1ra-758/2016 — art.213 lit.b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.213 lit.b CP
- Temei legal
- art. 427 al.1 p.6,8,10,12,16 CPP
1ra-758/2016 — art.213 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra- 758/2016
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
14 iunie 2016 mun. Chișinău
Colegiul lărgit în următoarea componență:
Președinte: Ursache Petru
Judecători: Toma Nadejda, Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie și Moraru Petru
judecînd, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de avocații
Lungu Artur și Meșteșug Raisa în numele inculpaților Stîngu Iurie și Vladei Iurie,
de inculpatul Ciobanu Sergiu și avocatul său Midrigan Pavel, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie
2015, în cauza penală privindu-i pe:
Ciobanu Sergiu Damian, născut la
14.07.1973, originar și domiciliat mun.
Chișinău, bd. Dacia 49/2, ap.8;
Vladei Iurie Andrei, născut la 10.09.1971,
originar din sat. Chirileni r-nul Ungheni,
dom. mun. Chișinău str. Cetatea Albă, 68;
Stîngu Iurie Ion, născut la 19.04.1961,
originar din sat. Hirova r-nul Călărași, dom.
mun. Chișinău str. Calea Ieșilor, 47/2, ap.69;
Termenul de examinare a cauzei:
Instanța de fond: 01.08.2013 – 11.02.2015;
Instanța de apel: 03.03.2015 – 15.12.2015;
Instanța de recurs: 24.02.2016 – 14.06.2016.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Militare din 11 februarie 2015, Ciobanu Sergiu,
Vladei Iurie și Stîngu Iurie, învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute la art.213
1
lit. b) Cod Penal, au fost achitați din motiv că faptele inculpaților nu întrunesc
elementele infracțiuni.
Prin aceeași sentință a fost achitat și Purice Iurie, însă în privința acestuia
hotărîrile nu se contestă.
Pentru a se pronunța astfel, în fapt, instanța de fond a stabilit că, Ciobanu
Sergiu, a fost pus sub învinuire pentru faptul că, exercitând în temeiul Ordinului
nr.127-ef din 11.06.2010 funcția de șef al secției de chirurgie a Penitenciarului nr.
16 Pruncul al Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției,
deținând gradul special de maior de justiție, la 03.02.2012, intrînd în serviciu în
calitate de medic chirurg, șef al secției de chirurgie, fiind responsabil de
organizarea și acordarea asistenței medicale chirurgicale persoanelor deținute în
Penitenciarului nr.16 Pruncul, mun. Chișinău, cunoscînd despre faptul că în secția
nr. 3 ftiziologie se află la evidență deținutul Gobjilă Vasile Ghenadie, care, la
02.02.2012, a fost maltratat de alți deținuți, acțiuni în rezultatul cărora acesta a
suportat multiple leziuni, aflându-se în biroul șefului secției nr. 3 ftiziologie
Krasnova Olga, în prezența acesteia, a examinat pacientul Gobjilă Vasile
stabilindu-i diagnosticul: traumă cranio-cerebrală închisă, comoție cerebrală,
traumă închisă a toracelui, contuzia pulmonului, fractură închisă cu deplasare a
coastei V pe stânga, emfizem subcutan, plagă în regiunea occipitală, excoriația
antebrațului drept și piciorului stîng. Starea generală a pacientului a fost
apreciată ca fiind de gravitate medie, pacientul acuza dureri în tot corpul și
insomnie. De către medicul Ciobanu Sergiu a fost prescris tratament simptomatic,
administrarea analgezicilor și antiinflamatoarelor, alte investigații suplimentare
nu au fost recomandate.
Ulterior, după efectuarea investigației, medicul chirurg Ciobanu Sergiu nu l-a
mai vizitat pe pacientul Gobjilă Vasile, limitându-se doar la consemnarea
recomandărilor de tratament în fișa medicală a bolnavului.
Astfel, contrar prevederilor art. 17 alin. (1) lit. c), g), i), l), art. 18 alin. (3), lit.
a) al Legii nr.264-XVI din 27.10.2005 „Cu privire la exercitarea profesiunii de
medic", care prevede că, „medicul este obligat: să asigure tratamentul până la
însănătoșirea pacientului sau până la trecerea lui în îngrijirea unui alt medic, să
acorde primul ajutor medical de urgență, indiferent de timpul, locul și de alte
circumstanțe ale situației, să cunoască și să exercite în permanență atribuțiile de
serviciu, să respecte normele etico-profesionale, fiind în drept să refuze
efectuarea intervenției medicale (cu excepția situațiilor de urgență), readresând
pacientul unui alt medic, în cazul lipsei unei competențe profesionale în domeniu
sau a posibilităților tehnico-medicale necesare efectuării intervenției medicale ",
art. 5 lit. c), d) al Legii nr. 263 din 27.10.2005 „Cu privire la drepturile și
responsabilitățile pacientului" care statuează că, „pacientul are dreptul la
securitate a vieții personale, integritate fizică, psihică și morală, cu asigurarea
discreției în timpul acordării serviciilor de sănătate, reducere a suferinței și
2
atenuare a durerii, provocate de o îmbolnăvire și/sau intervenție medicală, prin
toate metodele și mijloacele legale disponibile, determinate de nivelul existent al
științei medicale și de posibilitățile reale ale prestatorului de servicii de sănătate",
pct. 3, 16 al Regulamentului cu privire la modul de asigurare a asistenței medicale
persoanelor deținute în penitenciare, aprobat prin Ordinul Ministerului Justiției
nr. 478 din 15.12.2006, potrivit căruia „asistența medicală persoanelor deținute
în penitenciare se acordă ori de câte ori este necesar sau la cerere, de către un
personal calificat, în mod gratuit, în conformitate cu legislația în vigoare, în cazul
constatării faptului că deținutul are leziuni corporale sau urme de tortură, este
necesar ca acesta să fie examinat de către medic, cu acordarea ajutorului medical
necesar", neexecutând obligațiunile de funcție conform fișei postului medicului
chirurg, șef secție chirurgie, din 11.06.2010, aprobate de către șeful
Penitenciarului nr. 16 Pruncul, punctele 8, 9 și 10, subpunctele - asigură asistența
chirurgicală specializată programată și de urgență, poartă răspundere pentru
corectitudinea și stabilirea la timp a diagnosticului și metodelor de tratament,
asigură acordarea asistenței chirurgicale de urgență, asigură investigarea și
tratamentul complet, îngrijirea bolnavilor din secție, personal examinează
sistematic bolnavii gravi, răspunde personal de calitatea serviciilor oferite în
timpul activității secției și de calitatea asistenței chirurgicale, urmărește
introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament,
încălcând standardele medicale de diagnostic și tratament în chirurgia toracală,
aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 883 din 30.12.2010 cu privire la
implementarea în practica medicală a Standardelor medicale de diagnostic și
tratament, nu a dispus efectuarea investigațiilor necesare și anume: analiza
generală a sângelui, compatibilitatea Rh, coagulograma, proteina totală, bilirubina
totală, ureea, sumarul urinei, glucoza sângelui, radiografia toracică în două
proiecții, fibrobronhoscopia, spirografia, radiofotografie diagnostică, operație
toracotomie cu înlăturarea hemopneumotoracelui, iar ca rezultat, la 04.02.2012,
ora 18:00, deținutul Gobjilă Vasile Ghenadie a decedat.
Inculpatul Stîngu Iurie, a fost pus sub învinuire pentru faptul, că acesta,
exercitând în temeiul Ordinului nr. 241-ef din 08.12.2009 funcția de specialist,
anesteziolog, reanimatolog al secției reanimare și terapie intensivă a
Penitenciarului nr.16 Pruncul al Departamentului Instituțiilor Penitenciare al
Ministerului Justiției, deținând gradul special de maior de justiție, începînd cu
seara zilei de 03.02.2012, orele 16:00, și pînă în dimineața zilei de 04.02.2012,
intrînd în serviciul de 16 ore în calitate de medic de gardă responsabil de
acordarea asistenței medicale persoanelor deținute în Penitenciarul nr.16
Pruncul, mun. Chișinău, cunoscînd despre faptul, că în secția nr. 3 ftiziologie se
află la evidență deținutul Gobjilă Vasile Ghenadie, care, la 02.02.2012, a fost
maltratat de alți deținuți, acțiuni în rezultatul cărora acesta a suportat multiple
leziuni, a vizitat pacientul Gobjilă Vasile în salonul nr.108 o singură dată, la orele
3
22:30 și în rezultatul examenului medical i-a prescris soluție de dicinon 2,0 ml
i/m.
Ulterior, asistența medicului de gardă a fost solicitată în jurul orei 03:00, la
care Stîngu Iurie nu s-a prezentat, dar a transmis asistentei medicale Munteanu
Elena să repete indicațiile date anterior.
Astfel, contrar prevederilor art. 17 alin. (1) lit. c), g), i), l), art. 18 alin. (3), lit.
a) al Legii nr.264-XVI din 27.10.2005 „Cu privire la exercitarea profesiunii de
medic", care prevede că, „medicul este obligat: să asigure tratamentul până la
însănătoșirea pacientului sau până la trecerea lui în îngrijirea unui alt medic, să
acorde primul ajutor medical de urgență, indiferent de timpul, locul și de alte
circumstanțe ale situației, să cunoască și să exercite în permanență atribuțiile de
serviciu, să respecte normele etico-profesionale, fiind în drept să refuze
efectuarea intervenției medicale (cu excepția situațiilor de urgență), readresând
pacientul unui alt medic, în cazul lipsei unei competențe profesionale în domeniu
sau a posibilităților tehnico-medicale necesare efectuării intervenției medicale",
art. 5 lit. c), d) al Legii nr.263 din 27.10.2005 „Cu privire la drepturile și
responsabilitățile pacientului" care statuează că, „pacientul are dreptul la
securitate a vieții personale, integritate fizică, psihică și morală, cu asigurarea
discreției în timpul acordării serviciilor de sănătate, reducere a suferinței și
atenuare a durerii, provocate de o îmbolnăvire și/sau intervenție medicală, prin
toate metodele și mijloacele legale disponibile, determinate de nivelul existent al
științei medicale și de posibilitățile reale ale prestatorului de servicii de sănătate"
pct. 3, 16 al Regulamentului cu privire la modul de asigurare a asistenței medicale
persoanelor deținute în penitenciare, aprobat prin Ordinul Ministerului Justiției
nr. 478 din 15.12.2006, potrivit căruia „asistența medicală persoanelor deținute
în penitenciare se acordă ori de câte ori este necesar sau la cerere, de către un
personal calificat, în mod gratuit, în conformitate cu legislația în vigoare, în cazul
constatării faptului că deținutul are leziuni corporale sau urme de tortură, este
necesar ca acesta să fie examinat de către medic, cu acordarea ajutorului medical
necesar", neexecutând obligațiunile de funcție conform fișei postului medicului
anesteziolog reanimatolog din 01.12.2009, aprobate de către șeful Penitenciarului
nr. 16 Pruncul, punctele 8, 9 și 10, subpunctele - supraveghează și monitorizează
starea pacienților gravi și gravitate medie lăsați la evidență, petrece sistematic
vizita bolnavilor gravi din secții împreună cu medicul ordinator și asistenta
medicală superioară, verifică corectitudinea și oportunitatea îndeplinirii de către
personalul medical mediu și inferior a indicațiilor și prescripțiilor de tratament și
îngrijire a pacienților, respectarea regimului de supraveghere și răspunde
personal de calitatea asistenței medicale prestate bolnavilor, încălcând
standardele medicale de diagnostic și tratament în chirurgia toracală, aprobate
prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 883 din 30.12.2010 cu privire la
implementarea în practica medicală a Standardelor medicale de diagnostic și
4
tratament, nu a dispus efectuarea investigațiilor necesare în special: analiza
generală a sângelui, compatibilitatea Rh, coagulograma, proteina totală, bilirubina
totală, ureea, sumarul urinei, glucoza sângelui, radiografia toracică în două
proiecții, fibrobronhoscopia, spirografia, radiofotografie diagnostică, operație
toracotomie cu înlăturarea hemopneumotoracelui. Ca rezultat, la 04.02.2012, ora
18:00, deținutul Gobjilă Vasile a decedat.
