ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 03.12.2015

1re-136/2015 — art. 201-1 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
03.12.2015
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 201-1 alin. 1 CP
Temei legal
art. 455 CPP
Citează această cauză
1re-136/2015 — art. 201-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul 1re-136/2015

04 noiembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte URSACHE Petru

judecători NICOLAEV Ghenadie

MORARU Petru

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor în anulare declarate de avocatul

Svetlana Popovschi în numele condamnatului Șarban Vasile și de partea vătămată Casic

Valentina, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Drochia din 10 iunie 2015 și a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 iulie 2015, în cauza penală privindu-l pe

ȘARBAN Vasile Mihail, născut la 15 ianuarie 1969,

originar și domiciliat în s. Nicoreni, r-nul Drochia.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.04.2015 – 10.06.2015;

Instanța de recurs: 01.07.2015 – 29.07.2015.

recunoaștere a vinovăției, Șarban V. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2011 alin.

(1) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

scopul aplicării violenței în familie, fiind în stare de ebrietate alcoolică, la 15 august 2014, ora

20.00 și la 16 august 2014 ora 21.00, în timp ce se afla la domiciliul său comun cu al concubinei

Casic V. situat în s. Nicoreni din r-nul Drochia, a aplicat asupra lui Casic V. violență fizică și

psihologică, a insultat-o, a îmbrîncit-o și a lovit-o de mai multe ori cu pumnii peste diferite parți

ale corpului, cauzîndu-i vătămări corporale neînsemnate și suferințe fizice și psihice, după care ea

a fost nevoită să fugă de la domiciliu.

Totodată, s-a reținut că între acuzatorul de stat și inculpat a fost încheiat acord de

recunoaștere a vinovăției, care a fost acceptat de către instanța de judecată, iar cauza a fost

judecată în procedură specială.

Astfel, pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a

reținut că, în drept, faptele inculpatului Șarban V., întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal, violența în familie, adică acțiunea

intenționată manifestată fizic și verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru

al familiei, care a provocat suferință fizică și psihică.

1

437 - 438 Cod de procedură penală, a fost atacată cu recursuri de către avocatul S. Popovschi în

numele inculpatului și de către partea vătămată Casic V.

3.1. Avocatul S. Popovschi acționînd în interesele inculpatului, a solicitat în cererea de

recurs casarea sentinței din motivul aplicării unei pedepse prea aspre în privința lui Șarban V., cu

pronunțarea unei noi hotărîri prin care ultimului să-i fie stabilită o pedeapsă non-privativă de

libertate, invocînd că instanța de judecată nu a dat o apreciere corespunzătoare circumstanțelor

atenuante prezente în cauza deferită judecății. Recurenta a specificat că, pe parcursul urmăririi

penale și în ședința de judecată Șarban V. vina și-a recunoscut-o integral, activ a colaborat cu

organele de urmărire penală, a încheiat acord de recunoaștere a vinovăției, se căiește sincer de

cele săvîrșite, cu partea vătămată s-a împăcat, ultima nu are careva pretenții, l-a iertat și nu

dorește să fie atras la răspundere penală pentru faptele comise, ei duc o gospodărie comună, iar el

este unicul întreținător al familiei.

3.2. Partea vătămată Casic V. a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea stabilirii

pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărîri și stabilirea unei pedepse non-privative de libertate în

privința inculpatului, indicînd că careva pretenții materiale față de Șarban V. nu are și nu dorește

ca ultimul să fie tras la răspundere penală sau pedepsit atît de aspru pentru cele comise.

avocatului S. Popovschi declarat în numele inculpatului Șarban V., precum și cel al părții

vătămate Casic V. au fost respinse, ca nefondate, iar sentința atacată a fost menținută fără careva

modificări.

prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, iar referitor la starea de fapt

și de drept s-a menționat că aceasta este în coroborare cu materialele cauzei, fiind confirmată prin

probe pertinente, concludente, utile și veridice. Cu privire la pedeapsa aplicată lui Șarban V. în

baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, instanța de recurs a menționat că aceasta este în conformitate

cu exigențele prevăzute de art. 62 și 75 Cod penal, fiind echitabilă și proporțională faptei

săvîrșite.

