată grădina vecinului său a îngrijit-o Serghei Rotari, împreună cu soția

sa;

- martorul Valeriu Doschinescu a invocat că locuiește în partea dreaptă a

gospodăriei soților Rotari și că, în anul 2009 grădina vecinilor a fost îngrijită de soții

Rotari, i-a văzut cum ei personal îngrijeau grădina.

În consecință, instanța de recurs a constatat că Serghei Rotari, îngrijind deseori

grădina a văzut și a știut că pe lotul său de teren se cultivă și se cresc plante de cânepă,

inculpatul fiind colaborator al poliției și știind cu certitudine că creșterea acestora este

interzisă.

respinse ca nefondate apelurile declarate de avocatul Nicolae Musteață în numele

inculpatului Serghei Rotari și apelul declarat de către avocatul Alexandr Olșanski în

numele inculpatei Parascovia Rotari, admis apelul procurorului, casată sentința cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

4

- Serghei Rotari a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la

7 (șapte) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții ce țin de gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 (cinci)

ani;

- Parascovia Rotari a fost condamnată în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal,

la 7 (șapte) ani închisoare, cu executarea în penitenciar pentru femei de tip închis, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de gestionarea substanțelor narcotice pe un

termen de 5 (cinci) ani.

7.1. Instanța de apel a constatat în fapt, că inculpatul Serghei Rotari, pe la sfârșitul

lunii aprilie 2009, prin înțelegere prealabilă și împreună cu soția sa Parascovia Rotari,

pe lotul de pământ din gospodăria comună situată în or. Soroca, str. D. Vodă 10, au

semănat plante de cânepă pe care le-au cultivat ilegal cu scop de înstrăinare.

Aproximativ în luna august 2009 au colectat frunzele, mărunțindu-le le-au pus la

uscat la etajul doi al casei sus-indicate, iar plantele uscate le-au pus la păstrare în podul

construcției auxiliare din aceeași gospodărie.

La 23 septembrie 2009, aproximativ la ora 10:10, de către colaboratorii poliției,

în urma cercetării la fața locului în grădina gospodăriei Parascoviei Rotari, au fost

depistate crescând, fiind ilegal cultivate, 5 plante de cânepă.

De asemenea în casă, la etajul 2, au fost depistate 3216 gr. de marihuană, iar în

podul construcției auxiliare din aceeași gospodărie au fost depistate 20 plante uscate de

cânepă. Cantitatea substanțelor narcotice depistate, precum și faptul că inculpații nu

sunt consumatori de droguri și nu se află la evidență la medicul narcolog, indică că ei

au cultivat și au păstrat substanțele narcotice având scop de înstrăinare.

Conform raportului de expertiză nr. 59 din 04 februarie 2010, plantele uscate,

prezentate la examinare în număr de 25, ridicate la 23 septembrie 2009 din gospodăria

Parascoviei Rotari, reprezintă plante de cânepă (cannabis) care conțin componentul

narcotic activ, tetrahidrocannabinol, deci se atribuie la substanțele narcotice.

Masa vegetală uscată, semi-mărunțită de culoare verde este marihuană și se referă

la substanțele narcotice. Cantitatea de substanță narcotică alcătuiește 3216 grame.

Potrivit „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și a cantităților acestora”, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, cu modificările și completările

ulterioare, substanța narcotică, marihuană (uscată) în proporții mai mari de 500 gr.,

constituie proporții deosebit de mari.

7.2. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat, că prima instanță

greșit a dispus recalificarea acțiunilor inculpaților Serghei Rotari și Parascovia Rotari

din prevederile art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, în art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal.

Respectiv, a considerat instanța de apel, că prima instanță a examinat superficial

cauza constatând că în casa soților Rotari, la etajul doi s-au depistat 3216 gr. de

marihuană și 25 de plante uscate de cânepă.