Inculpatul Vladei Iurie, a fost pus sub învinuire pentru faptul, că acesta,
exercitând în temeiul Ordinului nr. 217 din 18.06.2010 funcția de specialist,
anesteziolog, reanimatolog al secției reanimare și terapie intensivă a
Penitenciarul nr. 16 Pruncul al Departamentului Instituțiilor Penitenciare al
Ministerului Justiției, deținând gradul special de locotenent major de justiție, la
04.02.2012, orele 08:00, intrînd în serviciul de 24 ore în calitate de medic de
gardă responsabil de acordarea asistenței medicale persoanelor deținute în
Penitenciarului 16 Pruncul, mun. Chișinău și pe parcursul zilei, pînă la orele 18:00
cunoscînd despre faptul că în secția nr. 3 ftiziologie se află la evidență deținutul
Grobjilă Vasile, care, la 02.02.2012, a fost maltratat de alți deținuți, acțiuni în
rezultatul cărora acesta a suportat multiple leziuni, nu a vizitat pacientul și nu i-a
acordat asistența medicală necesară, iar ca rezultat, la 04.02.2012, ora 18:00,
medicul Vladei Iurie, fiind solicitat de urgență în celula nr. 108 a secției nr. 3
ftiziologie, a constatat decesul deținutului Gobjilă Vasile.
Astfel, contrar prevederilor art. 17 alin. (1) lit. c), g), i), l), art. 18 alin. (3), lit.
a) al Legii nr.264-XVI din 27.10.2005 „Cu privire la exercitarea profesiunii de
medic",care prevede că, „medicul este obligat: să asigure tratamentul până la,
însănătoșirea pacientului sau până la trecerea lui în îngrijirea unui alt medic, să
acorde primul ajutor medical de urgență, indiferent de timpul, locul și de alte
circumstanțe ale situației, să cunoască și să exercite în permanență atribuțiile de
serviciu, să respecte normele etico-profesionale, fiind în drept să refuze
efectuarea intervenției medicale (cu excepția situațiilor de urgență), readresând
pacientul unui alt medic, în cazul lipsei unei competențe profesionale în domeniu
sau a posibilităților tehnico-medicale necesare efectuării intervenției medicale",
art. 5 lit. c), d) al Legii nr. 263 din 27.10.2005 „Cu privire la drepturile și
responsabilitățile pacientului" care statuează că, „pacientul are dreptul la
securitate a vieții personale, integritate fizică, psihică și morală, cu asigurarea
discreției în timpul acordării serviciilor de sănătate, reducere a suferinței și
atenuare a durerii, provocate de o îmbolnăvire și/sau intervenție medicală, prin
toate metodele și mijloacele legale disponibile, determinate de nivelul existent al
științei medicale și de posibilitățile reale ale prestatorului de servicii de sănătate"
pct. 3, 16 al Regulamentului cu privire la modul de asigurare a asistenței medicale
persoanelor deținute în penitenciare, aprobat prin Ordinul Ministerului Justiției
nr. 478 din 15.12.2006, potrivit căruia „asistența medicală
persoanelor deținute în penitenciare se acordă ori de câte ori este necesar sau la
5
cerere, de către un personal calificat, în mod gratuit, în conformitate cu legislația
în vigoare, în cazul constatării faptului că deținutul are leziuni corporale sau urme
de tortură, este necesar ca acesta să fie examinat de către medic, cu acordarea
ajutorului medical necesar", neexecutând obligațiunile de funcție conform fișei
postului medicului anesteziolog reanimatolog din 18.06.2010, aprobate de către
șeful Penitenciarului nr. 16 Pruncul, punctele 8, 9 și 10, subpunctele -
supraveghează și monitorizează starea pacienților gravi și gravitate medie lăsați
la evidență, petrece sistematic vizita bolnavilor gravi din secții împreună cu
medicul ordinator și asistenta medicală superioară, verifică corectitudinea și
oportunitatea îndeplinirii de către personalul medical mediu și inferior a
indicațiilor și prescripțiilor de tratament și îngrijire a pacienților, respectarea
regimului de supraveghere și răspunde personal de calitatea asistenței medicale
prestate bolnavilor, încălcând standardele medicale de diagnostic și tratament în
chirurgia toracală, aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 883 din
30.12.2010 cu privire la implementarea în practica medicală a Standardelor
medicale de diagnostic și tratament, nu a dispus efectuarea investigațiilor
necesare în special: analiza generală a sângelui, compatibilitatea Rh,
coagulograma, proteina totală, bilirubina totală, ureea, sumarul urinei, glucoza
sângelui, radiografia toracică în două proiecții, fibrobronhoscopia, spirografia,
radiofotografie diagnostică, operație toracotomie cu înlăturarea
hemopneumotoracelui. Ca rezultat, la 04.02.2012, ora 18:00, deținutul Gobjilă
Vasile a decedat.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, solicitînd casarea acesteia,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care a-i recunoaște pe inculpații Ciobanu S., Stîngu Iu.
și Vladei Iu., vinovați în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 213 lit. b) Cod
penal, stabilindu-le în baza acestei norme lui Ciobanu Sergiu, 1 an 6 luni
închisoare, fără privarea de dreptul de a exercita profesiunea de medic, prin
aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal a-i suspenda condiționat executarea
pedepsei stabilite pe un termen de probă de 2 ani. Inculpaților Stîngu Iurie și
Vladei Iurie a le stabili 1 an închisoare fiecăruia, fără privarea de dreptul de a
exercita profesiunea de medic, prin aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal a
suspenda condiționat executarea pedepsei stabilite pe un termen de probă de 2
ani, fiecăruia.
În motivarea apelului declarat procurorul a invocat că, probele acumulate în
cadrul urmăririi penale și care au fost examinate în cadrul cercetării judecătorești
sunt admisibile și utile, iar în ansamblul lor confirmă vinovăția inculpaților în
comiterea faptei prejudiciabile care le-a fost incriminată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie
2015, a fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă
hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpații
6
Ciobanu Sergiu, Vladei Iurie și Stîngu Iurie au fost recunoscuți vinovați și
condamnați în baza art. 213 lit. b) Cod penal, la 2 ani și 6 luni închisoare, fiecare,
cu privarea de dreptul de a practica activități legate de acordarea asistenței
medicale pe un termen de 3 ani, fiecăruia.
Conform prevederilor art. 90 Cod penal a fost suspendată condiționat
executarea pedepsei închisorii, în privința inculpaților pe un termen de 3 ani,
fiecare, cu obligarea să nu-și schimbe domiciliul fără permisiunea organului
competent.
Pentru a se pronunța astfel, în fapt, instanța de apel a constatat că,
Ciobanu Sergiu, exercitând în temeiul Ordinului nr.127-ef din 11.06.2010 funcția
de șef al secției de chirurgie a Penitenciarului nr. 16 Pruncul al Departamentului
Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției, deținând gradul special de maior
de justiție, la 03.02.2012, intrînd în serviciu în calitate de medic chirurg, șef al
secției de chirurgie, fiind responsabil de organizarea și acordarea asistenței
medicale chirurgicale persoanelor deținute în Penitenciarul nr.16 Pruncul, mun.
Chișinău, cunoscînd despre faptul că în secția nr.3 ftiziologie se află la evidență
deținutul Gobjilă Vasile Ghenadie, care, la 02.02.2012, a fost maltratat de alți
deținuți, acțiuni în rezultatul cărora acesta a suportat multiple leziuni, aflându-se
în biroul șefului secției nr.3 ftiziologie Krasnova Olga, în prezența acesteia, a
examinat pacientul Gobjilă Vasile stabilindu-i diagnosticul: traumă cranio
cerebrală închisă, comoție cerebrală, traumă închisă a toracelui, contuzia
pulmonului, fractură închisă cu deplasare a coastei V pe stânga, emfizem
subcutan, plagă în regiunea occipitală, excoriația antebrațului drept și piciorului
stîng. Starea generală a pacientului a fost apreciată ca fiind de gravitate medie,
pacientul acuza dureri în tot corpul și insomnie. De către medicul Ciobanu Sergiu
a fost prescris tratament simptomatic, administrarea analgeticilor și
antiinflamatoarelor, alte investigații suplimentare nu au fost recomandate.
Ulterior, după efectuarea investigației, medicul chirurg Ciobanu Sergiu nu l-a
mai vizitat pe pacientul Gobjilă Vasile, limitându-se doar la consemnarea
recomandărilor de tratament în fișa medicală a bolnavului.
