1ra-1090/2015 — art. 264 al.3 lit.b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 al.3 lit.b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
1ra-1090/2015 — art. 264 al.3 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra-1090/2015
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
21 octombrie 2015 mun. Chișinău
Colegul penal al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Nicolae Gordilă,
Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,
a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în
principiu a recursului ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 17 aprilie 2015, declarat de inculpatul
Damașcan Oleg Nicolai, născut la
26 iunie 1982 în s. Sobari, r-nul Soroca, locuitor al mun.
Chișinău, bd. Decebal 19/7, ap. 223, cetățean al R.
Moldova, fără antecedente penale.
Termenul de examinare a cauzei
în instanța de fond: 22 iulie 2013 – 30 decembrie 2014,
în instanța de apel: 16 februarie – 17 aprilie 2015,
în instanța de recurs: 10 iulie – 21 octombrie 2015.
Asupra recursului menționat, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 30 decembrie 2014, Damașcan Oleg a
fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit.
b) Cod penal, pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii.
Acțiunea civilă înaintată de Midoni Andrei a fost respinsă.
Instanța de fond a constatat că Damașcan Oleg este învinuit că la
28.11.2011, orele 15:50, conducând pe traseul Chișinău-Ungheni, în direcția mun.
Chișinău, cu o viteză excesivă de peste 100 km/oră automobilul ,,Opel Astra”, n.î.
KAW 571, în care se aflau pasagerii pe Bălan Adrian pe bancheta din față și pe
Midoni Alexandru pe bancheta din spate, necuplați cu centuri de siguranță, și
ajungând la km 31 + 500 m. a traseului menționat, neținând cont de situația rutieră,
neasigurându-se dacă în fața sa sunt careva obstacole, a început efectuarea manevrei
de depășire a mai multor mijloace de transport care se deplasau în coloană, ieșind pe
1
banda opusă de deplasare. În același timp, pe contrasens se deplasa regulamentar
automobilul „BMW 520”, n.î. COO 287, condus de către Oanța Grigore, care
observând obstacol în fața sa, pentru a evita coliziunea, a frânat, virând spre dreapta
pentru a ceda trecerea.
Tot atunci, Damașcan Oleg, fără a reduce viteza automobilului „Opel Astra”, a
manevrat în partea stângă spre acostament, unde a tamponat frontal automobilul
„BMW 520”, iar de la coliziune automobilul „Opel Astra” a fost proiectat într-un
arbore de pe marginea acostamentului din partea stângă, conform deplasării spre
mun. Chișinău.
Ca rezultat, pasagerul Midoni Alexandru a decedat pe loc, urmare a șocului a
traumatic și hemoragie instalat în urma traumei craniocerebrale cu hematom
subdural, ruptură de cord, cu hemoragie internă, fractura coastelor pe dreapta,
fractura deschisă a hemurului stâng, care conform raportului de expertiză medico-
legală nr. 84 din 28.07.2012, se califică ca vătămări corporale grave și sunt în
legătură cauzală directă cu decesul victimei.
Instanța a concluzionat că învinuirea adusă inculpatului este bazată pe
presupuneri, pe aprecieri eronate a circumstanțelor de fapt ale cazului, care nu pot fi
puse la baza unei sentințe de condamnare. Careva probe incontestabile a vinovăției
inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate, în ședință de judecată nu au fost
administrate. Deci, inculpatul urmează a fi achitat din motiv că fapta lui nu întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii incriminate.
Instanța a stabilit că inculpatul, conducând automobilul ,,Opel Astra”, a
început depășirea unui mijloc de transport și a simțit că automobilul nu se supune
manevrei de reîntoarcere pe banda dreaptă, conform direcției sale de deplasare, a
carosabilului și îl trage spre acostamentul din stânga. Aflîndu-se deja pe acostament
din partea stângă a direcției sale de deplasare, a observat că în întîmpinare se
deplasează un automobil de model ,,BMW 520”, a simțit o lovitură puternică și a
pierdut cunoștința. Când și-a revenit, a constatat că automobilul condus de el a fost
tamponat de automobilul „BMW 520”.
Inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că, deplasându-se cu o viteză de
aproximativ 90 km/h a început manevra de depășire a unui tractor cu două remorci.