Prin urmare, instanța a considerat ca neîntemeiate argumentele recurenților, precum că

instanța de fond nu a ținut cont de recunoașterea vinei, de faptul încheierii acordului de

recunoaștere a vinovăției, căința sinceră, împăcarea cu partea vătămată și lipsa prejudiciilor

morale și materiale. Or, Șarban V. a fost recunoscut vinovat de comiterea unei infracțiuni ușoare,

pentru care sunt prevăzute două categorii de pedepse sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității și închisoare. De către prima instanță față de inculpat a fost aplicată pedeapsa

penală din categoria celor aspre, sub formă de închisoare. Potrivit materialelor cauzei s-a

constatat că Șarban V. a fost anterior judecat de mai multe ori, inclusiv și pentru comiterea

infracțiunii de violență în familie față de partea vătămată Casic V., din aceste considerente corect

s-a statuat asupra necesității aplicării față de dînsul a unei pedepse cu închisoarea fiind luate în

considerație de către instanță toate circumstanțele atenuante.

partea vătămată Casic V. au atacat cu recursuri în anulare decizia instanței de recurs.

2

6.1. Avocatul Popovschi S. solicită casarea hotărîrilor instanțelor ierarhic inferioare,

rejudecarea cauzei în privința lui Șarban V. și pronunțarea unei noi hotărîri prin care ultimul să

fie condamnat la o pedeapsă non-privativă de libertate.

În argumentarea cererii, recurenta invocă că instanțele urmau să-i aplice condamnatului o

pedeapsă mai blîndă, avînd în vedere circumstanțele atenuante prezente în cauză.

În drept, recurenta își întemeiază recursul declarat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală.

6.2. Partea vătămată Casic V., la fel, solicită casarea sentinței și deciziei instanței de recurs,

cu pronunțarea unei noi hotărîri de condamnare în privința lui Șarban V., la o pedeapsă non-

privativă de libertate.

În esență, recurenta redă în textul recursului în anulare aceleași argumente menționate și în

cererea anterioară de recurs, precum și cele specificate de apărătorul condamnatului în textul

recursului său, pledînd pentru condamnarea lui Șarban V. la o pedeapsă non-privativă de

libertate, dat fiind că dînsa l-a iertat, el este întreținătorul familie și careva pretenții față de

ultimul nu are, iar pedeapsa aplicată de instanțe, în opinia sa, este prea aspră pentru faptele

săvîrșite de ultimul.

procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor în anulare declarate de

apărătorul condamnatului și partea vătămată, menționînd că acestea urmează a fi declarate

inadmisibile, deoarece tipul și cuantumul pedepsei stabilite lui Șarban V. sunt în limitele

sancțiunii articolului incriminat.

Popovschi S. în numele condamnatului Șarban V. și de partea vătămată Casic Valentina, în raport

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora, statuînd asupra

următoarelor considerente.

Din actele dosarului se constată că cauza deferită judecății a fost examinată în procedura

acordului de recunoaștere a vinovăției reglementată de art. 504-509 Cod de procedură penală.

Potrivit art. 509 alin. (6) și (7) Cod de procedură penală, sentința adoptată în procedura

acordului de recunoaștere a vinovăției se atacă cu recurs în ordinea prevăzută de art. 447-448 a

legii procesuale și se judecă de instanța ierarhic superioară.

La caz, recurenții au folosit această cale de atac, iar prin decizia instanței de recurs

alegațiile recurenților au fost respinse, ca nefondate, astfel hotărîrea respectivă devenind, prin

prisma art. 466 Cod de procedură penală, irevocabilă și definitivă.

În consecință, se constată că asupra chestiunilor invocate repetat de recurenți în recursurile

în anulare declarate, există deja o hotărîre irevocabilă.