Astfel, contrar prevederilor art. 17 alin. (1) lit. c), g), i), l), art. 18 alin. (3), lit.
a) al Legii nr.264-XVI din 27.10.2005 „Cu privire la exercitarea profesiunii de
medic", care prevede că „medicul este obligat: să asigure tratamentul până la
însănătoșirea pacientului sau până la trecerea lui în îngrijirea unui alt medic, să
acorde primul ajutor medical de urgență, indiferent de timpul, locul și de alte
circumstanțe ale situației, să cunoască și să exercite în permanență atribuțiile de
serviciu, să respecte normele etico-profesionale, fiind în drept să refuze
efectuarea intervenției medicale (cu excepția situațiilor de urgență), readresând
pacientul unui alt medic, în cazul lipsei unei competențe profesionale în domeniu
sau a posibilităților tehnico-medicale necesare efectuării intervenției medicale ",
art. 5 lit. c), d) al Legii nr. 263 din 27.10.2005 „Cu privire la drepturile și
7
responsabilitățile pacientului" care statuează că, „pacientul are dreptul la
securitatea vieții personale, integritate fizică, psihică și morală, cu asigurarea
discreției în timpul acordării serviciilor de sănătate, reducere a suferinței și
atenuare a durerii, provocate de o îmbolnăvire și/sau intervenție medicală, prin
toate metodele și mijloacele legale disponibile, determinate de nivelul existent al
științei medicale și de posibilitățile reale ale prestatorului de servicii de sănătate",
pct. 3, 16 al Regulamentului cu privire la modul de asigurare a asistenței medicale
persoanelor deținute în penitenciare, aprobat prin Ordinul Ministerului Justiției
nr. 478 din 15.12.2006, potrivit căruia „asistența medicală persoanelor deținute
în penitenciare se acordă ori de câte ori este necesar sau la cerere, de către un
personal calificat, în mod gratuit, în conformitate cu legislația în vigoare, în cazul
constatării faptului că deținutul are leziuni corporale sau urme de tortură, este
necesar ca acesta să fie examinat de către medic, cu acordarea ajutorului medical
necesar", neexecutând obligațiunile de funcție conform fișei postului medicului
chirurg, șef secție chirurgie, din 11.06.2010, aprobate de către șeful
Penitenciarului nr. 16 Pruncul, punctele 8, 9 și 10, subpunctele - asigură asistența
chirurgicală specializată programată și de urgență, poartă răspundere pentru
corectitudinea și stabilirea la timp a diagnosticului și metodelor de tratament,
asigură acordarea asistenței chirurgicale de urgență, asigură investigarea și
tratamentul complet, îngrijirea bolnavilor din secție, personal examinează
sistematic bolnavii gravi, răspunde personal de calitatea serviciilor oferite în
timpul activității secției și de calitatea asistenței chirurgicale, urmărește
introducerea în practică a celor mai eficiente metode de diagnostic și tratament,
încălcând standardele medicale de diagnostic și tratament în chirurgia toracală,
aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 883 din 30.12.2010 cu privire la
implementarea în practica medicală a Standardelor medicale de diagnostic și
tratament, nu a dispus efectuarea investigațiilor necesare și anume: analiza
generală a sângelui, compatibilitatea Rh, coagulograma, proteina totală, bilirubina
totală, ureea, sumarul urinei, glucoza sângelui, radiografia toracică în două
proiecții, fibrobronhoscopia, spirografia, radiofotografie diagnostică, operație
toracotomie cu înlăturarea hemopneumotoracelui, iar ca rezultat, la 04.02.2012,
ora 18:00, deținutul Gobjilă Vasile Ghenadie a decedat.
Stîngu Iurie, exercitând în temeiul Ordinului nr. 241-ef din 08.12.2009
funcția de specialist, anesteziolog, reanimatolog al secției reanimare și
terapie intensivă a Penitenciarului nr. 16 Pruncul al Departamentului
Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției, deținând gradul special de maior
de justiție, începînd cu seara zilei de 03.02.2012, orele 16:00, și pînă în dimineața
zilei de 04.02.2012, intrînd în serviciul de 16 ore în calitate de medic de gardă
responsabil de acordarea asistenței medicale persoanelor deținute în
Penitenciarului nr.16 Pruncul, mun. Chișinău, cunoscînd despre faptul că în secția
nr. 3 ftiziologie se află la evidență deținutul Gobjilă Vasile, care, la 02.02.2012, a
8
fost maltratat de alți deținuți, acțiuni în rezultatul cărora acesta a suportat
multiple leziuni, a vizitat pacientul Gobjilă Vasile în salonul nr. 108 o singură dată,
la orele 22:30 și în rezultatul examenului medical i-a prescris soluție de dicinon
2,0 ml i/m.
Ulterior, asistența medicului de gardă a fost solicitată în jurul orei 03:00, la
care Stîngu Iurie nu s-a prezentat, dar a transmis asistentei medicale Munteanu
Elena să repete indicațiile date anterior.
Astfel, contrar prevederilor art. 17 alin.(1) lit. c), g), i), l), art.18 alin.(3), lit. a)
al Legii nr. 264-XVI din 27.10.2005 „Cu privire la exercitarea profesiunii de
medic", care prevede că, „medicul este obligat: să asigure tratamentul până la
însănătoșirea pacientului sau până la trecerea lui în îngrijirea unui alt medic, să
acorde primul ajutor medical de urgență, indiferent de timpul, locul și de alte
circumstanțe ale situației, să cunoască și să exercite în permanență atribuțiile de
serviciu, să respecte normele etico-profesionale, fiind în drept să refuze
efectuarea intervenției medicale (cu excepția situațiilor de urgență), readresând
pacientul unui alt medic, în cazul lipsei unei competențe profesionale în domeniu
sau a posibilităților tehnico-medicale necesare efectuării intervenției medicale",
art. 5 lit. c), d) al Legii nr. 263 din 27.10.2005 „Cu privire la drepturile și
responsabilitățile pacientului" care statuează că, „pacientul are dreptul la
securitate a vieții personale, integritate fizică, psihică și morală, cu asigurarea
discreției în timpul acordării serviciilor de sănătate, reducere a suferinței și
atenuare a durerii, provocate de o îmbolnăvire și/sau intervenție medicală, prin
toate metodele și mijloacele legale disponibile, determinate de nivelul existent al
științei medicale și de posibilitățile reale ale prestatorului de servicii de sănătate"
pct. 3, 16 al Regulamentului cu privire la modul de asigurare a asistenței medicale
persoanelor deținute în penitenciare, aprobat prin Ordinul Ministerului Justiției
nr. 478 din 15.12.2006, potrivit căruia „asistența medicală persoanelor deținute
în penitenciare se acordă ori de câte ori este necesar sau la cerere, de către un
personal calificat, în mod gratuit, în conformitate cu legislația în vigoare, în cazul
constatării faptului că deținutul are leziuni corporale sau urme de tortură, este
necesar ca acesta să fie examinat de către medic, cu acordarea ajutorului medical
necesar", neexecutând obligațiunile de funcție conform fișei postului medicului
anesteziolog reanimatolog din 01.12.2009, aprobate de către șeful Penitenciarului
nr. 16 Pruncul, punctele 8, 9 și 10, subpunctele - supraveghează și monitorizează
starea pacienților gravi și gravitate medie lăsați la evidență, petrece sistematic
vizita bolnavilor gravi din secții împreună cu medicul ordinator și asistenta
medicală superioară, verifică corectitudinea și oportunitatea îndeplinirii de către
personalul medical mediu și inferior a indicațiilor și prescripțiilor de tratament și
îngrijire a pacienților, respectarea regimului de supraveghere și răspunde
personal de calitatea asistenței medicale prestate bolnavilor, încălcând
standardele medicale de diagnostic și tratament în chirurgia toracală, aprobate
9
prin Ordinul Ministerului Sănătății nr.883 din 30.12.2010 cu privire la
implementarea în practica medicală a Standardelor medicale de diagnostic și
tratament, nu a dispus efectuarea investigațiilor necesare în special: analiza
generală a sângelui, compatibilitatea Rh, coagulograma, proteina totală, bilirubina
totală, ureea, sumarul urinei, glucoza sângelui, radiografia toracică în două
proiecții, fibrobronhoscopia, spirografia, radiofotografie diagnostică, operație
toracotomie cu înlăturarea hemopneumotoracelui. Ca rezultat, la 04.02.2012, ora
18:00, deținutul Gobjilă Vasile Ghenadie a decedat.
Vladei Iurie, exercitând în temeiul Ordinului nr. 217 din 18.06.2010 funcția
de specialist, anesteziolog, reanimatolog al secției reanimare și terapie intensivă a
Penitenciarului nr.16 Pruncul al Departamentului Instituțiilor Penitenciare al
Ministerului Justiției, deținând gradul special de locotenent major de justiție, la
04.02.2012, orele 08:00, intrînd în serviciul de 24 ore în calitate de medic de
gardă responsabil de acordarea asistenței medicale persoanelor deținute în
Penitenciarul nr.16 Pruncul, mun. Chișinău și pe parcursul zilei, pînă la orele
18:00 cunoscînd despre faptul că în secția nr.3 ftiziologie se află la evidență
deținutul Grobjilă Vasile Ghenadie, care, la 02.02.2012, a fost maltratat de alți
deținuți, acțiuni în rezultatul cărora acesta a suportat multiple leziuni, nu a vizitat
pacientul și nu i-a acordat asistența medicală necesară, iar ca rezultat, la
04.02.2012, ora 18:00, medicul Vladei Iurie fiind solicitat de urgență în celula nr.
108 a secției nr. 3 ftiziologie, a constatat decesul deținutului Gobjilă Vasile
Ghenadie.
Astfel, contrar prevederilor art. 17 alin.(1) lit. c), g), i), l), art. 18 alin.(3), lit.
a) al Legii nr.264-XVI din 27.10.2005 „Cu privire la exercitarea profesiunii de
medic",care prevede că, „medicul este obligat: să asigure tratamentul până la,
însănătoșirea pacientului sau până la trecerea lui în îngrijirea unui alt medic, să
acorde primul ajutor medical de urgență, indiferent de timpul, locul și de alte
circumstanțe ale situației, să cunoască și să exercite în permanență atribuțiile de
serviciu, să respecte normele etico-profesionale, fiind în drept să refuze
efectuarea intervenției medicale (cu excepția situațiilor de urgență), readresând
pacientul unui alt medic, în cazul lipsei unei competențe profesionale în domeniu
sau a posibilităților tehnico-medicale necesare efectuării intervenției medicale",
art. 5 lit. c), d) al Legii nr.263 din 27.10.2005 „Cu privire la drepturile și
responsabilitățile pacientului" care statuează că, „pacientul are dreptul la
securitate a vieții personale, integritate fizică, psihică și morală, cu asigurarea
discreției în timpul acordării serviciilor de sănătate, reducere a suferinței și
atenuare a durerii, provocate de o îmbolnăvire și/sau intervenție medicală, prin
toate metodele și mijloacele legale disponibile, determinate de nivelul existent al
științei medicale și de posibilitățile reale ale prestatorului de servicii de sănătate"
pct. 3, 16 al Regulamentului cu privire la modul de asigurare a asistenței medicale
persoanelor deținute în penitenciare, aprobat prin Ordinul Ministerului Justiției
10
nr. 478 din 15.12.2006, potrivit căruia „asistența medicală
persoanelor deținute în penitenciare se acordă ori de câte ori este necesar sau la
cerere, de către un personal calificat, în mod gratuit, în conformitate cu legislația
în vigoare, în cazul constatării faptului că deținutul are leziuni corporale sau urme
de tortură, este necesar ca acesta să fie examinat de către medic, cu acordarea
ajutorului medical necesar", neexecutând obligațiunile de funcție conform fișei
postului medicului anesteziolog reanimatolog din 18.06.2010, aprobate de către
șeful Penitenciarului nr. 16 Pruncul, punctele 8, 9 și 10, subpunctele -
supraveghează și monitorizează starea pacienților gravi și gravitate medie lăsați
la evidență, petrece sistematic vizita bolnavilor gravi din secții împreună cu
medicul ordinator și asistenta medicală superioară, verifică corectitudinea și
oportunitatea îndeplinirii de către personalul medical mediu și inferior a
indicațiilor și prescripțiilor de tratament și îngrijire a pacienților, respectarea
regimului de supraveghere și răspunde personal de calitatea asistenței medicale
prestate bolnavilor, încălcând standardele medicale de diagnostic și tratament în
chirurgia toracală, aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătății nr.883 din
30.12.2010 cu privire la implementarea în practica medicală a Standardelor
medicale de diagnostic și tratament, nu a dispus efectuarea investigațiilor
necesare în special: analiza generală a sângelui, compatibilitatea Rh,
coagulograma, proteina totală, bilirubina totală, ureea, sumarul urinei, glucoza
sângelui, radiografia toracică în două proiecții, fibrobronhoscopia, spirografia,
radiofotografie diagnostică, operație toracotomie cu înlăturarea
hemopneumotoracelui. Ca rezultat, la 04.02.2012, ora 18:00, deținutul Gobjilă
Vasile Ghenadie a decedat.