Conform raportului de expertiză nr. 59 din 04 februarie 2010, plantele uscate,

ridicate din gospodăria soților Rotari, reprezintă plante de cânepă (cannabis), care

conțin componentul narcotic activ tetrahidrocannabinol și se atribuie substanțelor

narcotice, iar potrivit Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, cu modificările

și completările ulterioare, substanța narcotică, marihuana (uscată) în proporții mai mari

de 500 gr., constituie proporții deosebit de mari.

5

Astfel, instanța de apel a conchis, că cumulul de probe anexat la dosar,

demonstrează că concluzia primei instanțe, prin care s-a considerat că la inculpați lipsea

scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice, este greșită.

În acest sens, instanța de apel a remarcat, că din comportamentul și declarațiile

inculpatului Serghei Rotari, rezultă că el i-a dus pe colaboratorii poliției în gospodăria

lui Valeriu Doschinescu la care nu era nimeni acasă, dar nu la domiciliul său, explicând

acțiunile sale prin faptul că a bănuit că polițiștii vor să-i întindă o cursă, fără a concretiza

ce anume.

La fel, inculpatul a mai indicat, că el știa despre aceea că în gospodăria sa crește

cânepă și că prima dată el a văzut plantele de cânepă când aveau circa un metru înălțime,

iar ultima dată le-a văzut când deja erau mari, cu o zi înainte de a fi depistate de polițiști.

Reieșind din declarațiile inculpatului mai sus menționate, instanța de apel a ajuns

la concluzia că anume aceste acțiuni întrunesc latura obiectivă a infracțiunii prevăzute

de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal.

Totodată, a mai reținut și faptul că inculpatul cunoștea despre ilegalitatea creșterii

și păstrării substanțelor narcotice, aspect ce indică la prezența intenției acestuia de a le

păstra și la existența laturii subiective a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4)

lit. d) Cod penal, iar acțiunile inculpatului Serghei Rotari în cumul cu ale inculpatei

Parascovia Rotari, care personal a pus cânepa la uscat și îngrijea tufele din grădină,

confirmă cu certitudine intenția ambilor inculpați de a semăna și cultiva plante care

conțin substanțe narcotice, precum și prelucrarea și păstrarea substanțelor narcotice,

săvârșite în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari.

Instanța de apel a remarcat, că din declarațiile inculpatului rezultă că acesta i-a

spus soției să nimicească tufele de cânepă, însă aceste declarații nu se confirmă obiectiv

prin probele existente la dosar, întrucât nici el și nici soția sa nu au nimicit tufele ce

creșteau în grădină și nici substanțele narcotice puse la uscat, până ce acestea nu au fost

depistate de către organele de drept.

A mai stabilit instanța de apel, că realizarea laturii obiective a infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, de către inculpata Parascovia Rotari se

confirmă prin declarațiile acesteia, prin care ea a recunoscut parțial vina, confirmând că

strângea plante de cânepă și le plasa la etajul doi al casei, unde le usca.

La fel, instanța a conchis, că vinovăția ambilor inculpați, precum și faptul

realizării laturii obiective, cât și celei subiective se confirmă și prin declarațiile

martorilor: Vitalii Gheorghiță, Serghei Motruc și Alexei Scînteianu.

Cu referire la versiunea inculpaților, precum că substanțele narcotice erau

cultivate și preparate pentru lecuirea inculpatei Parascovia Rotari, instanța de apel a

indicat că acest fapt nu a fost confirmat prin probe, deoarece din declarațiile martorului

Feodora Procopii, care este medic și care o trata pe inculpata Parascovia Rotari, nu

rezultă că inculpatei i-a fost prescris tratament cu substanțe narcotice și în special cu

cânepă.

În ceea ce privește apelul avocatului Nicolae Musteață, declarat în numele

inculpatului Serghei Rotari, prin care a fost solicitată achitarea inculpatului din motiv

că fapta nu a fost săvârșită de către acesta, instanța de apel l-a apreciat ca fiind

neîntemeiat și pasibil respingerii, menționând că participarea acestuia, împreună cu

soția sa, la creșterea și păstrarea substanțelor narcotice se dovedește prin probele

anexate la dosar, și anume prin: planșa fotografică (f. d. 18-23, vol. I) și declarațiile

martorului Alexei Scînteianu.

