1ra-1368/2015 — Art. 327 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei din 30 decembrie 2014, Globa Andrei Gheorghe a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Pentru a se pronunța prima instanța a constatat, că Globa A., este învinuit de organul de urmărire penală în faptul că, fiind ales în funcția de președinte al raionului Orhei prin decizia nr. 1/1 din 06 iulie 2007, iar la 15 iulie 2011 prin decizia nr. 1/3 a fost ales în funcția de vicepreședinte al raionului Orhei - responsabil pentru problemele sociale, fiind în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal, persoană publică, a comis intenționat infracțiunea prevăzută de alin. (1) art. 327 Cod penal. Astfel, Globa A., fiind fondator al SRL „Agro – Berezlogi”, cu capitalul social de 55% din capitalul societății și principalul factor de decizie al acesteia, folosind intenționat situația de serviciu, în luna martie a anului 2011, cunoscând cu certitudine faptul că, turnul pentru acumularea apei a sondei arteziene nr. 4920 se află la balanța Primăriei com. Berezlogi, i-a spus angajatului întreprinderii Globa Ion, care activa în calitate de mecanizator să transporte turnul nominalizat, care este luat la evidența contabilă a Primăriei cu prețul de 2.400 lei, pe teritoriul depozitului de acumulare și prelucrare a cerealelor. Ulterior, în luna octombrie 2011, realizându-și intențiile sale ilicite, a dispus ca turnul în cauză să fie tăiat în bucăți, după care a fost realizat la fier uzat la prețul de 1,40 lei pentru un kilogram, iar banii încasați de la realizarea metalului în sumă de 1 1.700 lei i-a însușit, prin ce a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, respectivele acțiuni au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza de art. 327 alin. (1) Cod penal, abuz de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interes material și personal, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul în Procuratura raionului Orhei, Machidon V., care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Globa A. să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, cu respectarea prevederilor art. 10 Cod penal, la amendă în mărime de 200 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 2 ani. În motivarea apelului declarat a invocat că: - la întocmirea sentinței nu s-a ținut cont de prevederile art. 7 alin. (1) Cod de procedură penală; - prima instanță în conformitate cu art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, urma să indice motivele pentru care a respins probele aduse de acuzare, fapt ce nu a făcut, adoptînd o hotărîre nemotivată și neîntemeiată, însușind doar argumentele părții apărării, neapreciind probele în ansamblu și anume: declarațiile reprezentantului părții vătămate Cogîlniceanu I., a martorului contabil Veverița M., a martorului Stavilă V. și bonurile de plată prin care se confirmă achitarea prejudiciului cauzat; - din probele cercetate în ședința de judecată s-a constatat că anume inculpatul Globa A. ar fi solicitat lui Stavilă V. ca turnul de apă să fie transportat pe teritoriul SRL „Agro Berezlogi”, iar solicitarea a fost apreciată la nivel de indicație fiind executată fără abateri, astfel această acțiune organul de drept o consideră ca un semn a laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal; - turnul de apă a fost transportat dintr-un loc în altul anume la indicația lui Globa A. și nu la inițiativa altor persoane. De asemenea, turnul a fost tăiat și realizat contra sumei de 1.700 lei, bani despre care acuzarea a demonstrat că inculpatul i-a folosit în interese personale, ce a fost rezultatul unui scop strict determinat; - imediat după intentarea cauzei penale, inculpatul a achitat pe contul Primăriei com. Berezlogi, r-ul Orhei suma de 2.400 lei, ce constituie valoarea turnului de apă cu care a fost luat la evidența contabilă a Primăriei, fapt ce demonstrează că Globa A. și-a recunoscut tacit vinovăția; - martorul Veverița M. a comunicat că a înmînat mai multe sume bănești persoanelor care dețin cote valorice în cadrul SRL „Agro Berezlogi”, dar nu a putut specifica cu precizie dacă banii transmiși ar fi fost cei din vînzarea turnului de apă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2015 a fost respins apelul ca nefondat și menținută sentința.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a conchis că inculpatul nu a săvîrșit infracțiunea imputată, împrejurările fiind constatate din totalitatea de probe 2 acumulate la cauza penală, care au fost corect apreciate, respectîndu-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală. Totodată, instanța de apel a notat că declarațiile martorilor Cogîlniceanu I., Istrati A. și Paciu M. nu pot servi drept probe care ar demonstra vina inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate, deoarece acestea se combat de întreaga sistemă de probe. Mai mult ca atât, instanța de apel a conchis că suma de 2.400 lei, la care a fost estimat turnul de apă uzat, nu poate constitui daună considerabilă pentru Primăria com. Berezlogi, deoarece conform certificatului nr. 96/1 din 