1ra-1007/15 — art. 201/1 alin. 3 lit. c CP

1ra-1007/15 — art. 201/1 alin. 3 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-1007/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 octombrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Ștefan Vodă din 17 noiembrie 2014 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2015, declarat de avocatul

Ecaterina Semenciuc în numele inculpatei

Dumitrașco Aliona Serghei, născută la

24 august 1989, originară și domiciliată

s. Crocmaz, r-nul Ștefan Vodă.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.08.2014 - 17.11.2014;

Instanța de apel: 02.12.2014 - 23.02.2015;

Instanța de recurs: 08.07.2015 - 28.10.2015.

A C O N S T A T A T:

Aliona Dumitrașco a fost condamnată în baza art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal, la 7

(șapte) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis pentru femei.

Prin aceeași sentință, a fost condamnată și Svetlana Șcerbina, în privința căreia

hotărârile judecătorești nu se contestă.

aproximativ la ora 15:30, inculpata Svetlana Șcerbina aflându-se în gospodăria proprie

amplasată în s. Crocmaz, r-nul Ștefan Vodă, în urma unui conflict iscat între aceasta și

concubinul ei Serghei Dumitrașco, folosindu-se de faptul că Serghei Dumitrașco era în

stare de ebrietate alcoolică și în imposibilitate de a se apăra, a luat un băț decojit, care

se afla în apropiere, cu care i-a aplicat ultimului o lovitură în regiunea feței.

După lovitura primită, Serghei Dumitrașco a plecat în spatele casei, în grădină,

unde fiind ajuns de concubina Svetlana Șcerbina și de fiica sa, inculpata

Aliona Dumitrașco, în continuarea conflictului, având intenția să-i provoace lui

Serghei Dumitrașco, leziuni corporale, fiecare cu un băț, i-au aplicat multiple lovituri

în regiunea capului, spatelui și brațelor, cauzându-i conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 054 din 06 iunie 2014, vătămări corporale grave, care au provocat

decesul victimei.

1

acesteia și pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că nu ea a săvârșit

infracțiunea.

În motivarea cererii inculpata a invocat, că prima instanță greșit a apreciat

probele, punând la baza sentinței declarațiile martorilor Spiridon Chioru și

Sergiu Chioru, care au susținut că au văzut că și dânsa ar fi aplicat lovituri tatălui său,

Serghei Dumitrașco.

În acest context, apelanta a menționat că declarațiile acestor martori urmau a fi

apreciate critic, din motiv că sunt în contradicție cu materialele cauzei, și anume că

potrivit actului de învinuire infracțiunea a fost săvârșită aproximativ la ora 15:30, pe

când din declarații rezultă că martorii au văzut cum dânsa ar fi aplicat lovituri tatălui

său la ora 17:10.

La fel, inculpata a invocat, că declarațiile menționate nu au fost verificate de către

organul de urmărire penală, nefiind petrecută cercetarea la fața locului și verificarea

declarațiilor la fața locului.

Inculpata Aliona Dumitrașco, a mai remarcat că, în cadrul cercetării la fața

locului, în curte, pe masă, a fost depistat bățul decojit cu care mama sa îi aplicase lovituri

victimei, însă nu a fost găsit și al doilea băț, cu care se presupune că dânsa i-ar fi aplicat

lovituri tatălui său.

Apelanta a mai invocat, că instanța de judecată nu a lut în considerație că dânsa

are la întreținere un copil minor de 1 an 2 luni, care a rămas în grija fratelui său, invalid

din copilărie, că este caracterizată pozitiv la locul de trai, că nu are antecedente penale.

a fost admis parțial apelul inculpatei, casată sentința în latura stabilirii pedepsei, și în

această parte a fost pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Alionei Dumitrașco, recunoscută vinovată în baza art. 2011 alin. (3)

lit. c) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa 5 (cinci) ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip închis, pentru femei.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a criticat versiunea inculpatei

Aliona Dumitrașco, potrivit căreia dânsa nu i-a aplicat nici o lovitură tatălui său,

considerând că inculpata a încercat să prezinte o stare de fapt nereală în scopul atenuării

răspunderii penale.