6

Referitor la apelul avocatului Alexandr Olșanski în numele inculpatei

Parascovia Rotari, în care au fost invocate încălcări procesuale la efectuarea cercetării

la fața locului, a curții casei familiei Rotari, instanța de apel a apreciat aceste argumente

ca fiind lipsite de suport probant, menționând că inculpata nu a depus plângeri la

procuror împotriva acțiunilor colaboratorilor poliției, care se pretind a fi ilegale, nu a

scris obiecții asupra procesului-verbal de cercetare la fața locului, ci din contra la

contrasemnat, iar la finisarea urmăririi penale, nici ea, nici apărătorul acesteia nu au

înaintat cereri privind contestarea sau declararea nulității acțiunilor procesuale

efectuate.

Instanța de apel a constatat netemeinicia cerinței apelantului cu privire la

nulitatea probelor și la abaterile de la normele procedurale, care ar fi fost admise de

organele de urmărire penală și care ar afecta probele acuzării în susținerea învinuirii

aduse inculpaților, indicând că apelanții (avocatul, precum și inculpata) nu au fost lipsiți

de posibilitatea de a acționa în conformitate cu prevederile art. 313 Cod de procedură

penală, adică să conteste hotărârile și acțiunile organelor de urmărire penală, care ar fi

afectat drepturile prevăzute de lege și interesele inculpatei.

Instanța de apel a constatat că prevederile art. 251 alin. (4) Cod de procedură

penală, nu au fost respectate, toate pretinsele abateri fiind invocate doar în cadrul

dezbaterilor judiciare și în instanța de apel, însă potrivit prevederilor art. 230 alin. (2)

Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este

prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului

procesual.

Au fost apreciate ca declarative și argumentele apelantului, precum că vinovăția

inculpaților nu a fost dovedită într-un proces echitabil și contradictoriu și că vina

ambilor nu este bazată pe probele examinate.

La acest segment fiind menționat, că prin însăși declarațiile inculpaților date în

instanțele de judecată, se combat argumentele apelantului, precum că concluziile

privind semănatul, cultivarea de plante care conțin substanțe narcotice, prelucrarea și

păstrarea substanțelor narcotice, este o presupunere.

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea

deciziei instanței de apel și sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea recursului a invocat ilegalitatea hotărârilor judecătorești contestate,

menționând că nu sunt bazate pe probe pertinente, concludente, utile și veridice.

Menționează că intentarea dosarului penal a avut loc în baza unor investigații

procesuale ilegale, contrar prevederilor art. 118 Cod de procedură penală, fără acordul

scris al proprietarilor.

Totodată, indică la faptul că învinuirea se bazează pe raportul de expertiză nr. 59

din 04 februarie 2010, despre care el nu a fost înștiințat și dimpotrivă susține că a luat

cunoștință cu o altă ordonanță de numire a expertizei din octombrie 2009, raport cu care

a făcut cunoștință, însă pe care învinuirea nu-l menționează.

Relevă că instanța de apel i-a respins fără motiv demersul său privind cercetarea

corpurilor delicte.

Consideră recurentul că declarațiile martorilor privind participarea sa la

prelucrarea grădinii, nu denotă că el cultiva numai cânepă în grădina sa.

Mai invocă dezacordul cu concluzia instanței de apel, precum că nefiind la

evidența medicului narcolog ca consumator de droguri, scopul său era de a înstrăina

cânepa cultivată.

7

Cu referire la prevederile Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 2 din

26 decembrie 2011, indică că înstrăinarea ilegală de plante care conțin substanțe

narcotice sau psihotrope ori de substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora

reprezintă orice acțiune în urma căreia posesor al substanțelor respective devine o altă

persoană (vânzare, donare, schimb, achitare a datoriei, dare cu împrumut etc.).

