1ra-1171/2015 — art. 186 al.2 lit.b,c,d, 188 al.2 lit.b,d,f CP

Dosarul nr. 1ra-1171/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 noiembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 18 aprilie 2007, declarat de avocatul Sergiu Sandu, în numele

inculpatului

Porcescu Ian Nicolae, născut la

21 iulie 1976 în s. Șișcani, r-nul Nisporeni, locuitor al s.

Țipala, r-nul Ialoveni, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale.

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 04 octombrie – 29 noiembrie 2006,

în instanța de apel: 14 martie – 18 aprilie 2007,

în instanța de recurs: 04 august – 04 noiembrie 2015.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

Porcescu Ian a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la 3

ani închisoare și în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal la 6 ani închisoare.

Conform art. 2 din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a V-a de

la adoptarea Constituției Republicii Moldova, nr. 561-XIV din 29 iulie 1999, a

fost absolvit de executarea pedepsei stabilite în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d)

Cod penal.

În temeiul 90 Cod penal, pedeapsa aplicată în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d),

f) Cod penal, i-a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

1

I., prin înțelegere prealabilă cu alte 4 persoane, materialele în privința cărora au

fost disjungate în procedură separată, au pătruns în ap. 24, str. T. Vladimirescu 3,

or. Durlești, mun. Chișinău, unde l-au atacat pe V. Cobîleanschii și, amenințându-l

cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea lui, au sustras în mod

deschis un televizor ,,TVT” cu costul 1300 lei, o scurtă din piele pentru bărbați cu

costul 1600 lei, o plapumă cu costul 35 lei, 45 casete audio cu cost total de 225 lei,

cauzând părții vătămate un prejudiciu considerabil, în sumă totală de 3160 lei.

Tot el, la 28 decembrie 1998, ora 23:30, prin înțelegere prealabilă cu alte 3

persoane, materialele în privința cărora au fost disjungate în procedură separată,

după ce acele persoane au scos din incinta grădiniței de copii nr. 186, amplasată pe

str. L. Deleanu, 11/2, mun. Chișinău, în care au pătruns prin acces liber, un

televizor ,,ALFA” cu costul 540 lei, 2 aparate de radio model ,,VEGA-300” cu cost

total de 420 lei, 2 telefoane cu cost total 220 lei, 2 casete video cu cost total 50 lei,

bani în numerar - 350 lei, bunuri materiale care aparțineau grădiniței de copii nr.

186 cu cost total de 1580 lei, 2 tuburi cu pastă de dinți ,,LISTER” cu cost total de

96 lei, o sticlă cu soluție pentru curățat mobilă cu costul 50 lei, săpun cu cost total

de 94 lei, o sticlă cu șampon cu costul 48 lei, bunuri materiale care aparțineau

părții vătămate L. Stelea, cu cost total de 288 lei, un aparat de radio ,,SIGMA” cu

costul 25 lei, o pereche de cizme pentru bărbați cu costul 120 lei, un burghiu

electric cu costul 120 lei, un audio casetofon ,,ELECTRONICA” cu costul 70 lei,

bunuri materiale care aparțineau părții vătămate V. Jarîi cu cost total de 235 lei,

împreună cu persoanele indicate a transportat bunurile sustrase în apartamentul

unde domicilia temporar, apoi o parte din aceste bunuri le-a vândut unor persoane

neidentificate, iar banii primiți i-a cheltuit pentru necesități personale.

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art.

188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal la 7 ani închisoare, cu executare.

Apelantul a invocat că art. 188 alin. (2) lit. b) ,d), f) Cod penal prevede

pedeapsa de închisoare de la 6 la 15 ani.

Totodată, instanța i-a stabilit inculpatului o pedeapsă ce contravine

prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal, deoarece acesta prevede că suspendarea

condiționată a executării pedepsei poate fi aplicată doar în cazul pedepsei cu

închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție.

2007, apelul a fost admis, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărâre.

Porcescu Ian a fost condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b) ,d), f) Cod

penal la 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, de la reținere, cu

includerea în termenul executat al pedepsei perioada aflării sub arestul preventiv

din 11 august până la 29 noiembrie 2006.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond, numindu-i inculpatului pe art.

188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, care este o infracțiune intenționată, pedeapsa

2

închisorii pe un termen de 6 ani, ilegal a aplicat prevederile art. 90 Cod penal în

privința lui, deoarece conform art. 90 alin. (1) Cod penal, condamnarea cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei poate fi aplicată doar în cazurile

numirii pedepsei cu închisoarea, pentru infracțiunile intenționate, pe un termen nu

mai mare de 5 ani.