Cu referire la probele puse la baza condamnării: declarațiile succesorului părții

vătămate Zinaida Ciudac, declarațiile martorilor Victor Grati, Spiridon Chioru,

Aurelia Chioru, Serghei Chioru, Aliona Onici, Boris Carauș, procesul-verbal de

cercetare la fața locului și planșa ilustrativă din 29 aprilie 2014, raportul de expertiză

medico-legală nr. 054 din 06 iunie 2014, raportul de expertiză psihiatrico-legală

ambulatorie nr. 372 a - 2014 din 18 iunie 2014, raportul de expertiză medico-legală

nr. 408 din 22 mai 2014, instanța de apel a conchis că acestea sunt pertinente,

concludente și veridice, iar în ansamblu coroborează între ele, se completează unele pe

altele, nu trezesc nici o îndoială și dovedesc cert că Aliona Dumitrașco a săvârșit

violență în familie asupra lui Serghei Dumitrașco, manifestată prin aplicarea

intenționată de către inculpată, cu un băț, multiple lovituri în regiunea capului, spatelui

și brațelor, de la care Serghei Dumitrașco a decedat, în rezultatul șocului traumatic și al

traumei asociate a capului, toracelui, membrelor superioare și inferioare.

2

Instanța de apel a menționat, că declarațiile inculpatei făcute în cursul procesului

penal, pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte

și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în speță.

În acest sens, instanța de apel a reținut, că versiunea inculpatei

Aliona Dumitrașco precum că nu i-a aplicat lovituri tatălui său, Serghei Dumitrașco este

combătută prin declarațiile martorilor Spiridon Chioru și Serghei Chioru, care au

declarat că au văzut cum Svetlana Șcerbina și fiica sa, Aliona Dumitrașco, fiecare cu

câte un băț, îl bat pe concubinul și respectiv tatăl, Serghei Dumitrașco.

Iar martorul Serghei Chioru a mai indicat, că deși le-a făcut observație să înceteze

acțiunile ilegale, atât Aliona cât și Svetlana continuau să aplice lovituri pe întreg corpul

lui Serghei Dumitrașco, loviturile aplicate se auzeau înfundate, astfel că după sunet a

apreciat că erau foarte puternice.

Cu referire la argumentele invocate în cererea apel de către apelanta

Aliona Dumitrașco, precum că declarațiile martorilor Spiridon Chioru și

Serghei Chioru, nu corespund realității, întrucât ei au indicat că au văzut cele întâmplate

aproximativ la ora 17:10, iar din actul de învinuire rezultă că infracțiunea a fost săvârșită

la ora 15:30, instanța de apel a specificat că nu sunt temeiuri de a aprecia critic aceste

declarații, deoarece au fost depuse sub jurământ și avertizare de răspundere penală în

baza art. art. 312-313 Cod penal, au fost administrate în conformitate cu legislația în

vigoare, au fost date atât în cadrul urmăririi penale, cât și în ședința de judecată, fiind

elocvente, consecutive și în coroborare cu materialele cauzei.

Instanța a reținut și faptul, că martorii menționați erau cunoscuți cu inculpata

până la caz, fiind vecini, iar relații ostile cu aceasta nu au fost invocate, prin urmare

martorii Chioru Spiridon și Chioru Serghei nu au urmărit scopul învinuirii pe nedrept a

unor persoane nevinovate.

Făcând trimitere la prevederile art. 93 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de apel a remarcat, că declarațiile părților vătămate, a martorilor și ale inculpatului se

consideră probe egale, legea nu stipulează că depozițiile date de martori, în cazul dat,

cei ai acuzării, au prioritate față de cele ale inculpatului.

Referitor la contradicțiile din actul de învinuire și declarațiile martorilor

Spiridon Chioru și Serghei Chioru în ce privește timpul săvârșirii infracțiunii și anume

că în actul de învinuire, a fost indicat, că infracțiunea a fost săvârșită aproximativ la ora

15:30, dar martorii au declarat, că au văzut că au fost aplicate lovituri lui

Serghei Dumitrașco la ora 17:10, instanța de apel le-a apreciat ca fiind irelevante,

menționând că timpul este o noțiune relativă și este perceput diferit de către diferite

persoane.