23.04.2015, bugetul aprobat pentru Primăria com. Berezlogi pe anul 2011 a constituit 2.988.400 lei, ceea ce denotă, incontestabil, că Primăriei com. Berezlogi nu i-a fost cauzată daună considerabile, conform prevederilor art. 126 Cod penal. Instanța de apel a reținut ca fiind veridice declarațiile martorului Veverița M. date în cadrul ședinței de judecată, fiind corect puse la baza sentinței de achitare și pe care nu le pune la îndoială, deoarece au fost administrate în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală, fiind consecutive, consecvente și uniforme, coroborînd cu declarațiile inculpatului și alte probe administrate, care în cumul demonstrează cu certitudine nevinovăția lui Globa A. în comiterea abuzului de serviciu încriminat. În opinia instanței de apel, declarațiile martorilor Stavilă V., Globa T., Veverița P., Globa I. și Andronachi C. nu demonstrează vina inculpatului, deoarece dânșii nu indică la ultimul că ar fi comis careva fapte ce ar constitui infracțiunea imputată lui. De asemenea, instanța de apel a stabilit că banii ce au fost primiți pentru realizarea metalului uzat din turnul de apă nu au fost însușiți de către Globa A., dar au fost introduși în contabilitatea Primăriei și mai apoi au fost înmânați deținătorilor de cote din fosta cooperativă agricolă Gagarin, fapt confirmat în instanța de apel de către martorul Gerița M., Veveriță M. cât și de inculpatul Globa A. Mai mult ca atât, încă în anul 1990 acest turn de apă a fost trecut la pierderi de către fosta cooperativă Gagarin, căreia îi aparținea turnul de apă. În viziunea instanței de apel, de asemenea, nu pot servi ca probe ce ar demonstra vinovăția lui Globa A. în comiterea infracțiunii imputate nici probele invocate de apelant, precum: extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice nr. 6050 din 22.03.2011, raportul de evaluare de la 17.01.2006, certificatul eliberat de către Camera Înregistrării de Stat la 20.04.2001 cu nr. 04; informația Primăriei Berezlogi prin care se confirmă faptul că turnul de apă în cauză cu prețul de piață de 2.400 lei este parte componentă a fîntînii arteziene cu nr. 4920 și a fost transmisă la 11.08.2000 la bilanțul Primăriei; decizia nr. 01-02 de la 21.01.2006; contractul nr. 1 din 04.05.2010; procesul- verbal de predare-primire a bunurilor de la 27.04.2007; ordinul de plată din 24.07.2012. Astfel, nici una din aceste probe nu indică direct sau indirect la Globa A. că ar fi comis infracțiunea imputată. La fel, instanța de apel a menționat că nu s-a dovedit faptul că Globa A., fiind în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal persoană publică a comis intenționat abuzul de serviciu incriminat. Din probele acumulate la dosar rezultă că, Globa A. în luna martie anul 2011 nu era factor de decizie în SRL „Agro Berezlogi”, ci 3 era unul din fondatorii SRL „Agro Berezlogi”, iar transmiterea banilor de către Paciu M. secretarei, nu are nici o tangență cu funcția de președinte al raionului Orhei. Banii în sumă de 1.700 lei, Globa A., nu i-a însușit, după cum este indicat în rechizitoriu, ci doar i-a transmis secretarei comisiei de privatizare, contabilei Veveriță M., care ulterior a transmis banii în contul cotelor valorice foștilor angajați ai CAP „Gagarin”, deținătorilor de cote valorice, fapt confirmat de către Veveriță M. în cadrul ședințelor de judecată. Instanța de apel a concluzionat că acuzarea nu a demonstrat faptul că, prin acțiunile intenționate ale lui Globa A. ar fi survenit careva urmări prejudiciabile în formă de daune în proporții considerabile intereselor publice deoarece nu este clar și distinct ce abuz de serviciu a comis Globa A. și anume prin folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, în interes material și personal, cu cauzarea daune în proporții considerabile intereselor publice. De asemenea, ultimul în cazul dat nu a urmărit nici un interes material sau personal, dar a rugat angajații SRL „Agro Berezlogi” să ducă la fățare un bun fără stăpân și fără proprietar. Totodată, instanța de apel a remarcat că Primăria com. Berezlogi a dobândit dreptul de proprietate numai asupra fântânii arteziene, dar nu și asupra turnului, care nu se află la balanța acesteia, el aflîndu-se separat de fântână la o distanță de 50 m, amplasată pe un alt teren. Turnul era conectat la fântâna arteziană prin conducte de apă peste drumul central al com. Berezlogi. La fel, în speța dată turnul nu aparținea nimănui și este un obiect fără stăpân, deoarece după uzura sa turnul a fost trecut la pierderi fiind construit în anii 1972-1975 de către Gospodăria agricolă „Gagarin” din motivul uzurii complete.