1ra-997/2015 — art. 264 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 al. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-997/2015 — art. 264 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra-997/2015
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
04 noiembrie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Gordilă Nicolae,
Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
inculpatul Sacară Vadim, prin care se solicită casarea parțială a deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Bălți din 13 mai 2015, declarat de inculpatul
Sacară Vadim Victor, născut la 16 februarie 1982, originar
și domiciliat în s. Glinjeni, r-l Fălești.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 29.01.2015 – 13.02.2015
instanța de apel: 05.03.2015 – 13.05.2015
instanța de recurs: 07.07.2015 - 04.11.2015
A C O N S T A T AT:
Prin sentința Judecătoriei Fălești din 13 februarie 2015 Sacară Vadim a fost
recunoscut vinovat și condamnat pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 264
alin. (l) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 150
unități convenționale, echivalentul a 3000 lei.
S-a admis parțial acțiunea civilă.
S-a încasat din contul lui Sacară Vadim în beneficiul lui Jitariuc Alexandru
suma de 13000 lei, cu titlu de compensație pentru prejudiciul material și suma de
8000 lei, cu titlu de compensație pentru prejudiciul moral.
S-a încasat din contul lui Sacară Vădim în beneficiul lui Jitariuc Alexandru
suma de 3500 lei, cu titlu de compensație pentru cheltuielile de judecată.
Potrivit sentinței, instanța de fond a constatat că, Sacară Vadim la data de
09.11.2013, aproximativ în jurul orelor 19.30, aflîndu-se la volanul automobilului de
model „VAZ 2108” cu n/î WW 998, deplasîndu-se în direcția s. Mărăndeni, r-l
Fălești, pe partea dreaptă a traseului M14 km 145-300 metri, în apropierea stației de
alimentare cu combustibil „Tirex Petrol”, amplasată în marginea s. Răuțel, r-l
Fălești, cu o viteză excesivă condițiilor rutiere din acel moment, de circa 75 km/h,
ignorînd situația rutieră concretă în care se afla el, și anume vizibilitatea redusă de
pînă la 7 metri în fața sa, condiționată de timpul întunecat al zilei, de lumina de
întîlnire a farurilor unui automobil ce se deplasa în întîmpinare, pe banda de
circulație în sens opus, și de lumina de întîlnire a farurilor automobilului ce îl
conducea el, a încălcat regulile de securitate a circulației prevăzute de pct. 45 al. (l)
1
lit. d) al Regulamnetului Circulației Rutiere conform căruia „conducătorul trebuie să
conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent
seama de situația rutieră concretă”, nu a redus din viteza sa de deplasare și a
continuat deplasarea cu aceeași viteză, creîndu-și imposibilitate tehnică de a
reacționa prompt prin frînare la evitarea impactului cu o căruță, ce se deplasa pe
banda dreaptă a aceluiași traseu, în direcția s. Mărăndeni, r-l Fălești. În rezultat s-a
tamponat cu mijlocul cu tracțiune animală condus de către Jitariuc Alexandru și
cauzîndu-i din imprudență o vătămare medie a integrității corporale cu dereglarea
sănătății de lungă durată, sub formă de comoție cerebrală și fractura osului pubian pe
dreapta.
Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Sacară Vadim, prin care a
solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței, în partea încasării
prejudiciului material și moral, deoarece deja a achitat 8000 lei, iar restul le va achita
Compania de sigurări.
În motivarea apelului, inculpatul a indicat că nu este de acord cu sentința în
partea încasării prejudiciului material și moral din următoarele motive:
- după ce a avut loc accidentul rutier, i-a propus părții vătămate să-i ia calul și
să-i cumpere alt cal, precum și să-i repare căruța sau să îi dea alta, fapt pe care
ultimul categoric l-a refuzat;
- deoarece automobilul său este asigurat, partea vătămată va beneficia și de
despăgubiri de la Compania de asigurări;
- în instanța de judecată partea vătămată a declarat, ca a vîndut calul cu 1000
lei, 8000 lei i-a achitat, fapt care se confirmă prin recipisa scrisă de partea vătămată;
- consideră că de la el ilegal au fost încasat prejudiciul material și moral în
mărime de 8000 lei, consideră sumele exagerate.