Cu referire la criticile apelantei Aliona Dumitrașco cu privire la presupusele

încălcări procesuale la instrumentarea cauzei penale, și anume că nu s-a efectuat

verificarea declarațiilor martorilor Spiridon Chioru și Serghei Chioru la fața locului

pentru a confirma sau infirma faptul că din grădina martorilor menționați a fost sau nu

vizibil locul săvârșirii infracțiunii, care în opinia apelantei i-au afectat dreptul la un

proces echitabil, instanța de apel a remarcat, că la momentul prezentării materialelor de

urmărire penală (f. d. 164, vol. I), atât inculpata Aliona Dumitrașco, cât și avocatul

acesteia, Parascovia Cotelea nu au invocat obiecții referitoare la declarațiile martorilor

Spiridon Chioru și Serghei Chioru.

Referitor la critica inculpatei Aliona Dumitrașco susținută și de avocatul acesteia

precum că în cadrul cercetării la fața locului efectuată în curtea casei, pe masă, a fost

depistat bățul decojit pe care s-au depistat urme de sânge, iar al doilea băț cu care se

3

presupune, că inculpata Aliona Dumitrașco a aplicat lovituri, nu s-a depistat, instanța

de apel a specificat, că acest fapt nu poate diminua vinovăția acesteia, în condițiile în

care de la săvârșirea infracțiunii și până la depistarea cadavrului lui Serghei Dumitrașco

au trecut câteva ore, timp în care obiectul cu care a fost săvârșită infracțiunea (la caz, al

doilea băț) putea fi ascuns de către inculpată în scopul evitării răspunderii penale.

Critica adusă de către inculpată, precum că sentința este bazată pe presupuneri, a

fost apreciată de instanța de apel ca fiind neîntemeiată, menționând că probele

administrate în cauză fac dovada vinovăției inculpatei Aliona Dumitrașco, iar soluția de

condamnare se bazează pe probe certe și neechivoce.

Pe de altă parte, instanța de apel a considerat necesar de a interveni în partea

stabilirii pedepsei penale, reținând ca fiind întemeiate criticile referitoare la severitatea

pedepsei aplicate inculpatei Aliona Dumitrașco.

Astfel, la aspectul proporționalității pedepsei aplicate, ținând cont de toate

criteriile generale prevăzute de art. 75 Cod penal, și anume de gravitatea infracțiunii

săvârșite, care face parte din categoria celor deosebit de grave, săvârșită cu intenție; de

gradul de pericol social care a fost apreciat ca fiind unul sporit, deoarece în urma

infracțiunii a survenit decesul persoanei; de personalitatea inculpatei, care nu are

antecedente penale, la locul de trai fiind caracterizată satisfăcător, la evidența medicului

narcolog și psihiatru nu se află, precum și de probele prezentate în instanța de apel, din

care rezultă că inculpata Aliona Dumitrașco are la întreținere un copil minor

Roman Dumitrașco a. n. 2013, la moment fiind însărcinată, fapt confirmat prin

Trimitere-extras eliberat de către penitenciarul 16 Pruncul, secția chirurgie, instanța de

apel a conchis că aceste criterii justifică aplicarea pedepsei privative de libertate, dar cu

reconsiderarea cuantumului pedepsei aplicate sub aspectul micșorării acestuia până la

limita minimă - 5 (cinci) ani închisoare.

a indica expres careva temeiuri de declarare a recursului în sensul prevederilor art. 427

Cod de procedură penală, a declarat recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri de achitare a inculpatei, din

motiv că dânsa nu a săvârșit infracțiunea.

În motivarea recursului apărarea a invocat, că atât prima instanță cât și instanța

de apel, nu au luat în considerație faptul că în cadrul urmăririi penale au fost efectuate

o serie de încălcări de procedură, care au fost trecute cu vederea și ulterior au stat la

baza învinuirii, condamnării și ulterior menținerii acestei condamnări în privința

Alionei Dumitrașco.

Indică avocatul, că inculpatei i-a fost încălcat dreptul la apărare, deoarece inițial

a fost audiată în calitate de martor, iar ulterior a fost recunoscută în calitate de bănuită.

Totodată, remarcă și faptul că martorii Victor Grati, Alexandru Talchiv și

Tatiana Gîscă, au fost audiați de către ofițerul de investigație specială al IP Ștefan-Vodă,

R. Nichitin, fără ca acesta să dețină atribuțiile ofițerului de urmărire penală.

Mai susține, că la efectuarea expertizei medico-legale, nu s-a dispus elucidarea

aspectului dacă leziunile corporale depistate puteau surveni de la căderea liberă de la

propria înălțime a victimei, sau au fost produse de obiectul ridicat de la fața locului -

bățul.

