1ra-1121/15 — art. 152 alin.1 CP

1ra-1121/15 — art. 152 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-1121/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 octombrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Radu Holban în numele părții vătămate și civile Iurie Ghemu, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Fălești din 26 februarie 2015 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 mai 2015, în cauza penală în

privința lui

Gurschi Valeriu Alexandru, născut la

13 martie 1977, originar și locuitor din s.

Călinești, r-nul Fălești,

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 17.01.2015 – 26.02.2015;

- instanța de apel: 20.03.2015- 03.06.2015;

- instanța de recurs: 24.07.2015- 21.10.2015;

C O N S T A T Ă:

examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Gurschi Valeriu a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152 alin. (1) Cod penal fiindu-i

aplicată pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în

mărime de 140 ( o sută patruzeci) ore.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial și s-a dispus încasarea din contul

inculpatului în beneficiul părții vătămate Ghemu Ion a prejudiciului material în

mărime de 20 006,98 lei (douăzeci mii șase lei nouăzeci și opt bani), a

prejudiciului moral în sumă de 10 000 (zece mii) lei și cheltuielile de judecată în

sumă de 3 500 (trei mii cinci sute) lei.

Valeriu la 27.11.2013, aproximativ la ora 08.30, aflîndu-se pe strada din satul

Călinești, raionul Fălești, în temeiul relațiilor ostile, intenționat i-a aplicat lui

Ghemu Iurie mai multe lovituri cu pumnii în regiunea capului, cauzîndu-i în

rezultat acestuia traumatism cranio-cerebral închis cu contuzie cerebrală, excoriație

1

și tumefiere, care potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 240 D din

12.12.2013 se atribuie la categoria leziunilor corporale medii, cu dereglarea

sănătății de lungă durată.

Ghemu Valeriu, solicitînd casarea parțială a acesteia în latura civilă, cu

pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță în

partea ce ține de pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, prin care să

se dispună încasarea de la inculpat în beneficiul său a sumei de 50 000 lei cu titlu

de compensație bănească pentru prejudiciul moral cauzat prin infracțiune.

În motivarea apelului s-a invocat că:

- potrivit art. 1423 Codul civil,

(1) Mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către

instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau

fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului

prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care

această compensare poate aduce satisfacție persoanei vinovate.

(2) Caracterul și gravitatea suferințelor psihice fizice le apreciază instanța

de judecată, luînd în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul,

precum și statutul social al victimei;

- potrivit pct. 25 din Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție a

Republicii Moldova „Cu privire la aplicarea de către instanțele de judecată a

legislației ce reglementează repararea prejudiciului moral" nr. 9 din 09.10.2006,

instanțele judecătorești, la determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul

moral, trebuie neapărat să ia în considerare atît aprecierea obiectivă, cît și datele

obiective care certifică acest fapt;

- la adoptarea sentinței în partea ce ține de stabilirea mărimii

compensației bănești pentru prejudiciului moral cauzat prin infracțiune în sumă de

10 000 lei, instanța nu a aplicat pe deplin criteriile legale obligatorii indicate mai

sus în raport cu circumstanțele relevante ale prezentei cauze;

- astfel, deși sub aspect textual (de conținut), instanța de judecată a

reținut și reflectat în sentință circumstanțele de fapt și de drept importante pentru

soluționarea justă a cauzei în această latură, în esență însă în discrepanță evidentă

cu aceste circumstanțe instanța a stabilit mărimea compensației bănești a

prejudiciului moral într-o sumă vădit diminuată, care nicidecum nu este în măsură

să constituie o satisfacție echitabilă pentru el ca persoană vătămată, adică să-i

compenseze efectiv și pe deplin suferințele (durerile) fizice și psihice care i-au fost

cauzate în rezultatul acțiunilor infracționale intenționate comise de către inculpat;

- suma compensației pentru prejudiciul moral de doar 10 000 lei

(echivalent cu aproximativ 500 euro), stabilită de prima instanță, este una

inechitabilă în circumstanțele cauzei date, fapt ce contravine prevederilor art. 1

alin. (3) din Constituția Republicii Moldova, care proclamă demnitatea omului

2

drepturile și libertățile lui, dreptatea (adică echitatea), ca fiind valori supreme ale

statului Republica Moldova, precum și prevederilor art. 20 alin. (l) din

Constituție, care stipulează că, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din

partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează

drepturile, libertățile și interesele sale legitime;