În timpul efectuării manevrei de depășire, intenționând să intre pe banda sa de
circulație, a simțit că automobilul brusc a început o deviere în partea stângă și el
dorind să vireze în partea dreaptă nu putea, din care motiv nu cunoaște. Când deja
ajunse-se pe acostamentul din partea stângă a direcției sale de circulație, din față a
observat un automobil de culoare sur metalic, care brusc a virat pe acostament în
direcția sa. A simțit o lovitură în regiunea capului și la cutia toracică, și-a pierdut
cunoștința.
Din planul-schița a accidentului rutier și fototabelul anexat rezultă cert, că
tamponarea automobilelor a avut loc pe acostamentul, din stânga drumului (conform
direcției de deplasare a automobilului „Opel”), la distanța de 2 m. de la partea
carosabilă a drumului. Acest fapt fiind confirmat de cioburile de steclă de la farurile
automobilelor găsite în timpul examinării la fața locului, prin înregistrarea video,
efectuată de registratorul video de bord al automobilului, ridicat de la martorul
acuzării Tabacaru Sergiu și vizualizat în cadrul ședinței de judecată.
2
În momentul când automobilul de model „Opel Astra” deja se afla pe
acostament, eliberând de fapt carosabilul, la o depărtare considerabilă, la întîmpinare
a apărut automobilul „BMW 520”, condus de Oanța Grigore.
Din înregistrarea video, se vede clar că banda de circulație pentru automobilul
„BMW 520”, era liberă, fără careva obstacole. Distanța dintre automobile și
prevederile Regulamentului Circulației Rutiere permitea conducătorului
automobilului „BMV 520” să continue deplasarea pe carosabil. Însă, Oanța Grigore,
din motive neclare, nestabilite de către organul de urmărire penală și procuror,
contrar prevederilor art. 45 alin. 2) din Regulamentul Circulației Rutiere, a virat în
dreapta, pe acostament și a tamponat automobilul „Opel”, care se afla pe acostament.
După, automobilul „BMW 520” s-a deplasat de la locul accidentului, de pe
acostament pe partea carosabilă, lăsând urme vizibile de noroi pe acostament și pe
partea carosabilă a drumului.
Conform raportului de expertiză autotehnică din 22.03.2013, automobilul
,,Opel Astra” a început să reprezinte obstacol pentru deplasarea automobilului
„BMW 520” în momentul ieșirii pe banda de deplasare destinată circulației în sens
opus, în procesul depășirii. În procesul apropierii automobilelor, a avut loc un
moment, când automobilul „Opel Astra” este deja ieșit pe acostament, dar
automobilul „BMW 520” încă s-a aflat pe partea carosabilă. În acest moment,
automobilul „Opel Astra” a încetat să mai reprezinte obstacol pentru deplasarea
automobilului „BMW 520”. În momentul dat, conducătorul automobilului „BMW
520” a avut posibilitatea tehnică să evite coliziunea cu automobilul,,Opel Astra”,
prin deplasarea pe partea carosabilă.
Procurorul a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței, rejudecarea
cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza
art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal la 7 ani închisoare, cu executare, cu privarea de
dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani.
Apelantul a invocat că argumentele reținute în sentință, sunt declarative,
nefondate și contravin probelor administrate.
Astfel, martorul Tabacaru Sergiu a declarat că se deplasa pe același traseu. La
depășire i-a ieșit un automobilul „Opel”. În momentul când acesta era în drept cu
automobilul său, a văzut că din față acestuia se deplasa regulamentar pe banda sa un
automobil „BMW”, care pentru a evita tamponarea cu „Opelul” a redus din viteză și
a virat pe acostamentul din partea dreapta, dar automobilul „Opel”, continuând să se
deplaseze cu aceiași viteză, l-a tamponat pe acostament. El a văzut cum șoferul
automobilului care venea din față a încercat să evite tamponarea cu automobilul care
la depășit, însă din cauza dezorientării conducătorului automobilului ,,Opel” s-a
produs impactul. La automobilul său avea instalată cameră de bord și momentul
impactului a fost fixat de aceasta.
Martorul Balan Mihai a relatat că a urcat pe bancheta din față a pasagerului,
Midoni Alexandru pe bancheta din spate în urma șoferului, iar inculpatul a urcat la
volan. înainte se deplasa un tractor cu două remorci pe care inculpatul l-a depășit,
timp în care el s-a întors în spate și îi spunea lui Midoni Alexandru că el nu a mai
văzut că sunt tractoare la care sunt atașate 3 remorci. Când discuta cu Midoni A. a
simțit o lovitură la cap, iar mai apoi și-a pierdut cunoștința.