Astfel, instanța de apel a conchis că, inculpații Ciobanu Sergiu, Vladei Iurie și
Stîngu Iurie, au săvîrșit încălcarea din neglijență de către medic sau de către un alt
lucrător medical a regulilor sau metodelor de acordarea asistenței medicale, acțiuni
care au cauzat decesul pacientului, adică infracțiune prevăzută de art. 213 lit. b)
Cod penal.
Instanța de apel a stabilit că vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii
incriminate este confirmată prin următoarele probe examinate în cadrul
cercetării judecătorești:
- declarațiile martorilor Krasnova Olga, Manea Mihaela, Răileanu Georgeta;
Din declarațiile martorilor menționați, instanța de apel a reținut, că unele din
investigații și anume hemograma, trebuie să o indice medicul chirurg, și anume
inculpatul Ciobanu Sergiu, care a participat la examinarea lui Gobjilă V. și care era
nu doar medic chirurg, dar și șef al secției chirurgie, și investigația menționată
trebuia obligatoriu efectuată și aceasta ar fi exclus în timp o hemoragie.
Hemograma ar fi putut efectuată în condițiile penitenciarului nr. 16 Pruncul.
Luînd în considerație că traumatismul toracic este o patologie chirurgicală,
11
investigațiile trebuiau fi recomandate de către medicul chirurg, și anume de
inculpatul Ciobanu Sergiu.
- declarațiile martorilor Soloțcaia Tatiana, Blîndu Violeta, Chiriliuc Ala,
Munteanu Elena, Rusu Tatiana;
Declarațiile martorilor Blîndu Violeta, Chiriliuc Ala, Munteanu Elena, Rusu
Tatiana, în opinia instanței de apel dovedesc faptul, că medicii Ciobanu S., Stîngu
Iu. și Vladei Iu. ca medici de gardă, în timpul exercitării atribuțiilor lor, cunoșteau,
fiecare în parte, cu certitudine că Gobjilă V. este în stare medie (iar mai apoi și în
stare gravă) și se află la evidență, fiind informați verbal de către acești martori,
însă nu au întreprins toate măsurile necesare de acordare a ajutorului medical,
inacțiuni care au dus la decesul lui Gobjilă V. Declarațiile martorilor în cauză, în
viziunea instanței de apel, coroborează cu declarațiile martorilor Soloțcaia T.,
Raileanu G., Manea M. și Grasnova O. și confirmă integral vina inculpatului
Ciobanu S. în comiterea infracțiunii incriminate.
- declarațiile martorilor Guțan Viorel și Ladin Oleg;
- declarațiile expertului Savciuc Valerii, din analiza căror instanța de apel a
stabilit, că acestea coroborează cu declarațiile martorilor Krasnova O., Manea M.,
Răileanu G., Soloțcaia T., Blîndu V., Chiriliuc A., Munteanu E., Rusu T., Guțan V. și
Ladin O, precum și cu celelalte probe din dosar, care în cumul combat
argumentele inculpaților Ciobanu S., Vladei I. și Stîngu I., precum că dînșii nu au
încălcat din neglijență regulile sau metodele de acordare a asistenței medicale,
acțiuni, care au cauzat decesul pacientului, deoarece expertul menționat a
confirmat faptul că, pacientul a decedat, nu de o patologie, ci de la un traumatism
cu complicație, iar dacă se efectuau investigațiile indicate în raportul de expertiză,
pacientul putea să supraviețuiască;
- declarațiile specialistului Străjescu Gheorghe;
- declarațiile inculpatului Purice Iurie;
Din analiza declarațiilor specialistului Străjescu G. și inculpatului Purice I.,
instanța de apel a stabilit că acestea nu-i dezvinovățesc pe inculpații Ciobanu S.,
Vladei I. și Stîngu I., dar din contra confirmă vinovăția acestora în comiterea
infracțiunii incriminate.
- procesul - verbal de cercetare la fața locului din 04.02.2012, conform căruia
cadavrul cet. Gobjilă Vasile, a fost depistat în celula 108 a blocului de ftiziologie
nr. 3 a penitenciarului nr.16 Pruncul (f.d.69-72, vol. I);
- examinarea medicală Ia prezența leziunilor corporale nr.12 a condamnatului
Gobjilă Vasile, conform căruia acesta la 02.02.2011 a fost examinat de medicul
Purice Iu., iar în rezultat i-au fost depistate: escoriație liniară 6 cm., localizată în
regiunea cervicală pe dreapta, plagă zdrobită, stelată, 2/3 cm., localizată în
regiunea occipitală, hematom 7/8 cm., localizat pe hemitoracele stîng, inferior pe
fosa axilară, excoriație 15/2 cm., localizată pe fața posterioară a antebrațului
stîng, 1/3 distală, plagă împunsă, localizată pe fața posterioară a antebrațului
12
drept, 1/3 medie, plagă zdrobită, 2/0,5 cm., localizată pe fața anterioară a gambei
stîngi, 1/3 proximală (f.d.73, vol. I);
- raportul de constatare medico-legală nr.282 din 15.03.2012, conform căruia
în baza datelor examinării medico-legale a cadavrului, documentelor medicale,
rezultatelor investigațiilor de laborator, circumstanțelor faptelor și în
conformitate cu întrebările expuse pentru soluționare medicului-legist, acesta a
conchis, că moartea cet. Gobjilă Vasile, a survenit în urma insuficienței
respiratorii, cauzată de trauma deschisă a toracelui sub formă de fractură
completă, cu deplasare a coastei 5 pe stânga, cu hemoragii în țesuturile moi
adiacente, lezarea pleurei parietale, viscerale și a pulmonului stîng, însoțită de
hemopneumotorace pe stânga, colabarea pulmonilor, emfizem subcutanat pe
hemitoracele stîng și emfizem subcutanat pe hemitoracele stîng și emfizem al
mediastinului, fapt confirmat prin modificările respective la autopsia cadavrului
și adeverite prin investigații histopatologice. La examinarea medico-legală a
cadavrului s-au depistat: traumă deschisă a toracelui, echimoze pe torace,
fractură directă, completă, cu deplasare a coastei 5 pe linia axilară medie stîngă cu
hemoragii difuze în țesuturile moi adiacente, lezarea pleurei parietale, viscerale și
a parenchimului lobului inferior al pulmonului stîng, pneumohemotorace pe
stînga (300 ml), colabarea pulmonilor, emfizem subcutanat pe hemitoracele stîng,
emfizem al mediastinului - care a fost produsă prin acțiunea traumatică cu corp(-
uri) contondent(-e) sau/și la lovirea de acestea, are legătură cauzală directă cu
survenirea decesului și se califică ca vătămare corporală gravă (după criteriul
pericolului pentru viață), (f.d.80-86, vol. I);
- raportul de expertiză medico-legală nr.22/282 din 15.03.2012, conform
căruia, moartea cet. Gobjilă Vasile Ghenadie a survenit în rezultatul insuficienței
pulmonare, cauzată de trauma deschisă a toracelui cu fractură completă, cu
deplasare a coastei 5 pe stînga cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, lezarea
pleurei parietale, viscerale și a pulmonului stîng, însoțită de pneumohemotorace
pe stînga, colabarea pulmonilor, emfizem subcutanat pe hemitoracele stîng și
emfizem al mediastinului - ce se confirmă prin rezultatele examenului
histopatologic de laborator. Survenirea morții a fost cauzată de traumatismul
toracic, produs prin acțiune traumatică externă. La examinarea medico-legală a
cadavrului s-au depistat: traumă deschisă a toracelui, echimoze pe torace,
fractură directă, completă, cu deplasare a coastei 5 pe linia axilară medie stîngă cu
hemoragii difuze în țesuturile moi adiacente, lezarea pleurei parietale, viscerale și
a parenchimului lobului inferior al pulmonului stîng, pneumohemotorace pe
stînga (300 ml), colabarea pulmonilor, emfizem subcutanat pe hemitoracele stîng,
emfizem al mediastinului - care a fost produsă prin acțiunea traumatică cu corp(-
uri) contondent(-e) sau/și la lovirea de acestea, are legătură cauzală directă cu
survenirea decesului și se califică ca vătămare corporală gravă (după criteriul
pericolului pentru viață). Conform rezultatelor histopatologice de laborator
13
revărsatele sanguine în țesuturile moi ale coastelor, țesutul adipos subepicardian
și țesutul pulmonar au fost produse intravital, cu cca 48 ore pînă la deces și deci
nu se exclude posibilitatea formării acestora în circumstanțele indicate în
îndreptare (bătut în celulă la 02.02.2012). Hemoragiile primite în trauma
toracelui au început odată cu primirea acestora și practic au durat (lent, treptat)
pînă la momentul survenirii decesului, fapt ce se determină și prin hemoptizia
acuzată de cet.Gobjilă Vasile înainte de deces (f.d.94-95, vol. I);
- raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 253 din 19.10.2012,
conform căruia s-a constatat: traumatismul toracelui cu fractură directă, completă
cu deplasare a coastei 5 pe linia axilară stânga, hemoragii difuze în țesuturile moi
adiacente, lezarea pleurei parietale, viscerale și a parenchimului lobului inferior
al pulmonului stâng, care au prezentat pericol pentru viață, sunt în legătură
cauzală directă cu survenirea decesului, și se califică ca vătămare corporală gravă;
Moartea cet. Gobjilă Vasile, a survenit în urma insuficienței respiratorii, cauzată
de traumatismul toracelui sub formă de fractură directă, completă cu deplasare a
coastei 5 pe linia axilară stânga; Survenirea decesului a avut loc în urma leziunilor
corporale produse de un agent traumatic mecanic; Asistența medicală conform
diagnosticului „tuberculoză pulmonară infiltrativă" a fost acordată în volum
deplin pacientului Gobjilă Vasile, iar în cazul traumatismului toracic au fost
încălcate standardele medicale de diagnostic și tratament în chirurgia toracală
(Ordinul Ministerului Sănătății Nr 883 din 30.12.2010 cu privire la
implementarea în practica medicală a Standardelor medicale de diagnostic și
tratament), nu s-a efectuat: analiza generală a sângelui, compatibilitatea Rh,
coagulograma, proteina totală, bilirubina totală, ureea, sumarul urinei, glucoza
sângelui, radiografia toracică în 2 proiecții, fibrobronhoscopia, spirografia,
radiofotografie diagnostică, operația toracotomie cu înlăturarea
hemopneumotoracelui. Toți medicii implicați în acordarea asistenței medicale au
efectuat un volum insuficient și inadecvat situației concrete în perioadă (02-04
februarie 2012), când cet. Gobjilă Vasile Ghenadie., s-a aflat în staționatul P-16
„Pruncul" și a suportat traumatismul. Dacă asistența medicală acordată
pacientului Gobjilă Vasile, ar fi corespuns standardelor medicale nu se exclude, că
decesul putea fi evitat (f.d.1021 – 120, vol. I);
- raportul de expertiză medico-legală în comisie suplimentar nr.76 din
12.04.2013, conform căruia comisia de experți judiciari medico-legali a conchis
următoarele: din momentul cauzării leziunilor corporale și până la survenirea
decesului, starea sănătății pacientului Gobjilă Vasile s-a agravat datorită
pătrunderii aerului subcutanat în cavitatea pleurală, cu colabarea pulmonului
stâng, cauzată de fractura coastei 5 pe stânga, cu lezarea pleurei parietale,
viscerale, a mediastinului, și a pulmonului stâng, care s-au complicat cu o
insuficiență respiratorie acută și severă. Investigațiile instrumentale efectuate
pacientului pe parcursul aflării lui în instituția medico-sanitară au fost
14
insuficiente pentru stabilirea leziunilor corporale în urma cărora a survenit
decesul. Pentru a stabili diagnosticul de traumatism al toracelui sub formă de
fractură directă, completă, cu deplasare a coastei 5 pe linia axilară stânga,
hemoragii difuze în țesuturile moi adiacente, lezarea pleurei parietale, viscerale și
a parenchimului lobului inferior al pulmonului stâng, însoțită de
hemopneumotorace stânga, emfizem subcutanat și al mediastinului, colabarea
plămânului stâng, numai investigațiile radiologice sunt insuficiente. Tratamentul
prescris pacientului Gobjilă Vasile, în cazul traumatismului toracic, au fost
încălcate standardele medicale de diagnostic și tratament în chirurgia toracală
(Ordinul Ministerului Sănătății №883 din 30.12.2010 cu privire la implementarea
în practica medicală a Standardelor medicale de diagnostic și tratament).