La data de 16.03.2015 a declarat apel și partea vătămată Jitariuc Alexandru,
care nu este de acord cu sentința instanței de fond, iar în motivarea apelului a indicat,
că la 15.02.2015 Sacară Vadim a venit la el și i-a zis să se ducă la Compania de
Asigurări „Moldasig ”, să indice prețurile calului și a căruței, ceea ce a și făcut la
data de 17.02.2015. La data de 26.02.2015, la el a venit Smocovschi Ion și i-a spus
să se ducă la Cucereanu Eugenia să primească de la Sacară Vadim 8000 lei și să-i
întoarcă datoria de 5000 lei, în caz contrar vor crește procente și va plăti 6000 lei,
pentru că i-a împrumutat bani pentru avocat și spital. A scris o recipisă, că a primit
de la Sacară Vădim 8000 lei. Smocovschi Ion i-a spus să-i de-a 5000 lei, fiindu-i
eliberată în acest sens și recipisă. Sacară Vadim i-a eliberat recipisă pe faptul că se
obligă să-i achite 7000 lei pînă la data de 27.03.2015. Restul sumei 24500,
Cucereanu Eugenia, i-a spus că o va primi de la Compania de Asigurări, iar
adresîndu-se la companie i s-a spus că nu sunt bani. Indică la fel, că a rămas
dezamăgit, fără cal, fără căruță și fără sănătate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 mai 2015, a fost
respins ca depus peste termen apelul părții vătămate și ca nefondat apelul
inculpatului, menținută sentința fără modificări.
4.1. Cu referire la apelul părții vătămate Jitariuc Alexandru:
În motivarea deciziei sale instanța de apel a menționat că, conform prevederilor
art. 402 alin. (l) Cod de procedură penală, termenul de apel este de 15 zile de la data
ronunțării integrale a sentinței, dacă legea nu dispune altfel.
Termenul de apel este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită prin
2
lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din
dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși apelul a fost declarat după expirarea
termenului, el urmează a fi respins ca fiind declarat este termen, cu excepția cînd
întîrzierea a fost determinată de motive întemeiate.
Din materialele cauzei rezultă că, sentința motivată a fost adoptată și pronunțată
integral la data de 13.02.2015, partea vătămată Jitariuc Alexandru fiind prezent la
adoptarea și pronunțarea sentinței pe cauză, fapt constatat cu certitudine din
conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată (f.d.202). Totodată se reține, că la
data de 13.02.2015 părții vătămate i-a fost înmînată copia sentinței integrale, fapt ce
rezultă din dovada de primire a copiei sentinței și semnătura părții vătămate (f.d.210),
fiindu-i explicat termenul de atac.
Apelul a fost declarat de către partea vătămată Jitariuc Alexandru tocmai la data
de 16.03.2015, adică peste termenul legal de 15 zile, prevăzut de 402 alin. (l) Cod de
procedură penală.
4.2. Cu referire la apelul inculpatului Sacară Vadim:
Colegiul penal a considerat că judecînd cauza penală instanța de fond a verificat
complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor
administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței,
utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării
lor, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția inculpatului în baza art. 264 alin.
(1) Cod penal.
Totodată Colegiul penal a menționat că, la stabilirea categoriei și termenului
pedepsei penale inculpatului, instanța de judecată a acordat deplină eficiență și s-a
condus de principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2)
Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de persoana inculpatului,
precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei potrivit prevederilor art.
75 Cod penal, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă echitabilă faptei săvîrșite, care
corespunde împrejurărilor cauzei, normelor legale și va atinge scopul de corectare și
reeducare.
Cu referire la solicitarea inculpatului V. Sacară de casare a sentinței in latura
civilă, care de fapt este latura esențială contestată de către inculpat, Colegiul penal,
reieșind din materialele cauzei, a constatat că instanța de fond a adoptat o soluție justă
sub acest aspect.
