ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 17.11.2015

1ra-1213-2015 — art.264-1 alin.4 CP

HOTĂRÂRE
17.11.2015
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.264-1 alin.4 CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.6, 10 CPP
Citează această cauză
1ra-1213-2015 — art.264-1 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr.1ra-1213/15

Curtea Supremă de Justiție

17 noiembrie 2015 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu, Ion Guzun,

judecînd, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 mai 2015, în cauza

penală privindu-l pe

Todica Ion Anatolie, născut la 24

august 1986, originar din s.Gura

Bîcului, r-nul Anenii Noi, domiciliat în

mun.Chișinău, bd.Dacia 20/2, ap.35.

Termenul examinării cauzei:

În baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

Ion a fost condamnat în baza art.2641 alin.(4) Cod penal la amendă în mărime de 550

unități convenționale și în baza art.2641 alin.(4) Cod penal la amendă în mărime de 550

unități convenționale, iar în temeiul art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă - amendă în

mărime de 1000 unități convenționale.

procedură penală, a constatat că Todica Ion, la 16 iunie 2014, fiind persoană privată

de dreptul de a conduce mijloace de transport, cunoscînd cu certitudine că încalcă

prevederile pct.14 lit.a) din Regulamentul circulației rutiere conform căruia:

„conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate,

sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența

preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției”, aflîndu-se în

mun.Chișinău, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, a urcat la volan

și a condus autoturismul de model „Mercedes-814 D”, cu n/î OR AU 181, cînd

aproximativ pe la ora 00.10, pe str.Sarmizegetusa intersecție cu str.Butucului,

mun.Chișinău, a fost stopat de colaboratorii Inspectoratului Național de Patrulare a

IGP, care avînd dubii că conducătorul auto se află în stare de ebrietate, exercitîndu-

și obligațiunile de serviciu, l-au condus la sediul Instituției Medico-Sanitare Publice

Dispensarul Republican de Narcologie, pentru confirmarea și aprecierea gradului

stării de ebrietate unde, fiind supus examenului medical, conform procesului-verbal

1

nr.3401 din 16.06.2014, la Ion Todica s-a constatat o concentrație a vaporilor de

alcool în aerul expirat de 0,73 mg/l, și concentrația de alcool în sînge de 1,28 g/l, ce

conform prevederilor art.13412 alin.(3) Cod penal se califică ca stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat.

Tot el, la 21 iunie 2014, încălcînd prevederile pct.11 lit.j) din Regulamentul

circulației rutiere care prevede că, „conducătorul de vehicul înainte de plecare și în

timpul deplasării este obligat să se supună, la solicitarea agentului de circulație,

procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare a

probelor biologice în vederea constatării alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte

substanțe psihotrope sau de medicamente cu efect similar”, aproximativ la ora 15.40, în

mun.Chișinău,bd.Dacia 30/3, în curtea blocului locativ, s-a deplasat cu automobilul de

model „Mercedes-814 D”, cu n/î OR AU 181, fiind suspectat că a comis tamponare în

obstacol, a fost documentat de către colaboratorii de poliție, care avînd suspecții că

conducătorul auto se află în stare de ebrietate l-au condus la sediul Instituției Medico-

Sanitare Publice Dispensarul Republican de Narcologie din str.Petru Rareș 32,

mun.Chișinău, pentru confirmarea și aprecierea gradului stării de ebrietate, unde Todica

Ion a refuzat categoric să-l treacă în vederea stabilirii stării de ebrietate și recoltarea

probelor biologice în cadrul acesteia, fapt consemnat în procesul-verbal nr.3787 din

21.06.2014.

I.Todica, care a solicitat casarea parțială a acesteia, doar în partea stabilirii pedepsei,

considerînd-o prea aspră, deoarece instanța reținînd circumstanțele - recunoașterea vinei

de către inculpat, conștientizarea gravității faptelor comise, că anterior nu a fost

condamnat și că acesta suferă de o boală incurabilă, putea să le aprecieze ca unele

excepționale, ce ar fi permis aplicarea prevederilor art.79 Cod penal și stabilirea unei

pedepse sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunile respective.

admis, din alte motive, apelul avocatului în numele inculpatului, casată sentința și

pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Todica Ion a fost recunoscut vinovat în baza art.2641 alin.(4) Cod penal, fiindu-i aplicată

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale.