Conform diagnosticului stabilit la autopsie, pacientul necesita supraveghere
permanentă în dinamică. Dacă asistența medicală acordată pacientului Gobjilă
Vasile, ar fi corespuns standardelor medicale cel mai probabil, că decesul putea fi
evitat (f.d.150 – 156, vol. I);
- raportul de expertiză medico-legală în comisie suplimentar nr.103 din
28.10.2014, conform căruia: datele obținute din concluzia radiologică din
26.09.2014, a 3 pelicule radiologice cu №150 din 03.02.2012 a cet. Gobjilă Vasile
Ghenadie, efectuată de Rotaru N., profesor universitar, confirmă diagnosticul
stabilit de către personalul medical al Penitenciarului nr.16. Conform clasificației
traumatismelor toracice și a modificărilor morfo-lezionale, comisia de experți a
constatat, că la autopsia cadavrului cet. Gobjilă Vasile, a fost diagnosticat un
traumatism toracic închis, iar expertul judiciar medico-legal care a efectuat
examinarea cadavrului nu a interpretat corect trauma toracelui și a apreciat-o ca
deschisă. Este necesar de specificat că filmele radiologice sunt supraexpuse
(necalitative), din care motiv medicul radiolog nu putea să aprecieze prezența
pneumotoracelui pe stânga, fapt confirmat de profesorul universitar Rotaru N.,
care a examinat peliculele radiologice din 03.02.2012, ceea ce nu era un motiv de
a nu efectua careva intervenții chirurgicale la torace pe stânga. În cazul dat, la
autopsia cadavrului s-a constatat prezența a 300 ml de sânge și a aerului în
cavitatea pleurală stânga dar și a altor complicații ale traumei toracice: emfizemul
subcutanat si al mediastinului, colabarea pulmonului stâng, care au condiționat
nemijlocit decesul. La examinarea medico-legală a cadavrului nu s-au depistat
careva maladii care ar fi putut cauza pneumohemotorace, leziuni corporale care
ar indica la un traumatism repetat, în afară de trauma toracelui din 02.02.2012,
iar bandajul compresiv poate fi aplicat doar temporar, pentru a micșora
sindromul algic. Toate standardele medicale de diagnostic și tratament, inclusiv și
în chirurgia toracală sunt obligatorii pentru executare în instituțiile medicale
situate pe teritoriul Republicii Moldova, iar investigațiile clinice și paraclinice
stipulate în aceste protocoale (inclusiv spirografia și fibrobronhoscopia) se indică
15
pentru a stabili un diagnostic corect cu tratament adecvat, în dependență de
starea pacientului și diagnosticul stabilit.
Investigațiile clinice și paraclinice stipulate în standardele medicale de
diagnostic și tratament sunt un pachet minim de acțiuni necesare pentru a fi
aplicate de către medicul curant pentru a trata bolnavul, măsuri care în cazul dat
nu au fost efectuate. Dacă s-ar fi respectat standardele medicale, care au fost
întocmite de un grup de specialiști cu grad științific și medici practicieni și ar fi
fost vreo logică medicală în acordarea asistenței medicale pacientului, decesul
putea fi evitat. Asistența medicală acordată cet. Gobjilă Vasile Ghenadie, a fost
efectuată în volum insuficient și inadecvat situației concrete în perioada (03
februarie 2012), când s-a aflat în staționatul P-16 „Pruncul" după un traumatism
suportat. Personalul medical implicat în tratamentul cet. Gobjilă Vasile, nu a
respectat articolul 17 punctele a, c, f, g, i, k, din Legea cu privire la exercitarea
profesiunii de medic, Legea Republicii Moldova №264-XVI din 27 octombrie
2005, publicată în Monitorul Oficial, 23 decembrie 2005, nr. 172-175, p. I, art.
839, date constatate și în încheierea de serviciu privind decesul pacientului din
data 30.03.2012. Datele din materialele acumulate în cadrul anchetei și
documentația medicală permit de a afirma, că pacientul a fost agresat la
02.02.2012 aproximativ pe la orele 19.00, iar la 19.15 a fost supus examinării
medicale la prezența leziunilor corporale, s-a acordat ajutor medical și s-a
raportat administrației. La 03.02.2012 bolnavul a fost examinat de medici
specialiști (chirurg, psihiatru, ftiziatru), s-a efectuat radiografia cutiei toracice
(care nu a fost descrisă de medicul radiolog), starea pacientului nu a fost
apreciată corect, nu au fost indicate de către medicul curant și chirurg investigații
funcționale și de laborator (analiza generală a sângelui, grupul sanguin,
compatibilitatea Rh, hematocritul, coagulograma, proteina totală, bilirubina totală
și directă, glucoza sângelui ureea, sumarul urinei, fibrobronhoscopia), în
conformitate cu prevederile standardelor medicale de diagnostic și tratament în
chirurgia toracală, chirurgul nu a întreprins careva măsuri pentru prevenirea
complicațiilor apărute prin aplicarea unui drenaj pleural, doar a indicat un
tratament simptomatic, care a diminuat simptomatica. Pneumotoraxul devine
amenințător pentru viață dacă, presiunea din torace împiedică expansiunea
plămânilor, ceea ce scade oxigenarea sângelui și în cazul dat a fost determinat de
traumatismul toracelui, sub formă de fractura costală cu deplasarea fragmentelor
și lezarea pleurei parietală și viscerală (a pulmonului), care cu complicațiile
menționate au condiționat decesul și putea fi diagnosticat în perioada 03.02.2012,
ce se confirmă prin prezența emfizemului subcutanat la examenul radiologie.
Hemopneumotoraxul poate fi diagnosticat din momentul apariției emfizemului
subcutanat, fapt consemnat în fișa medicală a bolnavului de staționar
№977/195/99/80/35 pe numele cet. Gobjilă Vasile, la 03.02.12 (f.d.101, vol. III);
16
- procesul - verbal de examinare a obiectului din 08.07.2013, conform căruia s-
a examinat:
1) Fișa medicală de ambulator nr. 3040 și fișa de observații pe numele
deținutului Gobjilă Vasile pe 89 file, ridicată în baza procesului - verbal de ridicare
din 14.02.2013 (f.d.125, vol. I), în fișa medicală de ambulator se conține înscrisul
medicului radiolog, din care se constată că analiza radiografiilor organelor cutiei
toracice s-a făcut retrospectiv, adică medicul radiolog pe data de 03.02.2012 nu a
examinat clișeele radiologice a lui Gobjilă Vasile, dar post-mortem. La fila 29 se
conține Actul de deces a lui Gobjilă Vasile semnat de către specialistul
anesteziolog reanimatolog Vladei Iurie la 04.02.2012, la fila 86 (verso) - la rubrica
consultațiile specialiștilor, prima examinare este efectuată pe 03.02.2012, orele
08.15 de medicul Krasnova Olga, care constată că starea bolnavului este de
gravitate medie. La fila 87, cu data de 03.02.20012 sunt înscrierile medicului
psihiatru și consultația medicului chirurg, ultimul stabilind următorul diagnostic:
traumă craniocerebrală acută închisă, comoție cerebrală, traumă închisă a
hemetoracelui stîng, contuzia pulmonului stîng, enfezem subcutant, fractură
închisă cu deplasare a coastei 5 pe stînga, plaga regiunii occipitale, excoriații în
regiunea cervicală dreaptă, antebraț drept, regiunea genunchiului drept. La fila 87
(verso) este însemnarea făcută de către medicul Krasnova Olga cu data de
03.02.2012, orele 16.00, starea bolnavului Gobjilă Vasile fiind calificată de
gravitate medie și se indică supravegherea medicului de gardă. La fila 88 se
conțin înscrisurile medicului de gardă Vladei Iurie cu data de 04.02.2012, orele
11.00 și orele 18.00.
2) Registrul de transmitere a gărzilor pe 137 file, ridicat în baza procesului -
verbal de ridicare din 06.06.2013 (f.d.2, vol. II), unde la fila 115 este raportul
medicului de gardă locotenent major Purice Iu. de la 02.02.2012-03.02.2012 și
din 03.02.2012-04.02.2012 - raportul medicului de gardă Stîngu Iurie. La fel, la
fila 115 (verso) cu data de 04.02.2012-05.02.2012 este notat Raportul medicului
de gardă locotenent major Vladei Iurie.
3) Registrul de evidență a ECG (electro – cardio - grama) pe 36 file, unde sunt
făcute însemnările privind efectuarea electrocardiogramei pacienților, dar de pe
02.02.2012 pînă pe 05.02.2013 nu este nicio însemnare cu privire la efectuarea
electrocardiogramei lui Gobjilă Vasile.
4) 3 clișee radiologice, ridicate în baza procesului - verbal de ridicare din
14.02.2013 (f.d.125, vol. I), pe care sunt prezente înscrisurile „Gobjilă VasileG.