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul adjunct al Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău, Ciobanu Sergiu, prin care solicită casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare instanței de apel, invocând temeiul pentru declarare a recursului prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. În dezvoltarea motivelor de recurs, susține că: - pe parcursul examinării cauzei au fost prezentate probe care confirmă cu certitudine vina adusă inculpatului și anume, declarațiile martorilor Cogîlniceanu I., Istrati A., Paciu M., Veverița M., Stavilă V., Globa T., Veverița P., Globa I., Andronachi C.; - de asemenea, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate se confirmă și prin: extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice nr. 6050 din 22.03.2011, prin care se confirmă că Cogîlniceanu I. este asociat al SRL „Agro – Berezlogi” împreună cu inculpatul Globa A.; raportul de evaluare din 17.01.2006, potrivit căruia valoarea de piață a sondelor arteziene, care sunt amplasate în com. Berezlogi, r-nul Orhei la data de 17.01.2006, constituia pentru sonda arteziană cu nr. 4919 suma de 7.300 lei, iar pentru sonda arteziană cu nr. 4920 suma de 9.500 lei; certificatul eliberat de către Camera Înregistrării de Stat la 20.04.2001 cu nr. 04, potrivit căruia SRL „Agro – Berezlogi” la momentul înregistrării a căpătat drepturile de succesor în drept a Cooperativei agricole de producție „Gagarin”, care potrivit actului 4 de primire - predare a obiectelor de menire publică de la 11.08.2000 a transmis arteziana în cauză gratuit Primăriei com. Berezlogi, ce era evoluată la suma de 45.000 lei; informația Primăriei com. Berezlogi prin care se confirmă faptul că turnul de apă în cauză cu prețul de piață de 2.400 lei este parte componentă a fîntînii arteziene cu nr. 4920 și a fost transmisă la 11.08.2000 la bilanțul Primăriei; decizia nr. 01-02 de la 21.01.2006 prin care a fost transmisă în folosință pe un termen de 50 ani Î.I. „A. Istrati”; contractul nr. 1 din 04.05.2010 prin care Î.I. „A. Istrati” s-a obligat ca la expirarea termenului contractului să restituie bunurile primite în folosință, luîndu-se în calcul uzura normativă produsă în perioada folosinței; procesul-verbal de predare-primire a bunurilor de la 27.04.2007, potrivit căruia turnul în cauză necesită reparație capitală; ordinul de plată din 24.07.2012 potrivit căruia inculpatul a achitat la contul Primăriei com. Berezlogi suma de 2.400 lei pentru turnul de apă a fîntînii arteziene nr. 2 „Afafin”.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, inculpatul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece instanțele de judecată au apreciat la justa valoare toate probele, inclusiv cele prezentate de către acuzare. Totodată, a menționat că nu a fost prezentată nici o probă ce confirmă cu certitudine vina sa în comiterea infracțiunii imputate. Instanțele de judecată au dat o apreciere critică declarațiilor primarului com. Berezlogi, Cogîlniceanu I., care a comunicat că prejudiciul de 1.700 lei este considerabil, atunci cînd bugetul Primăriei com. Berezlogi este de cîteva milioane de lei. Nici unul din martorii audiați nu a comunicat că a însușit banii în urma realizării unei părți din metalul turnului.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din textul recursului declarat se constată că recurentul invocă drept temei art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Așadar, Colegiul penal menționează că, acest temei poate fi aplicat în cazul când instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu s-a motivat întemeiat hotărârea judecătorească. Adică, este necesar ca hotărârea pronunțată să fie motivată atât în fapt, cât și în drept. Din textul recursului declarat se evidențiază că de fapt autorul descrie declarațiile martorilor și indică o parte din materialele cauzei expuse în pct. 5 al prezentei decizii, însă nu argumentează ilegalitatea hotărârii instanței de apel din punct de vedere al erorilor de drept invocate, ce au fost comise la judecarea cauzei. Totodată, în recursul respectiv, nu este specificat asupra căror motive concrete invocate în apel, nu s-a pronunțat instanța de apel în raport cu circumstanțele relevate 5 în partea descriptivă a deciziei contestate, inclusiv cele indicate în pct. 5 al prezentei decizii și care ar fi esența circumstanțelor că hotărârea pronunțată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, fiind omisă în totalitate argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Instanța de recurs, analizând textul deciziei atacate constată că, temeiurile invocate de către recurent și prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția adoptată. Din textul deciziei recurate se constată că instanța de apel a cercetat toate probele prezentate și le-a apreciat din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității acestora și care în ansamblul lor, au confirmat că inculpatul nu a săvîrșit infracțiunea imputată. Astfel, toate probele prezentate au primit o apreciere la justa valoare, iar concluziile făcute de instanțele judiciare ierarhic inferioare rezultă din lucrările dosarului și concordă cu situația factologică. Din cuprinsul recursului, în viziunea recurentului probele administrate confirmă vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, menționând conținutul declarațiilor martorilor și o parte din materialele cauzei, însă aceste alegații, nu pot fi reținute de către instanța de recurs, deoarece din cuprinsul hotărârilor atacate se