Pentru pronunțarea hotărîrii date, instanța de apel a menționat că, cele două

episoade comise de I.Todica, sînt una și aceiași infracțiune, de unde rezultă că dînsul a

comis un concrus de infracțiuni determinat de art.33 Cod penal.

Instanța în sensul celor invocate a rezultat din prevederile art.114 Cod penal, care

stipulează că calificarea infracțiunii în cazul unui concurs de infracțiuni, determinat la

art.33 Cod penal, se efectuează cu invocarea tuturor articolelor sau aliniatelor unui

singur articol din legea penală care prevăd faptele prejudiciabile săvîrșite. Reieșind din

faptul că inculpatul a comis două fapte, care sînt prevăzute la aliniate diferite, însă

ambele aliniate sînt cumulate într-un singur aliniat, care prevede o pedeapsă mai aspră,

avînd în vedere că subiectul infracțiunii date nu deținea permis de conducere și era

privat de dreptul de a conduce mijloace de transport, instanța a conchis că există

concurența dintre o parte și un întreg a două sau mai multe norme penale, una dintre ele

cuprinzînd fapta prejudiciabilă în întregime, iar celelalte - numai unele părți ale ei.

Astfel că în situația dată, potrivit art.118 Cod penal, calificarea infracțiunilor urma a se

efectua în baza normei care cuprinde în întregime toate semnele faptei prejudiciabile

săvîrșite.

2

La fel, instanța a respins argumentul apelantului, prin care solicită aplicarea în

privința inculpatului dispozițiile art.79 Cod penal, din motiv că nu s-au stabilit la caz,

careva circumstanțe excepționale, iar partea apărării nu a prezentate probe ce ar dovedi

faptul că inculpatul suferă de o boală incurabilă.

invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură penală,

solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței, pe motiv că instanța de apel eronat a

ajuns la concluzia că infracțiunile comise de inculpat este una unică, din care motiv

incorect a calificat fapta doar în baza art.2641 alin.(4) Cod penal, deoarece conform

ordonanței de punere sub învinuire, lui A.Todica i-a fost incriminat comiterea a două

fapte infracționale prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod penal, fapte analogice, săvîrșite în

timp diferit, locuri diferite, precum și circumstanțe diferite, că infracțiunea dată se

consideră consumată din momentul efectuării conducerii mijlocului de trasport de către

persoana care se afla în stare de ebrietate, și faptele săvîrșite de inculpat nu prezintă o

acțiune continuă sau prelungită, acesta nu a acționat cu o intenție unică, faptele săvîrșite

de inculpat constituie o pluralitate de infracțiuni și instanța de apel a omis din vedere

faptul că, cauza a fost examinată în procedura specială prevăzută de art.3641 Cod de

procedură penală, și neîntemeiat a calificat faptele incriminate inculpatului contrar

încadrării reținute în rechizitoriu și de prima instanță, fiindcă examinarea cauzei în

procedura dată, impune că părțile pot exercita calea de atac, doar sub aspectul

individualizării pedepsei și instanța nu poate reține o altă situație de fapt și o altă

încadrare juridică, decît cea reținută prin rechizitoriu și de prima instanță.

invocate, Colegiul penal consideră că recursul procurorului urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Potrivit art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței

de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță, fiind în drept

să dea o nouă apreciere probelor din dosar.

Avînd în vedere aceste prevederi legale, Colegiul penal conchide că instanța de

apel nu a îndeplinit pe deplin cerințele normei sus menționate.

Astfel, din partea motivată a deciziei instanței de apel rezultă că temeiul de casare

a sentinței cu pronunțarea unei noi soluții de condamnare a inculpatului I.Todica doar în

baza art.2641 alin.(4) Cod penal, constă în faptul că prima instanță greșit a încadrat

faptele acestuia și l-a recunoscut vinovat de două ori pentu una și aceiași faptă, pe cînd

acțiunile inculpatului urmau să fie cumulate într-un singur aliniat, deoarece calificarea

infracțiunilor se efectuează în baza normei care cuprinde în întregime toate semnele

faptei prejudiciabile săvîrșite.