1986";
- graficul de serviciu a medicilor de gardă pentru luna februarie 2012, conform
cărui Purice Iurie a intrat în serviciu de gardă de 24 ore pe 02.02.2012, Stîngu
Iurie a intrat în serviciul de gardă de 16 ore pe 03.02.2012 și Vladei Iurie a intrat
în serviciul de gardă de 24 ore pe 04.02.2012 (f.d.126, vol. I);
17
- ordinul nr. 31-ef. din 30.03.2012 a șefului penitenciarului nr.16 Pruncul, în
legătură cu decesul deținutului Gobjilă Vasile, conform cărui inculpații Stîngu Iurie
și Vladei Iurie au fost sancționați disciplinar cu „mustrare aspră" (f.d.138, vol. I);
- extrasul din ordinul directorului general al DIP nr.127-ef. din 11.06.2010,
conform căruia Ciobanu Sergiu a fost numit în funcție de șef al secției de chirurgie
a Penitenciarului nr.16 Pruncul (f.d.52, vol. II);
- extrasul din ordinul directorului general al DIP nr.241-ef. din 08.12.2009,
conform căruia Stîngu Iurie a fost numit în funcție de specialist, anesteziolog,
reanimatolog al secției reanimare și terapie intensivă a Penitenciarului nr.16
Pruncul, începînd cu 01.12.2009 (f.d.191, vol. I);
- extrasul din ordinul Ministrului Justiției nr. 217 din 18.06.2010, conform
căruia Vladei Iurie a fost numit în funcție de specialist, anesteziolog, reanimatolog
al secției reanimare și terapie intensivă a Penitenciarului nr.16 Pruncul (f.d.209,
vol. I);
- extrasul din ordinul Ministrului Justiției nr.331 din 07.09.2009, conform
căruia Purice Iurie a fost numit în funcție de specialist, anesteziolog, reanimatolog
al secției reanimare și terapie intensivă a Penitenciarului nr.16 Pruncul ( f.d.213,
vol. I);
- fișa postului specialistului anesteziolog - reanimatolog Stîngu Iurie, aprobată
la 01.12.2009 și fișa postului specialistului anesteziolog-reanimatolog Vladei Iurie,
aprobată la 18.06.2010, conform cărora în atribuțiile de serviciu a acestora intra
supravegherea și monitorizarea stării pacienților gravi și gravitate medie lăsați la
evidență, petrecerea sistematică a vizitei bolnavilor gravi din secții împreună cu
medicul ordinator și asistenta medicală superioară, verificarea corectitudinii și
oportunității îndeplinirii de către personalul medical mediu și inferior a
indicațiilor și prescripțiilor de tratament și îngrijire a pacienților, respectarea
regimului de supraveghere și răspunde personal de calitatea asistenței medicale
prestate bolnavilor (f.d. 192, 210, vol. I).
Instanța de apel a conchis, că declarațiile inculpaților nu corespund
adevărului, deoarece sunt depuse cu scopul de a se eschiva de la răspunderea
penală pentru faptele comise, totodată acestea fiind combătute prin probele sus
menționate, apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală
și care integral demonstrează vina lor în comiterea infracțiunii imputate.
Concluziile primei instanțe potrivit cărora probele prezentate de către
partea acuzării nu sunt suficiente pentru a fi dovedită vinovăția inculpaților în
comiterea infracțiunii incriminate, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate,
totodată menționînd, că declarațiile martorilor audiați sunt veridice, concludente
și coroborează cu celelalte probe din dosar.
Totodată, instanța de apel a menționat, că prima instanță în argumentarea
sentinței de achitare a reținut, că acuzarea nu a demonstrat legătura de
cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă, manifestată prin încălcarea regulilor și
18
metodelor de acordare a asistenței medicale, și urmarea prejudiciabilă exprimată
prin decesul pacientului Gobjilă Vasile, indicînd în acest sens, că potrivit
materialelor cauzei penale se constată prezența faptei prejudiciabile în acțiunile
medicului chirurg Ciobanu Sergiu și a medicului de gardă, anesleziolog -
reanimatolog Stîngu Iurie, iar în privința lui Vladei Iurie a exclus în totalitate
elementele infracțiunii prevăzute de art. 213 lit. b) din Codul penal, concluzii pe
care instanța de apel le-a considerat eronate în raport cu probele prezentate de
către partea acuzării, iar în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit eu
certitudine, că Ciobanu Sergiu, Stîngu Iurie și Vladei Iurie au acționat neglijent pe
durata acordării asistenței medicale pacientului Cobjilă Vasile. Nu au diagnosticat
corect starea acestuia, nu au prevăzut posibilitatea survenirii decesului, deși din
materialele cauzei penale, a circumstanțelor concrete existente în perioada 03-
04.02.2012 puteau și trebuiau să prevadă posibilitatea survenirii acestora, nu au
luat măsurile necesare pentru prevenirea decesului și acordarea asistenței
medicale calitative.
Mai mult ca atît, instanța de apel a menționat că, potrivit declarațiilor
martorilor audiați, rezultă că inculpații Ciobanu Sergiu, Stîngu Iurie și Vladei Iurie
au fost informați verbal despre faptul lăsării pacientului la evidență si necesitatea
supravegherii lui în dinamică, circumstanțe indicate inclusiv în fișa medicală de
medicul chirurg, respectiv argumentul, că medicii de gardă nu au făcut cunoștință
cu o asemenea mențiune expresă în cartela medicală nu este judicioasă, deoarece
în virtutea responsabilităților inerente profesiunii de medic, odată ce erau
informați despre traumatismul suportat de Gobjilă Vasile, urmau să supravegheze
starea pacientului indiferent de mențiunile exprese ce urmau să fie făcute de
medicul curant. Totodată, în declarațiile sale inculpații Stîngu Iurie și Vladei Iurie
nu au negat faptul, că cunoșteau despre traumatismul toracic suportat de Gobjilă
Vasile, iar în virtutea cunoștințelor pe care le posedă în calitate de medici
anesteziologi reanimatologi, puteau prevedea rezonabil, că starea acestuia se
poate agrava brusc determinând complicații.
Totodată, instanța de apel a reținut, că inculpatul Ciobanu Sergiu, fiind medic
chirurg, șef secție chirurgie, era obligat să ia toate măsurile pentru o investigare
eficientă, deoarece, având investigarea radiologică și văzând că este fractură de
coastă, dânsul, și nu altcineva, trebuia să indice măsurile necesare de tratament și
investigații, avînd în vedere faptul că traumele (fracturile) țin de tratamentul
chirurgical.
Astfel, în opinia instanței de apel, argumentul primei instanțe, precum că
medicul curant nu a făcut mențiune expresă despre lăsarea la evidență, nu
suportă nicio critică din perspectiva probatoriului examinat.
Mai mult ca atât, instanța de apel a stabilit, că ambii medici de gardă au făcut
cunoștință cu prescripțiile medicului chirurg, care a indicat supravegherea în
dinamică. Martorii care au fost audiați în ședințele de judecată sub jurămînt, nu
19
au avut niciun motiv să dea declarații neveridice în privința inculpaților, deoarece
în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine, că persoanele în cauză
nu au avut anterior careva conflicte. Totodată, martorii poartă răspundere penală
pentru declarații mincinoase. Considerente din care, prima instanță urma să pună
la baza sentinței declarațiile martorilor prezentați de către partea acuzării,
deoarece acestea coroborează cu întreg probatoriul administrat.
Reieșind din circumstanțele descrise mai sus, instanța de apel a ajuns la
concluzia, că totalitatea probelor administrate în faza urmăririi penale și
cercetate în instanța de judecată dovedesc faptul comiterii de către inculpații
Ciobanu Sergiu, Stîngu Iurie și Vladei Iurie a infracțiunii prevăzută de art. 213 lit.
b) din Cod penal, menționînd totodată, că potrivit materialelor cauzei și probelor
administrate, anume inculpațul Ciobanu Sergiu, în calitate de medic chirurg, urma
să stabilească un diagnostic corect și să prescrie tratament corespunzător, iar
inculpații Stîngu Iurie și Vladei Iurie în calitate de medici de gardă, aveau obligația
supravegherii în dinamică a pacientului și în dependență de complicațiile
constatate să intervină cu o asistență medicală corespunzătoare.
Instanța de apel a ajuns la concluzia, că acțiunile insuficiente ale medicilor
Ciobanu Sergiu și Stîngu Iurie, precum și inacțiunea medicului Vladei Iurie au
condiționat complicațiile stării de sănătate ale pacientului Gobjilă Vasile din
momentul suportării leziunilor corporale și pînă la deces. Respectiv, constatîndu-
se cu certitudine legătura de cauzalitate dintre fapta de încălcare a regulilor
specificate în Ordinul MS nr. 883 din 30.12.2010 și hemopneumotoraxul care în
comun cu leziunile suportate au dus la decesul pacientului, deoarece în situația
unui diagnostic corect și a supravegherii în dinamică a pacientului, aceste
complicații puteau fi înlăturate prin acordarea asistenței medicale
corespunzătoare.
La stabilirea pedepsei inculpaților, instanța de apel, a ținut cont de
prevederile legale în acest sens, precum și de caracterul și gradul prejudiciabil al
infracțiunii săvârșite, că infracțiunea comisă de inculpați face parte din categoria
infracțiunilor mai puțin grave, de persoana celor vinovați, de rolul lor la
săvârșirea infracțiunii, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează
răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului.
Circumstanțe atenuante în privința inculpaților s-au stabilit: Ciobanu S., are
la întreținere un copil minor, iar inculpatul Stîngu Iurie are la întreținere 2 copii și
mama pensionar. De asemenea inculpații Ciobanu Sergiu, Vladei Iurie și Stîngu
Iurie au comis pentru prima dată o infracțiune.
Circumstanțe agravante în privința inculpaților nu au fost stabilite.
Astfel, la stabilirea felului și măsurii de pedeapsă, instanța de apel a ținut
cont că inculpații au săvârșit o infracțiune mai puțin gravă, respectiv reieșind din
circumstanțele reale ale cauzei și persoana inculpaților, reeducarea și corectarea
20
acestora, în opinia instanței de apel, poate avea loc fără privarea reală a lor de
libertate, prin aplicarea pedepsei închisorii, cu privarea de dreptul de a practica
activități legate de acordarea asistenței medicale pe un anumit termen, iar
conform prevederilor art. 90 Cod penal, de suspendat condiționat executarea
pedepsei închisorii, în privința inculpaților, cu fixarea unui termen de probă.
Împotriva deciziei instanței de apel, au declarat recursuri ordinare, la
10.02.2016 avocații Lungu Artur și Meșteșug Raisa în numele inculpaților Stîngu
Iurie și Vladei Iurie, la 11.02.2016 recurs au declarat inculpatul Ciobanu Sergiu și
avocatul său Midrigan Pavel, iar la 10.05.2016 a depus un supliment la recurs
avocatul Lungu Artur în numele inculpatului Stîngu Iurie.
6.1. Avocații Lungu Artur și Meșteșug Raisa prin recursul declarat la
10.02.2016 invocînd temei de drept prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de
procedură penală, au solicitat casarea deciziei contestate, cu menținerea sentinței.