- consideră că pentru stabilirea unei compensații bănești echitabile și

rezonabile ca cuantum pentru prejudiciul moral cauzat prin infracțiune urmau (și

urmează) a fi luate în considerare următoarele circumstanțe:

a) acțiunile infracționale au fost comise în privința sa de către inculpatul

Gurschi Valeriu pe data de 27.11.2013, aproximativ ora 08.00 cu vinovăție sub

formă de intenție directă de vătămare a integrității corporale, adică cu intenție

directă de a cauza dureri fizice și suferințe psihice;

b) aceste acțiuni infracționale dînsul le-a comis în loc public pe timp de zi și

în prezența altor persoane, aplicîndu-i cu obrăznicie și cu cruzime lovituri

puternice preponderent în cap, în situația în care el nu a comis în privința lui careva

acțiuni ilegale și că este cu 10 ani mai în vîrstă ca el. În această privință prezintă

relevanță declarațiile martorului ocular Melnic Nina, care combat declarațiile

inculpatului, inclusiv cele date în ședință de judecată. Or, cu toate că în esență

inculpatul a recunoscut vinovăția sa în săvîrșirea infracțiunii incriminate, acceptînd

probele administrate în faza urmăririi penale (art. 364/1 CPP), dînsul prin

declarațiile sale a încercat să distorsioneze tabloul real al comiterii de către el a

infracțiunii, încercînd astfel de a-și îndreptăți acțiunile sale ilegale, fapt ce

demonstrează că realmente el nu s-a căit sincer și nu regretă de infracțiunea

comisă;

- urmare a acțiunilor infracționale descrise mai sus inculpatul i-a

pricinuit vătămarea medie a integrității corporale părții vătămate, cu dereglarea

sănătății de lungă durată cu urmări grave;

- din cauza vătămărilor corporale pricinuite de inculpat a fost nevoit să

se trateze de mai muie ori în condiții de staționar în perioadele 27.11.2013-

09.12.2013, 10.12.2013-20.12.2013, 24.02.2014-07.03.2014, 28.07.2014-

08.08.2014, 08.10.2014-20.10.2014 și pînă în prezent continuă tratamentul

ambulatoriu;

- în rezultatul vătămărilor corporale intenționate pricinuite de inculpat,

în luna aprilie 2014 a fost supus examinării de către Consiliul Teritorial pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă Fălești, constatîndu-se

afecțiunea generală a stării sănătății sale ca urmare a traumatismului pricinuit pe

data de 27.11.2013 cu reducerea în proporție de 70 % a capacității de muncă. Drept

urmare a fost încadrat pe un termen de un an în gradul 2 de invaliditate. Acest fapt

este confirmat prin Certificatul de Dizabilitate și Capacitate de Muncă Seria CN nr.

071471 din 17.04.2014, copia căruia a fost anexată la cererea de concretizare a

acțiunii civile depusă în ședința de judecată din 06.02.2015;

3

- urmare a vătămărilor corporale pricinuite de inculpat și a afecțiunii

generale a stării sănătății sale în rezultatul acestora, a pierdut speranța de viață, or,

a ajuns într-o stare de neputință fizică, astfel încât nu poate să se îngrijească de

unul singur, nu poate face efort fizic, nu poate munci ca să-și întrețină soția și cei

doi copii care se aflau la întreținerea sa;

- împrejurările descrise mai sus i-au provocat și continuă să-i provoace

neîntrerupt pînă în timpul de față atît dureri fizice, cît și puternice retrăiri sufletești,

cu atît mai mult că Gurschi Valeriu după săvîrșirea infracțiunii nu s-a interesat

deloc de soarta sa și nu i-a acordat nici un fel de ajutor;