Avocatul evidențiază că, potrivit declarațiilor martorului Serghei Chioru, la

28 aprilie 2014, Svetlana Șcerbina avea într-o mână un băț de culoare albă, iar în

cealaltă un topor mic, lîngă dânsa se afla Aliona Dumitrașco care tot avea în mână un

4

băț de culoare întunecată, însă la fața locului a fost ridicat un singur băț, și nu a fost

stabilit cine anume a aplicat lovituri cu acest băț.

La acest capitol, apărarea invocă dezacordul cu concluzia instanței de apel,

precum că al doilea băț, putea fi ascuns de inculpată în scopul evitării răspunderii

penale, considerând că instanța a ignorat principiul prezumției nevinovăției, potrivit

căruia concluziile despre vinovăția persoanei despre săvârșirea infracțiunii nu pot fi

întemeiate pe presupuneri.

În recurs se mai indică la faptul, că în cadrul urmăririi penale au fost audiați 13

martori, declarațiile cărora contravin între ele, însă confruntări între acești martori nu

au fost efectuate.

Astfel, recurenta este de opinia, că urmărirea penală, examinarea cauzei în prima

instanță și în ordine de apel în privința inculpatei Aliona Dumitrașco, a fost efectuată în

mod abuziv, cu îndeplinirea defectuoasă a actelor de procedură, cu ignorarea obligației

de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă

și obiectivă, a circumstanțelor cauzei, nefiind prezentate careva probe concludente,

pertinente care ar demonstra vinovăția acesteia.

inadmisibilitatea acestuia, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute

de art. 430 Cod de procedură penală.

materialele cauzei, luând în considerație și argumentele expuse în referință, Colegiul

penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, în baza temeiurilor expres prevăzute de acest articol.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se

constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în

art. art. 429, 430 Cod de procedură penală.

Potrivit dispozițiilor art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs

trebuie să cuprindă conținutul și motivele recursului, cu argumentarea ilegalității

hotărârii atacate și solicitările recurentului, indicând temeiurile prevăzute în art. 427

Cod de procedură penală invocate în recurs și explicând problema de drept de

importanță generală abordată în cauza dată.

Colegiul penal, verificând motivele recursului declarat de avocatul

Ecaterina Semenciuc în numele inculpatei Aliona Dumitrașco, constată că aceasta în

argumentarea recursului, face trimitere la niște aspecte, care în viziunea sa reprezintă

încălcări procedurale, admise atât la faza de urmărire penală, cât și la judecarea cauzei

în instanțele de fond, însă nu indică concret temeiul prevăzut de legea procesuală la

utilizarea căii de atac - recursul ordinar, și anume nu specifică în ce constă problema de

drept de importanță generală ce există în cauză și care este eroarea comisă de instanța

de apel ce ar motiva casarea hotărârii atacate.

Referitor la acest aspect se va menționa, că în cazul în care o parte a procesului

consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța

superioară, atunci ea este obligată, conform pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală, să

5

aducă în recurs motivele și argumentarea dezacordului său cu temeiurile invocate în

decizia instanței de apel, ceea ce în cazul dedus judecății, nu a fost făcut.

La caz, din conținutul recursului declarat se întrevede dezacordul recurentei cu

hotărârile judecătorești, considerând că instanțele urmau să pronunțe o hotărâre de

achitare în privința inculpatei Aliona Dumitrașco, însă în argumentarea poziției sale

apărarea nu aduce în susținere nici unul din temeiurile expres prevăzute la art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală.

În concluzie, Colegiul penal remarcă, că atunci când autorul recursului nu invocă

concret un temei din cele reglementate de norma procesuală penală, un asemenea recurs

se consideră necorespunzător, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut

prevăzute la art. art. 429, 430 Cod de procedură penală, și urmează a fi respins ca

inadmisibil.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ecaterina Semenciuc în

numele inculpatei Aliona Dumitrașco, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 23 februarie 2015, în cauza penală în privința lui Dumitrașco Aliona

Serghei, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 noiembrie 2015.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

6