În argumentarea recursului declarat, recurenții au indicat următoarele:
- instanța de apel nu a dat o apreciere probelor la justa lor valoare;
În acest sens recurenții critică modul de apreciere al probelor, descriindu-le
conținutul și indicînd că acestea, de fapt, nu confirmă vinovăția inculpaților în
comiterea infracțiunii incriminate.
- decizia instanței de apel nu este motivată, nefiind combătute argumentele
descrise în sentință;
- instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, respingînd nemotivat
cererea de audiere a specialistului toracalist Străjescu Gheorghe;
6.2. Inculpatul Ciobanu Sergiu și avocatul său Midrigan Pavel prin recursul
declarat, invocînd temei de drept prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6), 8) și 12)
Cod de procedură penală, au solicitat casarea deciziei contestate, cu menținerea
sentinței.
În argumentarea recursului declarat, recurenții critică modul de apreciere al
probelor de către instanța de apel, expunîndu-și viziunea proprie asupra acestora,
totodată indicînd că:
- în cadrul efectuării expertizei suplimentare nr. 103 din 19.03.2014, dispusă
la solicitarea părții apărării, nu au fost îndeplinite indicațiile instanței de judecată
privind atragerea unui specialist în domeniul, chirurgiei – toracale, prin urmare
nefiind elucidate neclaritățile expertizei nr. 253 din 19.10.2012 efectuată de
medicul legist Străjescu Gh., care nu este specialist în domeniul chirurgie –
toracală;
- instanța de apel a stabilit inculpatului pedeapsă complimentară, deși
procurorul în apelul declarat nu a solicitat aplicarea acesteia față de inculpat,
totodată profesia de medic este unicul mijloc de a-și întreține familia;
- instanța de apel nu a ținut cont de practica judiciară în cazuri analogice și
anume în cauza penală 1ra-978/2014;
- instanța de apel a examinat probele unilateral, apreciindu-le eronat;
21
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,
hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
6.3. Avocatul Lungu Artur prin suplimentul la recurs depus la 10.05.2016,
invocînd temei de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de
procedură penală, a invocat suplimentar argumentul, că în acțiunile inculpatului
Stîngu Iurie nu sunt întrunite elementele infracțiunii.
Procurorul prin referința depusă a solicitat respingerea recursurilor
declarate, deoarece, în opinia sa, decizia instanței este motivată, legală și
întemeiată, iar careva erori de drept la examinarea cauzei în ordine de apel nu au
fost admise.
Judecînd recursurile ordinare, în raport cu materialele cauzei, Colegiul
lărgit concluzionează, că acestea urmează a fi respinse, ca inadmisibile, cu
menținerea deciziei atacate, din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.
Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul,
instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.
Instanța de recurs ordinar atestă că, avocații Lungu Artur și Meșteșug Raisa
în numele inculpaților Stîngu Iurie și Vladei Iurie prin recursul ordinar declarat la
10.02.2016 invocă expres temei de drept prevăzut de pct. 6) alin.(1) art.427 Cod
de procedură penală, totodată, însă, solicită casarea deciziei instanței de apel cu
menținerea sentinței prin care inculpații Stîngu Iurie și Vladei Iurie au fost
achitați de sub învinuirea adusă în baza art. 213 lit. b) Cod Penal, din motiv că
faptele inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunii, astfel Colegiul conchide
de a supune verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept
prevăzută de pct. 8) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală care prevede că
hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept comise de instanțele de fond și de apel atunci cînd nu au fost întrunite
elementele infracțiunii.
De asemenea Colegiul lărgit constată, că inculpatul Ciobanu Sergiu și
avocatul său Midrigan Pavel prin recursul declarat la 11.02.2016, deși au invocat
expres temei de recurs prevăzut de pct. 8) și 12) alin. (1) art.427 Cod de
procedură penală, însă din textul recursului rezultă că recurenții își exprimă
dezacordul cu decizia instanței de apel, invocînd și faptul, că procurorul în apelul
declarat nu a solicitat să fie aplicată pedeapsă complimentară față de inculpatul
Ciobanu S., însă instanța de apel a decis ca față de inculpat să fie aplicată
pedeapsă complimentară și anume privarea de dreptul de a practica activități
legate de acordarea asistenței medicale pe un termen de 3 ani, astfel familia
inculpatului fiind lipsită de unica sursă de întreținere. Totodată recurenții invocă
22
și faptul că instanța de apel nu a ținut cont de practica judiciară expusă într-o
cauză analogică și anume decizia Curții Supreme de Justiție nr.1ra-978/2014.
Reieșind din argumentele recursurilor, Colegiul lărgit va supune verificării
decizia instanței în privința inculpatului Ciobanu S., și prin prisma erorii de drept
prevăzută de pct. 10) și 16 alin. (1) art.427 Cod de procedură penală, care
prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara
erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci cînd s-au aplicat
pedepse individualizate contrar prevederilor legale, și norma de drept aplicată în
hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date
anterior de către Curtea Supremă de Justiție.
8.1. Referitor la temeiurile de recurs invocate de recurenți prin prisma pct.
6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărîrile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise
de instanțele de fond și de apel, dacă hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază soluția
, Colegiul constată că temeiurile menționate nu și-au găsit
confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel
la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8)
Cod de procedură penală, hotărîrea cuprinzînd motivele pe care se întemeiază
soluția pronunțată. Instanța de apel n-a admis o eroare gravă de fapt, care a
afectat soluția acesteia.
În această ordine de idei, Colegiul remarcă faptul, că potrivit art. 414 alin.(1)
Cod de procedură penală instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și
temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,
conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate
instanței de apel.
Potrivit art. 414 alin.(4) Cod de procedură penală, în vederea soluționării
apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor.
Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că, instanța
de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia
instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,
după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării
soluției date.
Colegiul lărgit consideră, că sunt neîntemeiate argumentele recurentului,
precum că instanța de apel și-a bazat concluziile sale pe aceleași probe cercetate
de prima instanță și care au fost puse la baza sentinței de achitarea a inculpaților,
deoarece potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și
textului deciziei atacate rezultă, că instanța de apel și-a întemeiat concluziile pe
probe cercetate în ședința de judecată a instanței de apel, precum și pe probe,
care au fost verificate de către instanța de apel prin citirea lor în ședința de
23
judecată, fapt reflectat în procesul-verbal, împotriva căruia n-au fost depuse
careva obiecții în ordinea prevăzută de legislația de procedură penală.
Colegiul atestă, că în sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de
procedură penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept
care au dus la admiterea apelului declarat, precum și motivele adoptării soluției.
Cu referire la argumentul din recursul avocaților Lungu Artur și Meșteșug
Raisa potrivit căruia instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, respingînd
nemotivat cererea de audiere a specialistului toracalist Străjescu Gheorghe,
Colegiul lărgit constată că, o astfel de eroare nu este incidentă speței, reieșind din
următoarele considerente.
Potrivit procesului verbal al ședinței de judecată din 18.02.2014 (f.d.82-83,
vol. III) în cadrul examinării cauzei în prima instanță, a fost admis demersul părții
apărării privind audierea specialistului Străjescu Gheorghe – chirurg toracalist,
care a fost audiat în cadrul ședinței de judecată din 10.03.2014 (f.d.87-88, vol. III).
În cadrul examinarea cauzei în ordine de apel, potrivit procesului verbal al
ședinței de judecată din 03.11.2015 (f.d.65, vol. IV) au fost examinate declarațiile
specialistului Străjescu Gheorghe, prin citirea acestora. Asupra declarațiilor
specialistului în cauză, instanța de apel prin decizia adoptată s-a pronunțat
dându-le apreciere în sensul, că acestea nu îi dezvinovățesc pe inculpați de fapta
imputată, deoarece toate probele în ansamblu, cercetate din punct de vedere al
coroborării lor, confirmă vinovăția acestora în comiterea infracțiunii incriminate.
Referitor la argumentul din recursul declarat de inculpatul Ciobanu Sergiu și
avocatul său Midrigan Pavel potrivit căruia în cadrul efectuării expertizei
suplimentare nr.103 din 19.03.2014, dispusă la solicitarea părții apărării, nu au
fost îndeplinite indicațiile instanței de judecată privind atragerea unui specialist
în domeniul, chirurgiei – toracale, prin urmare, nefiind elucidate neclaritățile
expertizei nr. 253 din 19.10.2012 efectuată de medicul legist Străjescu Gh., care
nu este specialist în domeniul chirurgie – toracală, Colegiul lărgit constată că,
potrivit încheierii Judecătoriei Militare din 19.03.2014 (f.d.95-97, vol.III) a fost
admis demersul părții apărării, fiind dispusă efectuarea expertizei medico-legală
în comisie de către Centrul de expertize medico-legale, mun. Chișinău, fiind
formulate întrebările necesare pentru a fi puse în fața experților atît de către
partea apărării cît și de procuror.
Ulterior, fiind întocmit raportul de expertiză medico-legală nr.103 (supl.) din
28.10.2014 și remis în adresa instanței împreună cu materialele cauzei penale.
În cadrul examinării cauzei în prima instanță, potrivit procesului verbal al
ședinței de judecată din 12.11.2014 (f.d.115, vol. III) partea apărării a solicitat
audierea unui expert care a participat la întocmirea raportului de expertiză
menționat, pentru a exclude unele neclarități ale apărării.
24
În ședința de judecată din 03.12.2014 (f.d.117, vol. III) a fost invitat și audiat
expertul Savciuc Valeri pe marginea raportului de expertiză medico-legală nr.103
(supl.) din 28.10.2014.
Potrivit procesului verbal al ședinței de judecată în instanța de apel din
03.11.2015 (f.d.69-69, vol. IV) apărarea a solicitat invitarea și audierea unui
expert toracalist, însă Colegiul lărgit constată că, potrivit mențiunilor de mai sus,
și anume conform procesului verbal al ședinței de judecată din 18.02.2014
(f.d.82-83, vol. III) în cadrul examinării cauzei în prima instanță, a fost audiat
specialistul Străjescu Gheorghe – chirurg toracalist (f.d.87-88, vol. III). Ulterior în
instanța de apel declarațiile acestuia au fost date citirii. Mai mult ca atît, pe
marginea raportului de expertiză medico legală nr.103 din 19.03.2014, pentru
elucidarea neclarităților invocate de partea apărării, a fost audiat expertul Savciuc
Valeri, iar partea apărării nu a înaintat careva cereri sau demersuri privind
elucidarea cărorva neclarități din raportul de expertiză medico-legală nr.103
(supl.) din 28.10.2014, ci doar a solicitat repetat audierea specialistului toracalist
Străjescu Gheorghe sau audierea altui specialist în acest domeniu.
Astfel, Colegiul lărgit conchide, că instanța de apel n-a comis eroarea de
drept invocată de către recurenți, deoarece eroarea gravă de fapt constă în
stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în
considerație a probelor, care le confirmau sau prin denaturarea conținutului
acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor și ea
trebuie să rezulte din situația dosarului, privită ca o stare de fapt.