Colegiul penal a reținut, că în temeiul art. 219 alin. (l) Cod de procedură penală,
acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la cererea persoanelor fizice sau
juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale, morale sau, după caz, le-a fost
adusă daună reputației profesionale nemijlocit prin fapta (acțiunea și inacțiunea)
interzisă de legea penală sau în legătură cu săvîrșirea acesteia.
Potrivit art. 387 alin. (l) Cod de procedură penală, o dată cu sentința de
condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sînt dovedite temeiurile și mărimea
pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o
respinge.
Referitor la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului
moral, în acest aspect Colegiul penal a indicat că, instanța de fond a ținut cont și a
luat în considerare circumstanțele cauzei, suferințele provocate părții vătămate,
apreciind real cuantumul prejudiciul moral cauzat.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpat, prin
3
care solicită casarea parțială a acesteia, în partea încasării prejudiciului moral și
material, cu pronunțarea unei noi hotărîri în această parte, invocînd aceleași motive
ca și în cererea de apel.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul, a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, care
a solicitat respingerea acestuia, cu menținerea deciziilor contestate, deoarece potrivit
prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează
cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute în art. 427 norma sus
menționată, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fară a agrava
situația condamnatului. Din analiza materialelor cauzei, reieșind din argumentele
aduse în susținerea temeiniciei cerințelor sale, rezultă că acest temei nu și-a găsit
confirmare, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din
următoarele considerente.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă
asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Deși, autorul nu indică concret în baza cărui temei a declarat recursul său,
Colegiul întrevede semnalarea temeiului pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1)
pct. 6) Cod de procedură penală și anume – ,,hotărîrea atacată nu cuprinde motivele
pe care se întemeiază soluția”.
Colegiul penal menționează că, potrivit practicii judiciare erorile de drept pot fi
erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța
de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată
și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și
material.
Totodată, Colegiul penal reține că, temeiul invocat de recurent, prevăzut în pct.
6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea la examinarea
recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a
respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală,
și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în
apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția
pronunțată.
Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța
de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în
baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.
Cu referire la solicitarea inculpatului V. Sacară de casare a sentinței în latura
civilă, Colegiul penal consideră că în speța examinată n-a fost constatată prezența a
unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în
sensul casării parțiale a deciziei contestate, deoarece argumentele expuse în recursul
depus au constituit obiect de discuție în instanța de apel și asupra tuturor
argumentelor și motivelor invocate în apel instanța de apel corect s-a pronunțat în
decizia atacată.
4
Colegiul penal reține că, în temeiul art. 219 alin. (1) și (5) Cod de procedură
penală, acțiunea civilă în procesul penal poate fi înaintată în baza cererii scrise a
părții civile (persoane fizice și juridice) sau a reprezentantului ei, cărora le-au fost
cauzate prejudicii materiale sau materiale, în orice moment de la pornirea procesului
penal pînă la terminarea cercetării judecătorești.
Potrivit prevederilor art. 387 alin. (1) Cod de procedură penală, odată cu sentința
de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și
mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori
o respinge.
Referitor la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului
moral, în acest aspect, Colegiul penal menționează că, instanțele judecătorești au ținut
cont și au luat în considerare circumstanțele cauzei, suferințele provocate părții
vătămate, apreciind real cuantumul prejudiciului moral cauzat.
Instanța de recurs menționează că, cheltuielile solicitate de partea vătămată au
fost confirmate în instanța de judecată de către acesta prin anexarea bonurilor de plată
și a certificatelor medicale, astfel, instanțele judecătorești just au concluzionat asupra
admiterii parțiale a acțiunii civile înaintate de partea vătămată A. Jitariuc.
Mai mult ca atît, în situația în care automobilul inculpatului deține poliță de
asigurare obligatorie, el nu este privat de dreptul a solicita despăgubiri de la
Compania de asigurări.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în
ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise de art. 414-
419 Cod de procedură penală, ce impune inadmisibilitatea recursului ordinar declarat
de inculpat, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) - (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Sacară Vadim
Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 mai 2015,
în cauza penală în privința acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată integral la 02 decembrie 2015.
Președinte Gordilă Nicolae
Judecători Guzun Ion
Catan Lilian
5