- urmează a fi luat în considerație că la momentul comiterii infracțiunii

avea un statut social stabil. La locul de trai avea un comportament pozitiv,

bucurîndu-se de stimă și respect în cadrul comunității locale. Fiind căsătorit (soția

este profesoară la Liceul Teoretic din s. Călinești) și având doi copii la întreținere

se ocupa cu munca social-utilă în cadrul Gospodăriei Țărănești „Gemu Iurie

Alexandru" al cărei fondator este; anterior nu a fost tras la răspundere

contravențională și penală;

- avînd în vedere circumstanțele descrise mai sus, este evident faptul că

suma de 10 000 lei (echivalent cu aproximativ 500 Euro) stabilită de instanță cu

titlu de compensație pentru prejudiciul moral cauzat în rezultatul infracțiunii

săvîrșite de Gurschi Valeriu nu este echitabilă și respectiv, nu este în măsură să-i

compenseze real, efectiv și pe deplin acele suferințe (dureri) fizice și psihice pe

care le-a suportat și continuă să le mai suporte;

- consideră că în circumstanțele cauzei date suma de cel puțin 50 000 lei ar

fi în măsură să constituie o compensație echitabilă și rezonabilă ca cuantum în

vederea reparării prejudiciului moral cauzat.

2015 a fost respins apelul declarat ca nefondat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. La adoptarea soluției instanța de apel a conchis că, instanța de fond a

verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a

dat probelor administrate apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere

al coroborării lor, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția inculpatului

Gurschi Anatoli în fapta incriminată și făcînd o încadrare juridică justă a acțiunilor

lui în baza art.152 alin. (l) Cod penal.

Instanța de fond a făcut o analiză amplă a probelor cercetate, iar concluziile

făcute de instanța de fond privind vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii

reținute în sarcina lui rezultă din probele administrate, cărora le-a fost dată o

apreciere legală sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Referitor la latura civilă contestată de partea vătămată Ghemu Iurie ce ține

de dezacordul cuantumului despăgubirilor morale încasate și precum că instanța

4

de fond nejustificat a încasat o sumă cu titlu de prejudiciu moral care este exagerat

de mică și nu corespunde prejudiciului moral cauzat prin infracțiune de către

inculpat, în acest aspect Colegiul a indicat, că soluția instanței de fond este una

motivată, legală și întemeiată.

Astfel, Colegiul penal a conchis că instanța de fond a apreciat real

prejudiciul moral cauzat, iar la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale

prejudiciului moral a ținut cont în deplină măsură de circumstanțele cauzei, în

special de faptul că starea sănătății părții vătămate a fost prejudiciată, astfel prin

acțiunile inculpatului părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu moral exprimat

prin suferințe fizice nemijlocit prin aplicarea loviturii cu pumnul soldată cu

traumatism cranio-cerebral închis cu contuzie cerebrală, cît și faptul că ulterior pe

parcursul unei perioade îndelungate a urmat tratamente medicale, precum și

faptul cauzării suferințelor psihice, fiind nevoit să se trateze de mai multe ori in

condiții de staționar.

Aceste suferințe au fost apreciate de instanța de fond în sumă de 10 000 lei,

care este echitabilă pentru recuperarea prejudiciului cauzat.

Colegiul penal a conchis că despăgubirile materiale ale prejudiciului moral

solicitate in sumă de 50 000 lei sunt exagerate, astfel instanța de fond a apreciat

real prejudiciul moral cauzat, sumă care in viziunea instanței este suficientă si

reală. Prevederile legale în această privință au fost respectate, instanța de fond

stabilind existența unui prejudiciu moral cauzat părții vătămate, în mod întemeiat

a dispus recuperarea acestuia prin stabilirea unui echivalent bănesc.

Radu Holban în numele părții vătămate și civile Iurie Ghemu, care neinvocînd nici

un temei din prevederile art. 427 Cod de procedură penală solicită casarea totală a

deciziei și parțială a sentinței, în latura civilă, cu pronunțarea unei noi hotărîri în

partea ce ține de pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, prin care să

se dispună încasarea de la inculpat în beneficiul său a sumei de 50 000 lei cu titlu

de compensație bănească pentru prejudiciul moral cauzat prin infracțiune.