Instanța nu a ținut cont nici de faptul că organul de urmărire penală a indicat

ca circumstanță agravantă săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate, nu a pus în

discuție pe paginile sentinței faptul existenței sau inexistenței acestei circumstanțe

agravante, pur și simplu a indicat că circumstanțe agravante nu sunt, cu toate că

însuși inculpatul, la urmărirea penală, a indicat că înainte de săvârșirea infracțiunii,

el cu alte persoane a servit băuturi alcoolice.

Mai mult, instanța nu a luat în considerare că inculpatul un timp îndelungat

s-a eschivat de la organul de urmărirea penală.

Astfel, instanța de fond incorect a concluzionat că corectarea și reeducarea

inculpatului este posibilă fără izolare de societate.

solicită casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de

apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a specificat că în tot textul deciziei instanței de apel este indicată

eronat data sentinței casate - ,,2007” în loc de ,,2006”. În dispozitivul deciziei a

fost făcută o rectificare a sentinței judecătoriei sec. ,,Buiucani” care se observă cu

ochiul liber și care nu a fost înlăturată potrivit normelor Codului de procedură

penală, adică prin încheiere de corectare a erorilor.

În redacția actuală a Codului penal, dar și în redacția anului 2007,

infracțiunea pentru care a fost condamnat inculpatul, este și a fost una gravă, iar

regimul penitenciarului urmează a fi schimbat de la ,,închis” la ,,semiînchis” în

conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal - eroare admisă în dispozitiv.

Inculpatul nu a participat la examinarea apelului, deoarece nu a fost informat

de către instanța de fond că are careva restricții de circulație.

Inculpatul nu a avut intenția de a comite un act tâlhăresc, adică nu a aplicat

violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate și nu a amenințat

cu aplicarea unei asemenea violențe.

Mai mult, partea vătămată V. Cobîleanschi nu a perceput acțiunile

inculpatului ca o amenințare, pe motiv că acesta nu a intrat în camera unde alte

persoane îl amenințau.

Recursul urmează a fi repus în termen pe motiv că inculpatul, neavând o

cultură juridică, nu a conștientizat faptul că trebuie să se prezinte în instanța de

apel, fiind nevoit să plece peste hotarele R. Moldova la muncă și nu a cunoscut

despre decizia instanței de apel din 18.04.2007.

Având în vedere că inculpatul recent a aflat despre condamnarea cu

închisoarea și nimeni din precedenții avocați nu l-au informat despre aceasta,

recursul urmează a fi repus în termen.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 420-436 Cod de procedură penală.

3

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță.

Însă, în corespundere cu art. 3 Cod de procedură penală, în desfășurarea

procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în

instanța judecătorească. Conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3)

Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de

la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește.

Sub acest aspect se atestă că, despre redactarea integrală a deciziei din

18.04.2007 instanța de apel a înștiințat inculpatul pe 27.04.2007 (v.1, f.d. 440).

Totodată, potrivit recursului declarat, avocatul Sergiu Sandu, care reprezintă

interesele inculpatului conform mandatului din 15.05.2015, a făcut cunoștință cu

materialele cauzei, adică și cu decizia pronunțată și atacată ulterior, la 27 mai

2015, fapt confirmat prin semnătura ultimului (v. 1, f.d. 450, 451).

Deci, în cazul dat, termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar

urma să curgă de la 27.05.2015 și a expirat la sfârșitul zilei de 29 iunie 2015.

Însă, conform ștampilei de pe recursul ordinar, acesta a fost depus și

înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la 16 iulie 2015, adică peste termenul

prevăzut de lege (vol. 2, f.d.3, , pct. 5 din decizie).

Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de

recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat.

Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală nu prevede

posibilitatea repunerii recursului ordinar în termen și o altă procedură legală de a

calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art.

230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că, în cazul în care pentru

exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea

acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste

termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest

termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are

un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din

dreptul de a exercita calea de atac.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este declarat peste termen.

Astfel, odată ce recursul ordinar, este declarat peste termen, acesta urmează

a fi declarat inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

4

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Sergiu Sandu,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2007,

în privința inculpatului Porcescu Ian Nicolae, pe motiv că este declarat peste

termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 decembrie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

5