Colegiul lărgit menționează, că argumentele invocate de recurenți și în acest
sens, nu constituie o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția, deoarece instanța
de apel și-a întemeiat concluzia privind condamnarea inculpaților pe cumulul de
probe ce se conțin în dosar și care au fost apreciate prin prisma prevederilor art.
101 Cod de procedură penală.
Prin urmare, Colegiul lărgit atestă că erorile de drept invocate de recurenți
prin prisma prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-
au găsit confirmare în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs.
8.2. Cu referire la temeiul de recurs prevăzut de art. 427 al. (1) pct. 8) Cod
de procedură penală, și anume că în acțiunile inculpaților nu sunt întrunite
elementele infracțiunii, Colegiul lărgit reiterează că, potrivit art.113 alin.(1) Cod
penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a
corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele
componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.
Instanța de recurs atestă că, criticile formulate de recurenți sub aspectul art.
427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, au format obiect de examinare la
judecarea cauzei în instanța de apel și asupra lor aceasta s-a pronunțat, dîndu-le o
motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în pct. 5 al prezentei
25
decizii, concluzii pe care instanța de recurs le însușește și nu consideră necesar
repetarea acestora.
De remarcat este, că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci, când nu
a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici
mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele
infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele
atenuante și agravante ale infracțiunii, însă, în opinia Colegiului lărgit, instanța de
apel a apreciat probele din dosar potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură
penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și
coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept,
ajungând la concluzia corectă privind condamnarea inculpaților Ciobanu Sergiu,
Vladei Iurie și Stîngu Iurie deoarece în acțiunile lor sunt întrunite elementele
infracțiunilor prevăzute de art. 213 lit. b) Cod penal
5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de
recurs o însușește și motivarea căreia nu o consideră necesar de a o reitera.
Este de menționat că potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de
procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa
convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de
apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și
în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă
apreciere probelor din dosar.
Astfel, că aprecierea sau reaprecierea probelor este o competență și
prerogativă legală a instanțelor de fond și nu constituie un temei de drept separat
de casare din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel că
invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar drept temei de casare este lipsită
de suport legal.
Reieșind din cele menționate supra, Colegiul penal conchide, că în speța dată
nu se constată eroare de drept prevăzută de art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de
procedură penală, și anume că nu au fost întrunite elementele infracțiunii
incriminate inculpaților.
8.3. Referitor la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10)
Cod de procedură penală, invocată în recursul declarat de inculpatul Ciobanu
Sergiu și avocatul său Midrigan Pavel, potrivit căreia hotărîrile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de
fond și de apel dacă s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor
legale.
Analizînd acest temei, în raport cu motivele invocate în recursuri și anume
recurenții exprimîndu-și dezacordul cu faptul, că instanța de apel a aplicat față de
inculpatul Ciobanu Sergiu pedeapsa complimentară, deși procurorul nu a solicitat
aplicarea acesteia în apelul declarat, Colegiul constată că o astfel de eroare nu și-a
26
găsit confirmarea la examinarea recursului declarat în acest sens, lipsind temeiuri
de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărîrii contestate.
Colegiul reține că, potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură
de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și,
respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,
precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului,
cît și a altor persoane.
Potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de
săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în
Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții
generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,
instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul
acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori
agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O
pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea
infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din
numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.
Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele recursului,
Colegiul penal atestă, că potrivit deciziei instanței de apel, inculpatul Ciobanu
Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 213 lit. b) Cod penal, la
2 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a practica activități legate de
acordarea asistenței medicale pe un termen de 3 ani. Conform prevederilor art.
90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei închisorii, în
privința inculpatului Ciobanu S. pe un termen de 3 ani, cu obligarea să nu-și
schimbe domiciliul fără permisiunea organului competent.
Colegiul subliniază că sancțiunea art. 213 lit. b) Cod penal, prevede pedeapsă
cu închisoare de pînă la 3 ani cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5
ani.
În acest context, Colegiul reține, că la stabilirea pedepsei complimentare
inculpatului Ciobanu S., pentru infracțiunea comisă, și anume privarea de dreptul
de a practica activități legate de acordarea asistenței medicale pe un termen de 3
ani, instanța de apel nu a comis erori de drept, deoarece a aplicat inculpatului
pedeapsa complimentară, reieșind din prevederile art. 61, 75 Cod penal, ținînd
cont de gravitatea infracțiunii în baza căreia inculpatul a fost recunoscut vinovat,
soldată cu decesul unei persoane, or, aplicarea sau neaplicarea pedepsei
complimentare în speță, constituie o prerogativă a instanței de judecată dar nu o
obligație.
8.4. Cu referire la temeiul prevăzut de pct. 12) alin. (1) a art. 427 Cod de
procedură penală, invocat în recursul ordinar declarat de inculpatul Ciobanu S. și
27
avocatul său Midrigan P., Colegiul lărgit atestă că, o astfel de eroare în speța dată
nu se constată, deoarece, supunând verificării decizia instanței de apel prin
prisma erorii de drept invocată de recurenți în baza pct. 8) alin. (1) art.427 Cod
de procedură penală, Colegiul a statuat ca fiind legală și întemeiată concluzia
instanței de apel privind recunoașterea vinovăției inclusiv a inculpatului Ciobanu
S. în baza art. 213 lit. b) Cod penal, concluzie pe care instanța de recurs și-a
însușit-o și în acest sens nefiind necesară o reinterpretare.
Mai mult ca atît, recursul nu conține o motivare în baza cărei norme urmau a
fi încadrate acțiunile inculpatului Ciobanu Sergiu decît cea incriminată conform
art. 213 lit. b) Cod penal.
Reieșind din argumentele sus-menționate, Colegiul lărgit conchide că în
speța dată nu se constată eroarea de drept prevăzută de pct. 12) alin.(1) art.427
Cod de procedură penală.
8.5. Referitor la temeiul de drept invocat în recursul declarat de inculpatul
Ciobanu Sergiu și avocatul său Midrigan Pavel prin prisma pct. 16) alin.(1) art.427
Cod de procedură penală, și anume că, instanța de apel nu a ținut cont de practica
judiciară expusă într-o cauză analogică și anume decizia Curții Supreme de
Justiție nr.1ra-978/2014, Colegiul lărgit constată că, în cauza penală vizată,
instanța de recurs a statuat asupra faptului că: „învinuirea adusă lui Bacalîm
Victor și Cojocari Teodor este neclară, din motiv că nu s-a făcut referire la careva
act cu caracter normativ care conține regulile sau metodele de acordare a asistenței
medicale, ținînd cont de faptul că elementul material al infracțiunii prevăzute de
art. 213 Cod penal este descris prin prisma unei dispoziții de blanchetă și în
rechizitoriu urma să fie făcută trimitere la actele normative”, însă în prezenta
cauză penală o astfel de eroare de drept nu este incidentă, deoarece, reieșind și
din textul recursurilor declarate recurenții nu contestă faptul, că învinuirea adusă
inculpaților este una neclară, dar își exprimă dezacordul cu învinuirea formulată,
deoarece consideră că în acțiunile inculpaților nu sunt întrunite elementele
infracțiunii incriminate, criticînd modul de apreciere al probelor efectuat de către
instanța de apel, inclusiv în privința inculpatului Ciobanu S.
Or, instanța de recurs a statuat la pct. 8.2 din prezenta decizie, că aprecierea
sau reaprecierea probelor este o competență și prerogativă legală a instanțelor de
fond și nu constituie un temei de drept separat de casare din numărul celor
incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel că invocarea acestei chestiuni
în recursul ordinar drept temei de casare este lipsită de suport legal.
8.6. Referitor la recursul suplimentar declarat de avocatul Lungu Artur în
numele inculpatului Stîngu Iurie, Colegiul lărgit menționează faptul că, legea
procesual - penală nu face careva mențiuni referitor la declararea suplimentară a
recursului ordinar și nu stabilește alte termene pentru actele suplimentare, decît
cele prevăzute la art. 422 Cod de procedură penală.
28
Astfel, persoanele indicate în dispoziția art. 421 Cod de procedură penală,
care au declarat în termen recurs ordinar, iar ulterior au depus recursuri
suplimentare, acestea se vor considera ca depuse în termen, dacă ele se
încadrează în termenul de 30 zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel.
Conform art. 421 Cod de procedură penală, coraportat la prevederile art. 401
Cod de procedură penală, persoanele menționate în dispoziția acestei norme
procesuale sînt în drept să declare recurs ordinar.
Însă, pentru ca acesta să constituie obiect de examinare în ordinea recursului
ordinar, el urmează să fie declarat în termenul prevăzut de art. 422 Cod de
procedură penală, care este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Totodată,
potrivit art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru
exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea
acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste
termen.
Din materialele dosarului, rezultă, că decizia Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 15.12.2015 a fost pronunțată integral la 12.01.2016 în prezența
procurorului și inculpaților, inclusiv Ciobanu Sergiu, fapt confirmat prin procesul-
verbal al ședinței de judecată din 12.01.2016 (f. d. 74, vol. IV).
Din considerentele menționate, și avînd în vedere faptul, că avocații Lungu
Artur și Meșteșug Raisa în numele inculpaților Stîngu Iurie și Vladei Iurie au
declarat recurs ordinar în termen la data de 10.02.2016, iar la data de 10.05.2016
avocatul Lungu Artur în numele inculpatului Stîngu Iurie a declarat recurs
suplimentar, Colegiul penal constată că ultimul recurs este declarat peste
termenul stabilit de lege.
Astfel, reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit a ajuns la concluzia că,
temeiurile invocate de recurenți prin prisma erorilor de drept prevăzute de art.
427 alin.(1) pct. 6), 8), 10), 12), 16) Cod de procedură penală nu și-au găsit
confirmare la examinarea recursului declarat: de avocații Lungu Artur și
Meșteșug Raisa în numele inculpaților Stîngu Iurie și Vladei Iurie la 10.02.2016; și
la 11.02.2016 de către inculpatul Ciobanu Sergiu și avocatul său Midrigan Pavel,
deoarece la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile
legale relevante, prescrise de art. 413-418 Cod de procedură penală adoptînd o
hotărîre legală și întemeiată.
Totodată, cu mențiunea, că recursul suplimentar declarat de avocatul Lungu
Artur în numele inculpatului Stîngu Iurie la 10.05.2016, a fost declarat peste
termenul stabilit de lege, Colegiul lărgit conchide, că recursurile declarate
urmează a fi respinse, ca inadmisibile, cu menținerea deciziei atacate.
În temeiul art. 434 și 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,
29
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de avocații Lungu
Artur și Meșteșug Raisa în numele inculpaților Stîngu Iurie și Vladei Iurie, de
inculpatul Ciobanu Sergiu și avocatul său Midrigan Pavel, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2015, în cauza penală
privindu-i pe Ciobanu Sergiu Damian, Vladei Iurie Andrei și Stîngu Iurie Ion
cu menținerea hotărîrii atacate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 08 iulie 2016.
Președinte Ursache Petru
Judecători Toma Nadejda
Timofti Vladimir
Nicolaev Ghenadie
Moraru Petru
30