constată că, probele indicate au fost analizate și asupra cărora instanța de apel s-a expus întemeiat prin argumente fundamentate în fapt și în drept, și care au fost redate în pct. 5 al prezentei decizii, astfel referitor la declarațiile martorilor Cogîlniceanu I., Istrati A., Paciu M., instanța de apel în motivarea soluției sale just a statuat că: „nu pot servi drept probe care ar demonstra vina inculpatului Globa A. în comiterea infracțiunii încriminate, deoarece acestea se combat de întreaga sistemă de probe.” Totodată, Colegiul penal remarcă că potrivit doctrinei penale, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal include următoarele trei semne: 1) fapta prejudiciabilă care se exprimă în acțiunea sau inacțiunea de folosire a situației de serviciu; 2) urmările prejudiciabile, și anume - daunele în proporții considerabile cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. De asemenea, este de menționat și acel fapt că infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (1) Cod penal, este o infracțiune materială, ce se consideră consumată din momentul producerii daunelor în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Conform art. 126 alin. (2) Cod penal, caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luîndu-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 6 În cazul dat, instanța de recurs remarcă că potrivit informației Primăriei com. Berezlogi, prețul turnului de apă este de 2.400 lei (f.d.37 v.1), iar conform certificatului nr. 96/1 din 23.04.2015, bugetul aprobat pentru Primăria com. Berezlogi pe anul 2011 a constituit 2.988.400 lei (f.d.56 v.2), ceea ce denotă, incontestabil, că Primăriei com. Berezlogi nu i-a fost cauzată daună considerabilă în raport cu valoarea turnului de apă menționată mai sus, mai mult ca atît acest turn era uzat și nefuncțional, nefiind utilizat în folosul comunității, avînd doar un cost al fierului uzat. Prin urmare, nu s-a constatat prejudiciul considerabil în sensul prevederilor art. 126 Cod penal. În consecință, Colegiul penal conchide că în prezenta speță lipsește unul din elementele principale ale infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal și anume latura obiectivă, ce constituie urmările prejudiciabile - daunele în proporții considerabile cauzate intereselor publice. De asemenea, Colegiul reține că instanța de apel a dat apreciere corectă și declarațiilor martorilor Stavilă V., Globa T., Veverița P., Globa I., Andronachi C., indicînd că declarațiile acestora „nu demonstrează vina inculpatului Globa A., deoarece dînșii nu indică la el că ar fi comis careva fapte care ar constitui infracțiunea imputată lui”, iar ce ține de declarațiile martorului Veveriță M. instanța de apel întemeiat a reținut că „acestea au fost administrate în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală, fiind consecutive, consecvente și uniforme, coroborînd cu declarațiile inculpatului Globa A., și alte probe administrate și care în cumul demonstrează cu certitudine nevinovăția lui Globa A. în comiterea abuzului de serviciu încriminat” Totodată, instanța de recurs atestă că instanța de apel s-a expus și asupra celorlalte probe invocate de acuzare și menționate în pct. 6 al prezentei decizii, indicînd că „nu pot servi ca probe care ar demonstra vinovăția lui Globa A. în comiterea infracțiunii imputate lui, deoarece nici una din ele nu indică direct sau indirect la dânsul că ar fi comis infracțiunea imputată lui… atât în instanța de fond cât și-n cea de apel nu s-a dovedit faptul că Globa A., fiind în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal persoană publică a comis intenționat abuzul de serviciu încriminat.” În opinia instanței de recurs, instanța de apel s-a expus asupra tuturor probelor, ilucidînd faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, pătrunzînd în esența problemei de fapt și de drept, cercetînd amănunțit aspectele învinuirii înaintate și a apreciat conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală fiecare probă, iar în concluziile sale a motivat admiterea unor probe și respingerea altora conform art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală. Astfel, Colegiul penal statuează că, nu se constată prezența a careva dubii privind nevinovăția inculpatului, Globa A., în săvârșirea acțiunilor incriminate lui. În aceste condiții, instanța de recurs, consideră că n-a fost constatată prezența în speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Avînd ca reper cele menționate, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul adjunct al Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău, Ciobanu S., ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, 7 DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul adjunct al Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău, Ciobanu Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2015, în cauza penală privindu-l pe Globa Andrei Gheorghe, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la data de 02 decembrie 2015. Președinte Gordilă Nicolae Judecător Covalenco Elena Judecător Diaconu Iurie 8