3
Martorul Oanța Grigore a relatat că se afla la volanul automobilului de serviciu
„BMW 520i”. Pe banda opusă de circulație venea o coloană de automobile. Din acea
coloană a ieșit un automobil ,,Opel”, cu o viteză sporită, care s-a inițiat în depășirea
câtorva automobile. Văzându-l că vine spre el cu viteză, a frânat și a virat pe dreapta
pe acostament unde practic s-a oprit, eliberând partea carosabilă automobilului
,,Opel” pentru a-i permite să continue deplasarea mai departe și a realiza manevra de
depășire, respectiv pentru a evita impactul, însă automobilul ,,Opel” a virat și el pe
acostament și a tamponat automobilul său.
Martorii Blaga Mihai și Matei Ion au dat depoziții similare.
Procesul-verbal de cercetare la fața locului din 23.06.2013 împreună cu foto
tabelul și planurile-schițe ale accidentului rutier precum și înregistrările video,
reflectă tabloul locului și circumstanțele producerii accidentului rutier, identifică
mijloacele de transport implicate în accident, traiectoriile lor de deplasare în
momentul impactului, urmele și urmările survenite.
Potrivit raportului de expertiză auto-tehnică suplimentară nr. 0313, cu planșa
fotografică anexă, în situația respectivă de drum conducătorul automobilului „Opel
Astra” trebuia să se ghideze de cerințele art. 51 c) din Regulamentul Circulației
Rutiere, conform căruia înaintea depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se
asigure că poate efectua depășirea fără a pune în pericol sau stânjeni circulația din
sens opus, adică banda pe care urmează să se angajeze are un spațiu suficient și
viteza vehiculului ce urmează a fi depășit permite executarea acestei manevre. În
momentul observării automobilului „BMW 520”, ca obstacol pentru deplasare,
conducătorul automobilului „Opel Astra” trebuie să se ghideze de cerințele art. 45 2)
din Regulamentul Circulației Rutiere, conform căruia în cazul în care în limita
vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă
viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului.
În afară de probele administrate, vina inculpatului se constată și din cele
declarate chiar de el la urmărirea penală, că deplasându-se cu o viteză de aproximativ
90-93 km/h, a dorit să depășească un tractor cu două remorci, admițînd faptul că mai
erau un automobil sau două înaintea tractorului. După depășire, dorind să intre pe
banda sa de circulație a simțit că automobilul brusc a început o deviere în partea
stângă și dorind să virez în partea dreaptă nu putea, din care motiv nu cunoaște. Când
deja ajunsese pe acostamentul din partea stângă a direcției sale de circulație a
observat un automobil de culoare sur metalic care brusc a virat pe acostament în
direcția sa și atunci el, dorind să evite impactul cu acel automobil, a lăsat volanul și
automobilul său brusc a virat spre stânga, după care a simțit o lovitură și și-a pierdut
cunoștința.
Din aceste declarații rezultă clar și evident, pe etape, culpa inculpatului în
comiterea accidentului rutier în cauză.
În condițiile în care numitul Hapatnicovschi M. a fost admis în proces cu
încălcări esențiale și într-un mod dubios, fără a deține careva acte valabile care ar
certifica cunoștințele lui în careva domenii, declarațiile acestuia nu pot fi reținut ca
credibile, mai ținând cont și de faptul că potrivit legii procesual-penale opinia sa,
oferită ca de un pretins specialist, nu poate substitui concluziile experților, care prin
rapoartele de expertiză medico-legală nr. 3367 și 0313 au oferit răspunsuri clare.
4
Din secvențele video, fixate de camera de bord al automobilului martorului
Tabacaru S., se constată că devierea automobilului ,,Opel Astra” condus de inculpat
spre stânga frontal în fața automobilului ,,BMW 520”, a avut loc în ultimele 3
secunde, timp în care automobilul ,,BMW 520”, pentru a evita coliziunea, reducea
din viteză și ceda trecerea prin poziționarea vehiculului parțial pe acostament.
3.1. Succesorul părții vătămate Midoni Andrei la fel a declarat apel, solicitând
casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care
inculpatul să fie condamnat potrivit învinuirii formulate, și să-i fie admisă acțiunea
civilă, încasînd de la inculpat prejudiciul moral 300.000 lei, material 150.000 și
cheltuieli judiciare 3000 lei.
