1ra-1185/2015 — art. 187 alin. 2 lit. e, f CP

Dosarul nr. 1ra-1185/2015

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

28 octombrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte URSACHE Petru

judecători NICOLAEV Ghenadie

MORARU Petru

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Druță Boris în numele inculpatului Gavriliță Leonid, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2015, în

cauza penală privindu-l pe

Gavriliță Leonid Constantin, născut la 09

noiembrie 1982, originar și domiciliat pe s.

Micleușeni, r-nul Strășeni.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 20.06.2014 – 05.01.2015;

Instanța de apel: 06.05.2015 – 22.06.2015;

Instanța de recurs: 05.08.2015 –28.10.2015.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă:

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin.(2) lit. e), f) Cod penal, la 6 ani

închisoare cu executare în penitenciar de tip închis și cu aplicarea amenzii în mărime

de 500 unități convenționale.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Sitișco A. a fost admisă integral și

s-a dispus încasarea de la Gavriliță L. în beneficiul lui Sitișco A. suma de 1 450 lei, cu

titlul de prejudiciul material.

2014, Gavrililiță L. fiind în stare de ebrietate, aflîndu-se în gospodăria lui Sitișco A.

din s. Drăgușenii Noi, r. Hîncești, avînd scopul sustragerii deschise a bunurilor

acesteia, a îmbrîncit-o, după care, în mod deschis a sustras de la ultima suma de 1450

lei, cauzîndu-i părții vătămate o daună în proporții considerabile.

1

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2), lit. e), f) Cod penal, jaful, adică sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viația

sau sănătatea persoanei ori cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe și cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

prevăzut de art. 401-402 Cod de procedură penală, a fost atacată cu apel de către

inculpatul Gavriliță L. care a solicitat casarea acesteia cu remiterea cauzei la

rejudecare în prima instanță.

În motivarea apelului declarat, inculpatul a menționat că, la judecarea cauzei nu

a fost prezent, deoarece a fost reținut de poliție și se afla în izolatorul Inspectoratului

de Poliției a r-nului Nisporeni și nu a fost informat despre desfășurarea ședințelor de

judecată. A mai menționat că, nu a dat nicio declarație în cadrul examinării cauzei în

prima instanță, și instanța de judecată și-a făcut o concluzie greșită condamnîndu-l la

6 ani închisoare.

apelul inculpatului a fost respins ca nefondat, iar sentința primei instanțe a fost

menținută fără modificări.

primei instanțe privind vinovăția inculpatului este bazată pe probe pertinente,

concludente și utile, care coroborează între ele și confirmă vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal.

La fel, instanța de apel a notat că, prima instanță a făcut o analiză amplă a

probelor acumulate pe cauză, fiind verificate și primind o apreciere la justa lor

valoare. Prin coroborare la cirumstanțele de fapt reținute de prima instanță, conținutul

probelor din prezenta cauză au redat ceea ce este evident și fără posibilitate de a pune

la îndoială vinovăția incupatului în comiterea infracțiunii de jaf.

Astfel, în susținerea concluziei primei instanțe, instanța de apel a reținut că,

prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt, dînd faptei săvîrșite de inculpat

încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat.

Instanța de apel a reținut că, în prima instanța cauza penală a fost examinată în

lipsa inculpatului, acesta fiind anunțat în căutare.

Din acest considerent, inculpatul a fost audiat în cadrul ședinței instanței de

apel după regulile prevăzute pentru prima instanță. Acesta fiind audiat nu a recunoscut

vinovăția, deși la etapa urmăririi penale acesta a recunoscut pe deplin învinuirea

adusă.

Așadar, în concluzie, instanța de apel a indicat că, prima instanța întemeiat a

ajuns la concluzia privind stabilirea pedepsei inculpatului cu închisoarea, luînd în

considerație gradul de pericol social pe care îl reprezintă inculpatul, care nu este la

2

prima abatere de acest gen și anterior a fost condamnat pentru comiterea de infracțiuni

similare.

inculpatului Gavriliță L. a atacat-o cu recurs ordinar, solicitînd casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărîri potrivit căreia inculpatul să fie achitat,

din motiv că fapta infracțională nu a fost comisă de către el.

În motivarea cerințelor sale, recurentul invocă că instanțele de fond au pus la

baza hotărîrilor de condamnarea doar declarațiile părții vătămate, care au fost

examinate unilateral atît de organul de urmărire penală, cît și de instanțele de judecată.

Astfel, condamnarea inculpatului Gavriliță L. poartă un caracter incert și lipsit de

suport probatoriu.

Mai mult ca atît, recurentul ține să accentueze că nu a fost demonstrat faptul

sustragerii deschise de către inculpat a banilor de la partea vătămată. Respectiv,

instanța de apel a adoptat o decizie nemotivată și neîntemeiată, bazată doar pe

presupuneri neconfirmate, ce constituie temei de casare a acesteia.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat pe dispozițiile art. 427 alin.