Intenția de a înstrăina substanțele menționate reprezintă dorința, planul unei

persoane care declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi: procurarea, prepararea,

păstrarea, transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru înstrăinare sau

încheierea unei înțelegeri corespunzătoare cu consumatorul etc.

Înstrăinarea ilegală de substanțe narcotice, psihotrope sau analoage ale lor se

consideră infracțiune consumată în momentul primirii acestor substanțe de către o altă

persoană.

Așadar, inculpatul evidențiază că în actul citat lipsește versiunea când persoana

dacă nu este consumator, poate fi considerată că păstrează substanțele narcotice pentru

a le înstrăina.

Cu referire la prevederile art. art. 8 alin. (3), 389 alin. (2) Cod de procedură

penală, indică că sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri.

Recurentul este de opinia că învinuirea nu a prezentat instanțelor de judecată nici

o probă pertinentă, concludentă și utilă care i-ar fi confirmat vinovăția.

8.1. Avocatul Odetta Dzicovscaia în numele inculpatei Parascovia Rotari, fără

a indica un temei concret pentru declararea recursului, din cele 16 conținute la art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel,

solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei decizii prin care acțiunile inculpatei să

fie reîncadrate conform prevederilor art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal.

În motivarea recursului apărarea a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

menționând că acțiunilor inculpatei le-a fost dată o încadrare juridică greșită.

Astfel, susține că nici pe parcursul urmăririi penale și nici la examinarea cauzei

penale nu a fost stabilit faptul că inculpata Parascovia Rotari prin înțelegere prealabilă

cu soțul său - inculpatul Serghei Rotari, au semănat și au cultivat împreună plante de

cânepă care conțin substanțe narcotice, deoarece chiar de la momentul audierii pentru

prima dată anume Parascovia Rotari a indicat că ea personal a hotărât să le lase pentru

tratamentul său, dar inculpatul Serghei Rotari nu a participat la semănare, cultivare,

prelucrare sau păstrarea acestora, deoarece inculpata Parascovia Rotari a rupt plantele

de cânepă, le-a uscat și le-a ridicat în podul construcției auxiliare fără știrea soțului său,

pentru a le întrebuința ca tratament în diminuarea durerilor la picioare.

Relevă apărarea că din cele menționate se deduce că inculpata Parascovia Rotari

nu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2711 alin. (4) lit. d) Cod penal, împreună cu

inculpatul Serghei Rotari, iar învinuirea nu a adus careva probe ce ar demonstra intenția

de înstrăinare a substanțelor narcotice.

Mai invocă recurenta, că la baza hotărârilor judecătorești au fost puse probe

dobândite cu încălcarea normelor procesuale, cercetarea la fața locului fiind efectuată

fără acordul inculpatei, fapt ce rezultă din însăși declarațiile Parascoviei Rotari, care a

menționat că ieșind din casă a văzut cum 2 persoane ieșeau din beciul gospodăriei, fiind

îmbrăcați în civil, care la întrebarea inculpatei ce caută în gospodăria ei, au răspuns că

de acum au găsit ce au căutat.

Astfel, menționează că acțiunea procesuală cercetarea la fața locului s-a

transformat în percheziție, care a fost efectuată fără permisiunea inculpatei.

8

Susține apărarea că la examinarea cauzei respective nu s-a dat eficiență

prevederilor art. 93-101 Cod de procedură penală, iar instanța de apel nu a dat o

apreciere corectă probelor prezentate prin prisma pertinenței, concludenței și

coroborării lor, nu a apreciat corect starea de fapt în acțiunile inculpaților.

Ținând cont de prevederile Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 2 din

26 decembrie 2011, recurenta evidențiază că probele acumulate pe parcursul urmăririi

penale și prezentate de către acuzare în susținerea învinuirii, nu demonstrează vina

inculpatei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal,

deoarece latura obiectivă nu este realizată - scopul înstrăinării, din contra inculpata

Parascovia Rotari a menționat că nu a nimicit plantele de cânepă, pentru a le folosi ca

tratament.