Apelantul a indicat că vinovăția inculpatului este dovedită integral prin probele
administrate.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie
2015, ambele apeluri au fost admise, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o
nouă hotărâre.
Damașcan Oleg a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal la 4
ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un
termen de 2 ani, cu executare în penitenciar de tip deschis, de la reținere.
De la inculpat s-a încasat în beneficiul lui Midoni Andrei prejudiciul moral de
30.000 lei și 3000 lei cheltuieli de asistență juridică.
Acțiunea civilă înaintată de Midoni Andrei, în partea prejudiciului material a
fost admisă în principiu urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe
instanța civilă.
Instanța de apel a constatat că Damașcan Oleg, la 23 iunie 2012, aproximativ
ora 15:50, conducând pe traseul Chișinău - Ungheni, în direcția mun. Chișinău, cu o
viteză excesivă de peste 100 km/oră automobilul „Opel Astra”, n.î. KAW 571, în
care îi avea ca pasageri pe Balan Adrian pe bancheta din față și pe Midoni Alexandru
pe bancheta din spate, care nu au fost cuplați cu centuri de siguranță și, ajungând la
km 31 + 500 m. a traseului menționat, neținând cont de situația rutieră, neasigurându-
se dacă în față sunt careva obstacole, a început efectuarea manevrei de depășire a mai
multor mijloace de transport care se deplasau în coloană, ieșind pe banda opusă de
deplasare.
În același timp, pe contrasens se deplasa regulamentar automobilul „BMW
520”, n.î. COO 287, condus de către Oanța Grigore, care observând obstacol în față,
pentru a evita coliziunea, a frânat virând spre dreapta pentru a ceda trecerea.
Tot atunci, Damașcan Oleg, fără a reduce viteza automobilului „Opel Astra”,
n.î. KAW 571, a manevrat în partea stângă spre acostament, unde a tamponat
automobilul „BMW 520”, n.î. COO 287, iar de la coliziune automobilul „Opel Astra”
a fost proiectat într-un arbore de pe marginea acostamentului din partea stângă
,conform deplasării spre mun. Chișinău.
În rezultatul accidentului rutier comis de Damașcan Oleg, pasagerul din
automobilului condus de el, Midoni Alexandru, a decedat pe loc, urmare a șocului
traumatic și hemoragie instalat în urma traumei craniocerebrale cu hematom
subdural, ruptură de cord, cu hemoragie internă, fractura coastelor pe dreapta,
fractura deschisă a hemurului stâng, care conform raportului de expertiză medico-
5
legală nr. 84 din 28 iulie 2012, se califică ca vătămări corporale grave și sunt în
legătură cauzală directă cu decesul.
Instanța de apel a reținut că inculpatul nu a recunoscut vinovăția, însă aceasta
este dovedită prin probele administrate.
Astfel, martorul Oanța Grigore a declarat că conducea automobilul „BMW
520”, n.î. COO 287, având ca pasageri pe Matei Ion pe bancheta din spate și pe
Blaga Mihai pe bancheta din față. Pe banda opusă de circulație venea o coloană de
automobile. La un moment dat, din spatele coloanei a ieșit un automobil de model
„Opel Astra”, cu o viteză sporită, care s-a inițiat în depășire. Văzând că acesta vine
spre el cu viteză, a frînat și a virat la dreapta pe acostament unde practic s-a oprit,
eliberând partea carosabilă pentru automobilul „Opel Astra”, pentru a-i permite să
continue deplasarea mai departe și a realiza manevra de depășire, respectiv pentru a
evita impactul, însă automobilul „Opel Astra” a virat și el pe acostament și a
tamponat automobilul său.
Martorii Blaga Mihai și Matei Ion au depus declarații similare.
Martorul Tabacaru Sergiu a comunicat că se deplasa la volanul automobilului
personal „Opel Vectra”, n.î. HNAJ 985, cu o viteză de peste aproximativ 100 km/h și
la un moment dat, la depășire i-a ieșit un automobil de model „Opel Astra”, care a
trecut de automobilul său și se apropia de automobilul ce se deplasa înaintea sa
pentru a-l depăși. În momentul când automobilul „Opel Astra” era în drept cu
automobilul său, a văzut că din față acestuia se deplasa regulamentar pe banda opusă
un automobil de model „BMW 520”, care pentru a evita tamponarea cu automobilul
„Opel Astra”, a redus din viteză și a virat pe acostamentul din partea dreaptă. Dar,
automobilul de model „Opel Astra”, continuând să se deplaseze cu aceiași viteză a
tamponat „BMW 520” pe acostament. În urma impactului, automobilul „Opel Astra”
a fost proiectat într-un copac de pe acostament. La automobilul său avea instalată o
cameră de bord aflată în funcțiune, iar momentul impactului a fost fixat de aceasta,
deoarece accidentul s-a produs în fața sa.