(1) pct. 8) Cod de procedură penală.

penală, acuzatorul de stat a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului

declarat de către avocatul Druță B. în numele inculpatului Gavriliță L., menționînd că

recursul urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece criticele recurentului nu au fost

argumentate conform exigenților stipulate de art. 427 din Codul de procedură penală.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat, or în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente de fapt și

de drept.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia

în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or,

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi

atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel la judecarea cauzei.

Colegiul penal, verificînd textul recursului declarat, constată că alegațiile

recurentului se încadrează în temeiul de casare prevăzut de pct. 8) alin.(1) art.427 Cod

de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în

3

cazul în care nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o

hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost

pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza

unei legi mai blînde.

Așadar, în vederea determinării dacă o asemenea eroare de drept a fost admisă

în cauza dată de către instanța de apel, instanța de recurs, menționează că, în urma

unei analize ample a conținutului deciziei, dar și a probelor verificate în instanța de

apel, se conchide faptul că, prima instanța corect a încadrat juridic fapta comisă de

inculpat, fiind prezente toate elementele componenței de infracțiune prevăzute la art.

187 alin. (2), lit. e), f) Cod penal.

Totodată, instanța de recurs reamintește că, nu va examina criticile referitoare

la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci va verifica, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de

fond și cea de apel, corectitudinea condamnării inculpatului Gavriliță L. privind

învinuirea imputată acestuia prin rechizitoriu.

Prin urmare, instanța de recurs, verificînd suplimentar materialele dosarului,

specifică că, judecînd apelul, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele,

complet și obiectiv, adoptînd o soluție corectă de menținere a condamnării lui

Gavriliță L. în baza art. 187 alin. (2), lit. e) și f) Cod penal, care este argumentată și

corespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședințele

de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și, totodată, care au

fost just apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, în baza cărora s-a

stabilit cu certitudine că inculpatului a săvîrșit infracțiunea incriminată.

Referitor la argumentul părții apărării precum că, vinovăția inculpatului nu a

fost dovedită și se bazează doar pe declarațiile părții vătămate Sitișco A., instanța de

recurs a menționat că, instanțele de fond corect au apreciat ca fiind întemeiate și

veridice declarațiile părții vătămate Sitișco A. și le-au pus la baza hotărîrilor de

condamnare. Mai mult ca atît, vinovăția inculpatului este dovedită și prin următoarele

probe: procesul verbal de cercetare la fața locului din 09.04.2014 (f.d.6); ordonanță de

recunoaștere în calitate de parte vătămată a cet. Sitișco A. din 11.04.2014 (f.d.9);

declarațiile părții vătămate din cadrul ședinței primei instanțe (f.d.116-117);

declarațiile martorului Sitișco D. (f.d.11); declarațiile martorului Grosu N. (f.d.12),

precum și prin încheierea Judecătoriei Hîncești din 28 octombrie 2014 în privința

inculpatului Gavriliță L. prin care a fost anunțat în căutare cu aplicarea măsurii

preventive – arestul pentru o perioadă de 90 zile (f.d.100-101) și informația

Inspectoratului de Poliție Strășeni precum că Gavriliță L. este anunțat în căutare,

dosarul fiind pornit la 29.10.2014 (f.d.105).

Reieșind din cele expuse, instanța de recurs apreciază ca, fiind neîntemeiate

criticile recurentului privitor la adoptarea unei decizii ilegale de către instanța de apel

în privința sa, menționînd că instanța de apel a ajuns la concluzia corectă privind

4

probele cercetate, coroborînd între ele, formează un ansamblu probatoriu prin care se

dovedește vinovăția inculpatului Gavriliță L. de săvîrșirea infracțiunii imputate și

totalmente se combat cu argumentele aduse de către partea apărării în susținerea

nevinovăției inculpatului.

În esență, toate acestea conturează convingerea fermă a instanței de recurs că,

inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii imputate prin actul de învinuire și

cel de sesizare a instanței și urmează să execute pedeapsa stabilită de instanțele de

fond, în volum deplin.

Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-a comis eroarea

de drept prevăzută în pct. 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, deci, nu

persistă temeiuri de casare a soluției adoptate.

Avînd în vedere considerentele expuse și raportînd situația reținută în cauză, la

prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează

că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale

relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar recursul declarat de

recurent este inadmisibil.

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Druță Boris în numele

inculpatului Gavriliță Leonid, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 22 iunie 2015, în cauza penală privindu-l pe Gavriliță Leonid

Constantin, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 27 noiembrie 2015.

Președinte URSACHE Petru

Judecător NICOLAEV Ghenadie

Judecător MORARU Petru

5