Colegiul penal, verificînd legalitatea deciziei instanței de apel sub acest aspect,

constată că, la data de 30.01.2015, pînă la începerea cercetării judecătorești în prima

instanță, inculpatul I.Todica prin înscris autentic a solicitat judecarea cauzei conform

procedurii simplificate prevăzute de art.3641 alin.(1) Cod de procedură penală, pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le recunoaște, totodată

recunoscînd faptele, cît și încadrarea juridică a acestora așa cum au fost menționate în

rechizitoriu.

Prima instanță, verificînd condițiile impuse de dispozițiile art.3641 Cod de

procedură penală, a dispus judecarea cauzei în procedura simplificată.

3

Împotriva sentinței adoptate de prima instanță în urma judecării în procedura

simplificată, inculpatul, cît și apărătorul său pot exercita calea de atac a apelului, de

regulă, doar sub aspectul individualizării pedepsei.

După cum rezultă din actele cauzei, avocatul în numele inculpatului și-a exercitat

dreptul de a contesta sentința primei instanța și a depus apel, prin care a solicitat casarea

acesteia doar în partea individualizării pedepsei.

Instanța de apel, judecînd cauza, a admis din alte motive apelul avocatului

declarat în numele inculpatului și a pronunțat o nouă hotărîre, prin care l-a recunoscut

vinovat pe I.Todica în baza art.2641 alin.(4) Cod penal, fără a ține seama că în situația

aplicării de către prima instanță a dispozițiilor art.3641 Cod de procedură penală,

instanța de apel este obligată să verifice în principiu îndeplinirea cerințelor dispozițiilor

art.3641alin.(1) și (4) Cod de procedură penală, dar nu poate reține o altă situație de fapt

și o altă încadrare juridică decît cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță,

excepție făcînd doar cazul cînd prima instanță în procedura simplificată a reținut o altă

situație și/sau o altă încadrare juridică decît cea constatată în rechizitoriu sau în cazul

cînd judecarea cauzei în procedura simplificată a fost viciată din motivul că s-a constatat

că în cadrul urmăririi penale au fost încălcate grav normele imperative din Codul de

procedură penală, care în cadrul procedurii precedente au afectat hotărîrea atacată.

Reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal consideră că instanța de apel,

greșit a casat sentința primei instanțe și a reținut o altă încadrare juridică decît cea

constatată în rechizitoriu și de către prima instanță.

La fel, Colegiul penal constată și temeiul ce a stat la baza încadrării faptei

inculpatului, unul neîntemeiat, deoarece instanța de apel constatînd că inculpatul a

comis două episoade a unei și aceeași infracțiuni, incorect a calificat faptele inculpatului

ca o infracțiune unică, încadrîndu-le într-o singură normă.

Conform art.25 Cod penal, infracțiunea se consideră consumată dacă fapta

săvîrșită întrunește toate semnele constitutive ale componenței de infracțiune.

După cum rezultă din actele cauzei, inculpatul a fost supus învinuirii pentru

faptele comise la 16.06.2014 - că “fiind privat de a conduce mijlocul de transport a

condus mijlocul de transport în stare de ebrietate” și la 21.06.2014 - că “fiind privat de

a conduce mijlocul de transport a refuzat de la examenul medical în vederea stabilirii

stării de ebrietate și a naturii ei”, infracțiuni ce s-au consumat la data comiterii

acestora.

Astfel, inculpatului i-a fost incriminate două fapte infracționale identice, însă ce

au fost săvîrșite în timp diferit, locuri diferite, precum și circumstanțe diferite, adică au

fost comise în baza unor intenții distincte și au avut un scop diferit.