Martorul Balan Adrian a declarat că se deplasa împreună cu Damașcan Oleg și
Midoni Alexandru. Înainte se circula un tractor cu două remorci pe care inculpatul l-a
depășit, timp în care el s-a întors către Midoni Alexandru zicînd că nu a mai văzut
tractoare cu 3 remorci, după care a simțit o lovitură la cap, iar mai apoi și-a pierdut
cunoștința.
Procesul-verbal de cercetare la fața locului din 23 iunie 2013, împreună cu foto
tabelul și planurile schițe ale accidentului rutier, precum și înregistrările video,
reflectă tabloul locului și circumstanțele producerii accidentului rutier, identifică
mijloacele de transport implicate în accident, traiectoriile lor de deplasare în
momentul impactului, urmele și urmările survenite.
În ședință de judecată în instanța de apel au fost cercetate suplimentar
secvențele video fixate de camera de bord al automobilului martorului Tabacaru S.
Probele relevate și analizate sânt admisibile, dat fiind că sunt administrate în
conformitate cu Codul de procedură penală.
Vinovăția inculpatului este dovedită, deoarece în împrejurările descrise, el
conducând automobilul, a încălcat regulile de circulație rutieră, încălcare ce a cauzat,
din imprudență, decesul unei persoane.
6
Astfel, inculpatul a ieșit în depășire pe banda de sens opus, se deplasa cu viteză
sporită de peste 100 km/h, stare constată cert prin secvențele video fixate de camera
de bord și depozițiile martorului Tabacaru Sergiu, care a confirmat faptul că în
momentul când a fost depășit de inculpat, el se deplasa cu 100 km/h, ceea ce permite
a concluziona că inculpatul a avea viteza mai mare de cât cea a automobilului condus
de martorul în cauză, iar în acel perimetru de drum viteza maximă admisibilă este de
90 km/h.
În atare situație, inculpatul a încălcat prevederile legale din Regulamentul
circulației rutiere și aceste încălcări sunt în legătură cauzală directă cu consecințele
survenite.
În conformitate cu prevederile pct. 51 alin. (1) lit. c), d) al Regulamentului
circulației rutiere, înaintea depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că
poate efectua depășirea fără a pune în pericol sau a stânjeni circulația din sens opus,
adică banda pe care urmează să se angajeze are un spațiu suficient și viteza
vehiculului ce urmează a fi depășit permite executarea acestei manevre și poate să
revină pe banda precedentă fără a stânjeni vehiculul depășit.
La fel, în conformitate cu prevederile pct. 52 alin. (3) al Regulamentului
circulației rutiere, după executarea manevrei de depășire (cu excepția cazurilor în
care depășirea se efectuează pe banda din dreapta în raport cu vehiculul depășit),
conducătorul este obligat să revină pe banda de circulație inițială.
Potrivit pct. 54 alin. (2) lit. b) al Regulamentului circulației rutiere, depășirea
cu ieșirea pe banda de circulație în sens opus este interzisă pe sectoarele de drum cu
câmpul vizual limitat, iar potrivit pct. 47 alin. (1) lit. b) al Regulamentului circulației
rutiere, limitele maxime de viteză a vehiculelor pe drumurile publice sunt în afara
localităților - 110 km/h pe drumurile semnalizate prin indicatorul 5.4 și 90 km/h - pe
celelalte drumuri.
Potrivit pct. 45 alin. (1), (2) al Regulamentului circulației rutiere, conducătorul
trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând
permanent seama de următorii factori: starea psihofiziologică ce influențează atenția
și reacția; dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase;
starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; condițiile rutiere; situația
rutieră. În cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de
conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în
pericol siguranța traficului.
Inculpatul a invocat ca ieșind la depășire a simțit că automobilul brusc a
început o deviere în partea stângă și nu se supunea manevrei de revenire pe banda
dreaptă.