În același timp, consideră că concluzia instanței de apel privind scopul de

înstrăinare al substanțelor narcotice, este bazată numai pe presupuneri, odată ce nu a

fost stabilită persoana căreia urma să-i fie înstrăinată substanța narcotică.

Apărarea este de opinia că acțiunile inculpatei se încadrează în prevederile

art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, iar la aplicarea pedepsei urmează a fi luat în

considerație că inculpata nu a fost anterior judecată, este caracterizată pozitiv la locul

de trai, fapt ce permite aplicarea în privința acesteia a art. 90 Cod penal, cu suspendarea

executării pedepsei pe un termen de probă de un an.

8.2. Avocatul Ion Gagiu în numele inculpatului Serghei Rotari, la

28 iulie 2015, prin intermediul poștei a depus recurs ordinar împotriva deciziei instanței

de apel, care are un conținut identic recursului declarat de inculpatul Serghei Rotari.

inculpatul Serghei Rotari, avocatul Odetta Dzicovscaia în numele inculpatei

Parascovia Rotari și avocatul Ion Gagiu în numele inculpatului Serghei Rotari, în raport

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea acestora din

următoarele considerente.

9.1 Cu referire la recursurile declarate de inculpatul Serghei Rotari și de

avocatul Odetta Dzicovscaia în numele inculpatei Parascovia Rotari.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată

că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat de inculpatul Serghei Rotari,

acesta nu a indicat expres un temei din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, pentru declararea recursului, însă reieșind din argumentele invocate,

Colegiul penal constată că recurentul critică decizia instanței de apel sub aspectul

pct. 8) al normei menționate, care stipulează că hotărârea instanței de apel poate fi

supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de

apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Însă, la judecarea cauzei, Colegiul reține că, nu a fost constatată prezența în speță

a unei erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul

casării deciziei contestate.

Astfel, se relevă că, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelurile înaintate de procuror, de avocatul Nicolae Musteață

9

în numele inculpatului Serghei Rotari și apelul declarat de către avocatul

Alexandr Olșanski în numele inculpatei Parascovia Rotari, a verificat minuțios

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de

prima instanță, astfel ajungând la concluzia corectă privind respingerea apelurilor

apărării, admiterea apelului declarat de procuror cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, Serghei Rotari a fost condamnat

în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 7 (șapte) ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de gestionarea

substanțelor narcotice pe un termen de 5 (cinci) ani, iar Parascovia Rotari a fost

condamnată în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 7 (șapte) ani închisoare, cu

executarea în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții ce țin de gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 (cinci) ani.

Colegiul penal, reține că instanța de apel, cu respectarea prevederilor art. 100

alin. (4) Cod de procedură penală, a dat o apreciere justă probelor administrate potrivit

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității, veridicității și coroborării reciproce, fiind stabilite cu certitudine toate

aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția

inculpatului Serghei Rotari în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit.

d) Cod penal.

Totodată, se constată, că avocatul Odetta Dzicovscaia declarând recursul în

numele inculpatei Parascovia Rotari a criticat decizia instanței de apel sub aspectul

pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, adică hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel, atunci când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul penal, din analiza minuțioasă a deciziei instanței de apel, constată că

temeiul invocat de apărare nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței unei erori

de drept, care ar constitui motiv de implicare a instanței de recurs în sensul casării

deciziei contestate.

Așadar, din textul recursului, se conchide că, în esență, apărarea își focusează

tactica apărării privitor la săvârșirea de către inculpată a infracțiunii prevăzute de

art. 217 alin. (4) Cod penal, adică semănatul sau cultivarea ilegală a plantelor care

conțin substanțe narcotice sau psihotrope, prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante,

săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare, însă nu a infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, constatată de către instanța apel,

susținând că la caz nu a fost dovedit scopul de înstrăinare.

Având în vedere argumentele enunțate de apărare la pct. 8.1. al prezentei decizii,

și, verificând materialele dosarului în raport cu cererea de recurs, Colegiul penal

conchide că acestea sunt vădit neîntemeiate reieșind din următoarele considerente.