Colegiul penal consată că, infracțiunile comise de inculpat, reieșind din dispoziția

art.33 Cod penal, formează concurs de ifracțiuni, deoarece făptuitorul a manifestat

intenție separată în raport cu fiecare infracțiune, însă aceste rezultate infracționale

nicidecum nu vor constitui o infracțiune unică și nu persistă situația cînd există

concurența dintr-o parte și un întreg a două sau mai multe norme penale, una dintre ele

cuprizînd fapta prejudiciabilă în întregime, iar celelalte - numai unele părți ale ei,

deoarece întra-devăr faptele comise de inculpat sînt prevăzute la același articol și aliniat

adică art.2641 alin.(4) Cod penal - conducerea mijlocului de transport, acțiuni săvîrșite la

alin.(1)–(3), de către o persoană care este privată de dreptul de a conduce mijloace de

transport, agravanta la caz fiind „privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport”, însă după latura obiectivă, faptele infracționale săvîrșite se deosebesc, în

primul caz fapta prejudiciabilă exprimîndu-se în conducerea mijlocului de transport de

4

către o persoană care se află în stare de ebrietate, iar în al doilea caz fapta

prejudiciabilă exprimîndu-se în respingerea expresă sau tăcită a efectuării examenului

medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei, astfel că, la caz, este prezent

concursul real de infracțiuni, deoarece caracterul urmărilor prejudiciabile sînt diferite.

Astfel, instanța de apel, la pronunțarea hotărîrii, nu a ținut cont de împrejurările

menționate și greșit a admis apulul avocatului, declarat în numele inculpatului din alte

motiv, în urma căruia a conchis de a încadra fapta inculpatului doar într-o singură

normă penală.

În concluzie, Colegiul penal consideră că, prima instanță, a dat o apreciere și

încadrare juridică corectă faptelor săvîrșite de către I.Todica, just calificînd acțiunile

acestuia în baza art.2641 alin.(4) Cod penal și art.2641 alin.(4) Cod penal, măsura de

pedeapsă fiindu-i stabilită în limitele sancțiunii normelor penale în baza cărora a fost

declarat vinovat, cu respectarea prevederilor art.7, 61, 75 Cod penal, ținîndu-se seama

de gradul prejudiciabil al faptelor comise, de persoana vinovatului, de consecințele

survenite, de toate circumstanțele cauzei care agravează ori atenuează răspunderea,

precum și de faptul că inculpatul a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată

prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit.a) Cod de procedură penală, judecînd recursul,

instanța de recurs admite recursul, casează, parțial sau total hotărîrea atacată, cu

menținerea hotărîrii primei instanțe, cînd apelul a fost greșit admis.

Prin urmare, Colegiul conchide că recursul procurorului este întemeiat și urmează

a fi admis, iar eroarea comisă de instanța de apel urmează a fi corectată avînd în vedere

că apelul avocatului în numele inculpatului greșit a fost admis, prin casarea deciziei

instanței de apel, cu menținerea sentinței primei instanțe.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de

Apel Chișinău, Scutelnic Cătălin, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 15 mai 2015 în cauza penală în privința lui Todica Ion, cu menținerea

sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 13 februarie 2015, prin care Todica Ion

a fost condamnat în baza art.2641 alin.(4) Cod penal la amendă în mărime de 550 unități

convenționale și în baza art.2641 alin.(4) Cod penal la amendă în mărime de 550 unități

convenționale, iar în temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,

prin cumulul parțial al pedepselor aplicate i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de

amendă în mărime de 1000 unități convenționale.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 01 decembrie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-03-15
0,96
1ra-545/2017 — art. 264-1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-545/2017 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 15 martie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, a examinat, în
CSJ 2015-11-25
0,95
1ra-1441-2015 — art.186 alin.2, 197 alin. 2 CP
Dosarul nr.1ra-1441/15 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 25 noiembrie 2015 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, examinînd admisibilitatea în prin
CSJ 2015-11-18
0,95
1ra-1369-2015 — art.287 alin.1 lit.b, 287 alin.1 CP
Dosarul nr.1ra-1369/15 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 18 noiembrie 2015 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, examinînd admisibilitatea în prin
CSJ 2016-01-21
0,95
1ra-1451/2015 — art. 190 alin. 1, 361 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1451/2015 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 22 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Petru Ursache, Judecători – Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timof
CSJ 2015-09-30
0,94
1ra-935/2015 — art. 287 al.3 CP
Dosarul nr. 1ra-935/2015 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 30 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, examinând,
Sursă