Este de menționat, că anume inculpatul s-a antrenat în efectuarea manevrei de
depășire având câmpul de vizibilitate redus, întrucât a efectuat manevra de depășire
în apropiere de curbă și a avut în față pe banda sa deplasare un tractor cu remorcă, iar
în fața acestuia și alte cel puțin două automobile. Circumstanțe care au fost
confirmate prin declarațiile celorlalți martori ai accidentului rutier.
În contextul dat, nu poate fi reținută versiunea inculpatului că în momentul
încercării de a finisa manevra de depășire, automobilul a manifestat careva defecțiuni
neputând prelua controlul asupra acestuia, or prin procesele-verbale despre
7
examinarea și verificarea stării tehnice a unităților de transport din 23 iunie 2012
precum și rapoartele de expertiză autotehnică nr. 3367 și nr. 0313 se constată că
automobilul „Opel Astra” nu a avut careva defecte în dirijarea și controlul ghidajului.
Din declarațiile martorilor și secvențele video ridicate de pe camera de bord,
rezultă evident neatenția inculpatului la trafic în timpul efectuării manevrei de
depășire și până la impact, respectiv, neglijența și pierderea controlului, în condițiile
în care ultimul până la impact nu a redus viteza, nu a frânat, dar și mai grav, a
accelerat viteza.
Astfel, deși inculpatul pledează nevinovat, vina lui a fost demonstrată pe deplin
prin probele administrate, iar declarațiile de nerecunoaștere ale acestuia sunt
declarative, ce nu exclud faptul comiterii infracțiunii incriminate și nici nu justifică
inculpatul la comiterea acesteia, scopul cărora este disculparea sa de consecințele
penale ale faptelor comise, motiv pentru care acestea sunt respinse de instanță,
deoarece sunt combătute integral prin probele prezentate, din care reiese cert că,
inculpatul, conducând mijlocul de transport, a încălcat prevederile regulamentului
circulației rutiere, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane.
Argumentul instanței de fond că la un moment dat automobilul „Opel Astra”
nu mai prezenta obstacol pentru automobilul „BMW 520”, ceea ce permitea ultimului
să continue deplasare pe banda sa, este nefondat, întrucât nu s-a ținut cont de distanța
dintre vehicule la apariția pretinsului moment, „Opel Astra” în raport cu „BMW
520”, respectiv timpul care s-a scurs până la impact, care a fost mai mic de 3
secunde, și nu în ultimul rând, traiectoria automobilelor.
Pct. 42 alin. (4) al Regulamentului circulației rutiere prevede că intrarea pe
banda extremă stânga destinată circulației în sens opus este interzisă.
Conducătorul automobilului „BMW 520” a acționat strict conform cerințelor
Regulamentului circulației rutiere și nu era în drept să întreprindă alte acțiuni,
inclusiv cea de continuare a deplasării, de asemeni, ultimul potrivit pct. 4 al
Regulamentului circulației rutiere, ca participant la trafic care respectă prezentul
regulament, era în drept să conteze pe faptul că și ceilalți participanți la trafic execută
cerințele acestuia.
Instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod
penal, adică încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care
conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei
persoanei.
La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75 Cod
penal, de opinia reprezentantului victimei în raport cu consecințele ireparabile, ce au
survenit urmare a faptelor comise de inculpat - decesul victimei, că inculpatul este
caracterizat pozitiv la locul de trai, este pentru prima dată tras la răspundere penală,
infracțiunea este comisă din imprudență.
Instanța a reținut că, pentru infracțiunea comisă de inculpat legea penală
prevede o pedeapsă sub formă de închisoare de la 3 la 7 ani, cu privarea de dreptul de
a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 4 ani.
Astfel, restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, cât și prevenția vor
fi obținute prin aplicarea pedepsei cu închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport.
8
Soluționând chestiunea cu privire la acțiunea civilă, conform articolului 387
Cod de procedură penală, instanța a considerat oportună admiterea în partea
prejudiciului moral cauzat prin infracțiune și a încasat de la inculpatul în beneficiul
lui Midoni Andrei prejudiciu moral de 30.000 lei și cheltuielile de asistență juridică
de 3000 lei.
În cazul dat, stabilind cuantumul despăgubirilor cuvenite pentru prejudiciului
moral produs prin infracțiune, instanța a luat în considerație, că în rezultatul faptele
infracționale săvârșite de inculpat a survenit decesul victimei - fiului lui Midoni
Andrei, Midoni Alexandru, prin ce a fost determinată supunerea acestuia la suferințe
psihice de excepție.