În primul rând, instanța de recurs amintește că la etapa judecării recursului nu se

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu se dă o nouă apreciere materialului

probator și nu se stabilește o altă situație de fapt, acestea fiind exclusiv atribuțiile

instanțelor de fond.

Mai mult, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții Supreme

de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod

de procedură penală, prevede că la această etapă instanța de recurs verifică erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate expres de

10

norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în

speță.

Deci, în continuare, Colegiul penal nu se va expune asupra celor invocate referitor

la greșita reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice,

ci va verifica, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea

încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpată.

În opinia Colegiului penal, critica apărării în sensul că inculpata

Parascovia Rotari recunoaște că singură a rupt plantele de cânepă, le-a uscat și le-a

ridicat în podul construcției auxiliare, fără știrea soțului, pentru a le întrebuința în

tratamentul durerilor de picioare, neavând scopul înstrăinării plantelor care conțin

substanțe narcotice sau psihotrope, nu este relevantă în cazul supus judecării, din motiv

că, cercetând textul deciziei recurate, se deduce că instanța de apel a făcut o analiză

completă și obiectivă a tuturor probelor administrate, le-a apreciat din punct de vedere

al pertinenței, concludenței și utilității acestora și care, în ansamblul lor, au confirmat

vinovăția inculpatei Parascovia Rotari anume în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, adică semănatul sau cultivarea de plante care conțin

substanțe narcotice sau psihotrope, prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante fără

autorizație, săvârșite în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari.

Cu referire la dezacordul invocat în recursurile declarate de inculpatul

Serghei Rotari și de avocatul Odetta Dzicovscaia în numele inculpatei

Parascovia Rotari la concluzia instanței de apel, care a stabilit că inculpații au cultivat

cânepa în scop de înstrăinare, instanța de recurs notează că prin intenția de a înstrăinare

a plantelor care conțin substanțe narcotice sau psihotrope ori de substanțe narcotice,

psihotrope sau analoage ale acestora se subînțelege dorința, planul unei persoane care

declanșează acțiuni în acest sens, cum ar fi: procurarea, prepararea, păstrarea,

transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru înstrăinare sau încheierea

unei înțelegeri corespunzătoare cu consumatorul.

Astfel, instanța de apel la acest segment corect a menționat că soluția primei

instanțe privind reîncadrarea acțiunilor inculpaților este neîntemeiată, deoarece la

domiciliul soților Rotari au fost depistate substanțe narcotice în proporții deosebit de

mari, iar ultimii nu erau consumatori de droguri, nu se aflau la evidența medicului

narcolog, fapt ce în concluzie permite a considera că intenția inculpaților era

îndreptată spre înstrăinarea substanțelor narcotice.

Așadar, instanța de apel corect a determinat că din cumulul probelor examinate,

din declarațiile martorilor și însăși din declarațiile inculpaților, se dovedește existența

în acțiunile lui Serghei Rotari și Parascoviei Rotari a scopului de înstrăinare a plantelor

care conțin substanțe narcotice sau psihotrope.

Aici prezentând relevanță și remarca instanței de apel la faptul că inculpatul

Serghei Rotari fiind colaborator al poliției a știut cu certitudine că cultivarea plantelor

de cânepă este interzisă, însă văzându-le crescând în gospodăria sa, nu a întreprins

careva măsuri în vederea nimicirii acestora.

La fel, nu poate fi reținută nici poziția inculpatei Parascovia Rotari, care de-a

lungul procesului a susținut că ea cultiva plantele de cânepă pentru a le utiliza în

tratamentul durerilor de picioare, or în acest sens instanța de apel corect a specificat că

din declarațiile martorului Feodora Procopii, care de altfel este medicul inculpatei,

rezultă că un asemenea tratament cu plante de cânepă, Parascoviei Rotari nu i-a fost

prescris.