În motivarea recursului se indică că suma de 10 000 lei stabilită de instanța

de fond nu este echitabilă și nu este în măsură să compenseze suferințele fizice și

psihice pe care partea vătămată le-a suportat și continuă să le suporte. În opinia

recurentului, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, limitîndu-se la enunțarea concluziilor sale cu privire la respingerea apelului,

fără a pătrunde în esență și fără a analiza circumstanțele de fapt și de drept invocate

și descrise detaliat în apelul declarat.

expus pentru respingerea acestuia, deoarece criticile formulate pe marginea acțiunii

civile nu sunt temei de casare și pentru care instanța de recurs să reaprecieze

cuantumul acțiunii.

5

fără citarea părților, în camera de consiliu în baza motivelor invocate în recurs și în

raport cu materialele dosarului, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de

drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar va

ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească definitivă.

Recurentul în recursul său nu invocă careva temei de recurs prevăzut la art.

427 Cod de procedură penală, însă din conținutul acestuia rezultă ca temei pct. 6)

alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că: hotărîrea instanței

de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței.

Colegiul penal precizează că recurentul a semnalat faptul că instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor indicate în apel și invocă dezacordul său

cu aprecierea eronată a probelor și a circumstanțelor de fapt și de drept invocate în

cererea de apel.

Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța de

apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală. Decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la

menținerea sentinței instanței de fond, or în fapt, decizia instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și

întemeiată.

Mai mult ca atît, Colegiul menționează că motivarea hotărîrii este un proces

de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod

necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atît timp cît sunt valorificate

toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate

componentele obligatorii ale unei motivări a hotărîrii penale, așa cum s-a procedat,

6

de altfel, în cauza de față. Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare

a efectuării cercetării judecătorești, just a concluzionat că soluția instanței de fond

este una motivată, legală și întemeiată.

Totodată, conform art. 414 Cod de procedură penală la judecarea apelului

instanța a verificat probele și înscrisurile anexate la cauza penală și a celor

suplimentare invocate de către părți, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței

de judecată.

Referitor la latura civilă contestată de către apelant instanța de apel corect s-

a expus indicînd că soluția instanței de fond este una motivată, legală și întemeiată.

Conform art. 1423 alin. (1) Cod Civil coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de

procedură penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de

către instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice

cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și

de măsura în care compensarea poate aduce satisfacerea persoanei vătămate.

Aprecierea prejudiciului moral se face în funcție de circumstanțele cazului, de la

caz la caz.

Astfel, Colegiul menține poziția instanței de apel și anume faptul că prima

instanță a apreciat real prejudiciul moral cauzat, iar la evaluarea cuantumului

despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral a ținut cont în deplină măsură de

circumstanțele cauzei, în special de faptul că starea sănătății părții vătămate a fost

prejudiciată, astfel prin acțiunile inculpatului părții vătămate i-a fost cauzată un

prejudiciu moral exprimat prin suferințe fizice nemijlocit prin aplicarea loviturii cu

pumnul soldată cu traumatism cranio-cerebral închis cu contuzie cerebrală, cît și

faptul că ulterior pe parcursul unei perioade îndelungate a urmat tratamente

medicale, precum și faptul cauzării suferințelor psihice, fiind nevoit să se trateze de

mai multe ori in condiții de staționar

În esență, aceste suferințe au fost apreciate în sumă de 10 000 lei, sumă care

în opinia instanței de recurs este una echitabilă pentru recuperarea prejudiciului

cauzat, iar despăgubirile solicitate în sumă de 50 000 lei sunt exagerate.

Prin urmare, Colegiul menționează că prevederile legale în această privință

au fost respectate, iar criticile formulate de recurent enunțate la pct. 5. au fost

obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1.,

soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, ori materialul probator al

cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care

au adus la pronunțarea hotărîrilor recurate.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal apreciază ca fiind corectă concluzia

instanței de apel, deoarece corespunde circumstanțelor de fapt ale cauzei,

temeiurile invocate de recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală nu persistă în cauză, iar hotărîrea atacată este legală și întemeiată,

ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

7

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Radu Holban în

numele părții vătămate Iurie Ghemu împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 13 mai 2015, în cauza penală în privința lui Gurschi Valeriu, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 11 noiembrie 2015.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

8