Referitor la despăgubirile materiale cuvenite succesorului părții vătămate,
pentru a stabili exact valoarea totală, ar trebui amânată judecarea cauzei, astfel
acțiunea civilă s-a admis în principiu, în partea prejudiciului material, urmând ca să
se pronunțe instanța civilă.
Inculpatul a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și
menținerea sentinței.
Recurentul a invocat că instanța de apel s-a bazat doar pe declarațiile date de
Oanța Grigore, Matei Ion, Blaga Matei și Tabacaru Sergiu, neținând cont de motivele
invocate de partea apărării, dar și stabilite de instanța de fond.
Astfel, instanța de fond a stabilit că Oanța Grigore ar putea avea interes în
aprecierea circumstanțelor cazului, în așa mod ca să fie exclusă vinovăția sa de
producerea accidentului rutier, soldat cu decesul lui Midoni Alexandru.
Instanța de fond a stabilit că procurorul a indicat în rechizitoriu ca probă
procesul-verbal de cercetare la fața locului din 23.06.2012, fără a expune conținutul
și importanța probatorie a acestui act procesual, fapt ignorat de instanța de apel.
Prin sentința instanței de fond s-a constatat, că procesul-verbal de cercetare la
fața locului din 23.06.2012 a fost întocmit în prezența martorului Oanța Grigore.
Faptul, că tamponarea automobilelor implicate în accidentul rutier s-a produs
pe acostament se confirmă cert și fără rezerve prin înregistrarea video.
Din înregistrarea video se vede clar, că banda de circulație pentru automobilul
de modelul „BMW 520”, era liberă, fără careva obstacole.
Automobilul „BMW 520”, având o viteză excesivă, a tamponat puternic
automobilul „Opel” în partea dreapta - urmă, unde se afla pasagerul Midoni
Alexandru, prin ce se explică de fapt, cauzarea rupturii de cord la victima Midoni
Alexandru.
Din înregistrarea video de vede clar, că automobilul „BMW 520”, după
accident, s-a deplasat de la locul accidentului, de pe acostament pe partea carosabilă,
lăsînd urme vizibile de noroi pe acostament și pe partea carosabilă a drumului.
Conform raportului de expertiză autotehnică din 22.03.2013, automobilul
,,Opel Astra” a început să reprezinte obstacol pentru deplasarea automobilului
„BMW 520” în momentul ieșirii pe banda de deplasare destinată circulației în sens
opus, în procesul depășirii. În procesul apropierii automobilelor a avut loc un
moment, când automobilul „Opel Astra” este deja ieșit pe acostament, dar
automobilul „BMW 520” încă s-a aflat pe partea carosabilă. În acest moment,
automobilul „Opel Astra” a încetat să mai reprezinte obstacol pentru deplasarea
9
automobilului „BMW 520”. În momentul menționat, conducătorul automobilului
„BMW 520” a avut posibilitatea tehnică să evite coliziunea cu automobilul „Opel
Astra”, prin deplasarea pe partea carosabilă.
Conform aceluiași raport de expertiză, în momentul observării automobilului
„Opel Astra”, ca obstacol pentru deplasare, conducătorul automobilului „BMW 520”,
trebuia să se ghideze de cerințele art. 45.2) din Regulamentul Circulației Rutiere,
conform căruia în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole, care pot fi
observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu
pune în pericol siguranța traficului.
Mai mult, la vizualizarea înregistrării video, efectuată de registratorul video de
bord al automobilului, ridicat de la martorul acuzării Tabacaru Sergiu, instanța de
fond a admis participarea specialistului autotehnic Hapatnicovschii M.
Acesta, în ședință de judecată în instanța de fond a confirmat, de fapt, ca
corecte concluziile expuse în raportului de expertiză autotehnică efectuat de
Centrului Național de Expertize Judiciare nr. 0313 din 22.03.2013.
Instanța de fond corect a stabilit că procurorul selectiv și unilateral a pus la
baza acuzării declarațiile neobiective ale martorilor acuzării.
Instanța de apel nu a luat în considerație faptele invocate de partea apărării
referitor la încălcarea drepturilor procesuale și anume faptul că prima expertiza
autotehnică a fost numită fără participarea părții apărării.