11

În ceea ce privește dezacordul recurenților cu încălcările procedurale admise la

efectuarea cercetării la fața locului și cerințele privind declararea nulității unor acte

procesuale, instanța de recurs remarcă faptul că aceste argumente au constituit obiect

de discuție la examinarea cauzei în instanța de apel, la acest segment instanța

argumentând netemeinicia celor invocate de inculpați, prin urmare Colegiul penal

însușește pe deplin soluția reținută, menționând că reluarea acesteia nu se mai impune

având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport și cu prevederile

art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, nu se identifică existența și a altor motive

care analizate din oficiu să ducă la casare.

Distinct de cele menționate supra, Colegiul penal remarcă și faptul, că instanța

de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 2, 7, 61, 75 Cod penal, ținând

cont la aplicarea pedepsei în privința inculpaților Serghei Rotari și Parascovia Rotari,

de gravitatea și gradul de pericol social al faptelor săvârșite de aceștia, de personalitatea

inculpaților, care se caracterizează pozitiv și nu au antecedente penale, stabilindu-le

acestora pedeapsa închisorii, în limita minimă a sancțiunii normei penale incriminate,

motivând că reeducarea acestora poate avea loc doar prin izolarea de societate.

9.2. Cu referire la recursul declarat de avocatul Ion Gagiu în numele

inculpatului Serghei Rotari.

Potrivit art. 432 Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând

admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel,

decide în unanimitate asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se

constată că, recursul este declarat peste termen.

Termenul de recurs este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită prin

lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din

dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși recursul a fost declarat după expirarea

termenului el urmează a fi respins ca tardiv, cu excepția când întârzierea a fost

determinată de motive întemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care

pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea

acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Analizând materialele cauzei, Colegiul penal constată că, conform

procesului-verbal al ședinței de judecată al instanței de apel din 13 mai 2015

(f. d. 247-248, vol. II), dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat în prezența

inculpaților Serghei Rotari și Parascovia Rotari, precum și a avocaților acestora

Ion Gagiu și Odetta Dzicovscaia, care au fost înștiințați că pronunțarea deciziei

integrale va avea loc 03 iunie 2015.

Astfel, la 03 iunie 2015, conform procesului-verbal al ședinței de judecată, a fost

pronunțată decizia motivată, în prezența procurorului și al inculpaților Serghei Rotari și

Parascovia Rotari (f. d. 2, vol. III).

Reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, în speță, termenul de

declarare a recursului urmează a fi calculat începând 04 iunie 2015 și care a expirat la

06 iulie 2015, aceasta fiind și ultima zi pentru declararea recursului.

În speță, Colegiul penal a stabilit că recursul ordinar declarat de avocatul

Ion Gagiu în numele inculpatului Serghei Rotari, a fost depus la 30 iulie 2015, respectiv

cu omiterea termenului de 30 de zile stabilit de lege pentru depunerea recursului ordinar.

12

Având în vedere că, în situația când instanța de recurs respinge recursul ca fiind

tardiv, nu se expune asupra circumstanțelor de drept ale cauzei și legalității hotărârii

adoptate, din acest punct de vedere, nu există temei de a se expune asupra legalității

deciziei instanței de apel referitor la criticele aduse de apărarea în cererea de recurs

nominalizată.

Astfel, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de

procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a hotărârii adoptate în

cauză și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de

avocatul Ion Gagiu în numele inculpatului Serghei Rotari, ca fiind declarat peste

termen.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Odetta Dzicovscaia

în numele inculpatei Parascovia Rotari, avocatul Ion Gagiu în numele inculpatului

Serghei Rotari și de inculpatul Serghei Rotari, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 13 mai 2015, în cauza penală în privința lui Rotari Serghei

Serafim și Rotari Parascovia, ale avocatului Odetta Dzicovscaia în numele inculpatei

Parascovia Rotari și inculpatului Serghei Rotari - ca fiind vădit neîntemeiate, iar al

avocatului Ion Gagiu în numele inculpatului Serghei Rotari - ca fiind declarat peste

termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 decembrie 2015.

Președinte Constantin Alerguș

Judecătorii Petru Moraru

Nadejda Toma

13