Hotărîrea judecătorească irevocabilă, împiedică redeschiderea procesului penal cu excepția

cazurilor cînd fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente sînt de natură să afecteze hotărîrea pronunțată.

În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către Colegiul penal.

Or, Colegiul penal reiterează că dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală,

stipulează exhaustiv care sunt temeiurile de declarare a recursului în anulare, și anume, că

hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept

comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente

a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează

3

Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii, iar aliniatul (2) al aceluiași articol,

prevede că, recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în

prezentul articol sau este declarat repetat.

Potrivit art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată, se consideră încălcare esențială a drepturilor și

libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi

naționale.

Conform art. 456 alin. (1) coroborat cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,

Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, în cazul în care se constată

că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art. 455 Cod de procedură penală.

În textul art. 455 alin. (2) Cod de procedură penală, se specifică cerințele cărora trebuie să

corespundă cererea de recurs în anulare, în special este descris conținutul acesteia. Or, norma

procesuală reglementează obligația recurentului de a aduce în textul recursului argumentarea

ilegalității hotărîrii atacate, cu indicarea expresă a temeiurilor prevăzute de art. 453 Cod de

procedură penală.

În ceea ce privește recursurile declarate în prezenta cauză, Colegiul penal conchide că

acestea nu sunt motivate de recurenți prin prisma viciului fundamental admis de instanțele

ierarhic inferioare la judecarea acestei cauze, mai mult ca atît, se constată că recurenții repetă

aceleași argumente invocate anterior la etapa judecării recursului ordinar, cu privire la necesitatea

aplicării față de condamnat a unei pedepse mai blînde. În opinia Colegiului penal aceste alegații

au fost examinate de instanțele inferioare și li s-a dat un răspuns motivat, concluzionîndu-se

asupra faptului că condamnatului i-a fost aplicată o pedeapsă echitabilă și proporțională faptei

săvîrșite.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că titularii recursurilor nu au respectat cerințele legale

cu privire la întocmirea unei cereri de recurs în anulare, ignorînd prevederile art. 455 Cod de

procedură penală în acest aspect.

cu prevederile din art. 456, 455, 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal

Inadmisibilitatea recursurilor în anulare declarate de avocatul Svetlana Popovschi în

numele condamnatului Șarban Vasile și de partea vătămată Casic Valentina, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 iulie 2015, în cauza penală privindu-l pe Șarban

Vasile Mihail, deoarece nu corespund cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de

procedură penală.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 03 decembrie 2015.

Președinte URSACHE Petru

Judecător NICOLAEV Ghenadie

Judecător MORARU Petru

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2015-12-03
0,94
1ra-1289/2015 — art.201/1 alin.3 lit.c CP
Dosarul nr. 1ra-1289/2015 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ŢŢ II EE D E C I Z I E 04 noiembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte URSACHE Petru judecători NICOLAEV Ghenadie MORA
CSJ 2016-06-14
0,94
1ra-1041/2016 — art.201/1 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-1041/2016 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 14 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte: Ursache Petru Judecători: Toma Nadejda, Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie şi Moraru Petru
CSJ 2016-11-23
0,93
1ra-1532/2016 — art. 27, 145 alin. 2 lit. e CPP
Dosarul nr. 1ra-1532/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 23 noiembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte - Petru Ursache, judecătorii - Constantin Alerguş, Vladimir Timofti, e
CSJ 2015-03-25
0,93
1ra-371/15 — art.151 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra- 371/2015 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE D E C I Z I E 25 martie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal în componența: președinte – Nicolae Gordilă, judecători – Liliana Catan și Ion Guzun, examinînd admisibilitatea în principiu a re
CSJ 2016-10-21
0,93
1ra-1396/2016 — art. 201/1 alin. 1 Cod penal
Dosarul nr. 1ra-1396/2016 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ŢŢ II EE D E C I Z I E 21 septembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte URSACHE Petru judecători NICOLAEV Ghenadie MOR
Sursă