Având în vedere cele expuse mai sus, instanța de apel a judecat cauza
superficial, bazîndu-se doar pe declarațiile unor martori din partea acuzării, care de
altfel sunt cointeresați, decizia fiind una declarativă.
În decizia instanței de apel, lipsește cu desăvârșire, motivele de aprobare unei
astfel de soluții, lipsește motivarea cu privire la combaterea argumentelor aduse de
prima instanță referitor la înregistrarea video, audierea specialistului autotehnic, dar
și expertiza autotehnică efectuată de Centrul Național de Expertize Judiciare.
Prin urmare, instanța de apel a emis o decizie incorectă și ilegală, examinând
superficial circumstanțele cauzei, indicând admiterea apelurilor fără a-și argumenta
decizia.
La stabilirea pedepsei instanța de apel nu a luat în considerație faptul că el este
caracterizat pozitiv la locul de trai și de muncă, nu a fost atras anterior la răspundere,
este încadrat în câmpul muncii activând în calitate de avocat.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8)
Cod de procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului respectiv pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează
că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.
Conform 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță
doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de
procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5)
Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor
10
prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.
Potrivit art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală, eroarea gravă de fapt este stabilirea
eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a
probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă
de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor.
Sub acest aspect se reține că recursul este fondat pe art. 427 alin. (1) pct. 6)
Cod de procedură penală, care prevede temeiurile pentru recursul ordinar situațiile
când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar,
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
Însă, în pofida normelor enunțate, recurenții nu au indicat, care sunt erorile de
drept și esența circumstanțelor că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii,
că acesta este expus neclar, că instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat
soluția instanței, raportată la stipulările din art. 6 pct. 11/1) Cod de procedură penală,
omițându-se în totalitate argumentarea deciziei contestate în sensul vizat (pct. 5 din
decizie).
Circumstanțele enunțate denotă că recursul nominalizat nu întrunește
condițiile de conținut în partea vizată, iar instanța de recurs nu este competentă să
completeze din oficiu recursul ordinar al inculpatului cu circumstanțe în fapt și în
drept, care l-ar justifica.
Or, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța
judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării
sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.
În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 10) Cod de procedură
penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele
infracțiunii, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin
hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de
drept formal și material.
În această consecutivitate și în raport cu argumentele invocate în recurs, care
nici nu conțin indicarea unor concrete și clar definite erori de drept, se atestă că
împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele
reproduse în pct. 4 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel
a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată
inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia în strictă
conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept
material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile
martorilor Oanța G., Matei I., Blaga M., Tabacaru S., Balan A., procesul-verbal de
cercetare la fața locului din 23.06.2013, cu foto tabelul și planul schiței accidentului
rutier, înregistrările video conform căror inculpatul a virat neregulamentar pe
contrasens unde a și avut loc accidentul rutier, producînd un obstacol eminent și vădit
prin prezența nefirească a automobilului „Opel Astra” în această parte a traseului,
pentru deplasarea regulamentară a automobilului „BMW 520”, toate probele fiind
apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală,
11
din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării
lor.
La stabilirea pedepsei, instanța de apel just și argumentat a ținut cont de
prevederile art. 61, 75 Cod penal, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de
săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă
conformitate cu dispozițiile legii, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei,
instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia,
de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează
răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,
precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată
inculpatului în corespundere cu prevederile legale (pct. 4 din decizie).
Pe lângă aceasta, recursul declarat este întemeiat doar pe critica modului în
care instanța de apel a apreciat circumstanțele cauzei, inclusiv în latura pedepsei (pct.
5 din decizie).
Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de
procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa
convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel,
judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza
oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor
din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea
circumstanțelor cauzei, inclusiv în latura pedepsei, în alt sens decât cel pe care îl
propune inculpatul, este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu
este un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură
și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice suport
legal.
Mai mult, o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza sentinței de
condamnare, conform jurisprudenței CtEDO (hotărîrea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul
Bujnița versus Moldova), nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.
Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis
erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea contestată
conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că au fost întrunite
elementele infracțiunii, că instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă individualizată
conform prevederilor legale și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este
vădit neîntemeiat.
Prin urmare, odată ce recursul ordinar este vădit neîntemeiat, el urmează a fi
declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
12
D E C I D E :
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Damașcan Oleg
Nicolai, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie
2015, deoarece este vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 noiembrie 2015.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Iurie Diaconu
Elena Covalenco
13