1ra-1077/15 — art. 27, 186 al.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 27, 186 al.1 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 10 CPP
1ra-1077/15 — art. 27, 186 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)
Dosarul nr. 1ra-1077/2015
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
04 noiembrie 2015 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Ursache Petru,
judecători – Timofti Vladimir, Alerguș Constantin,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul
Gorencu Cornelia în numele inculpatului Moroi (Darii) Vasilii, prin care se solicită
casarea sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 07 noiembrie 2013 și
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 aprilie 2015, în cauza
penală privindu-l pe
Moroi (Darii)Vasilii Gheorghii, născut la 17.01.1976
în r-nul Nisporeni, s. Bursuc, domiciliat în satul
Bursuc, r-nul Nisporeni.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
08.05. 2013 – 07.11.2013 (prima instanță).
30.05.2014 – 30.04.2015 (instanța de apel).
20.07.2015 – 04.11.2015 (instanța de recurs ordinar).
A CONSTATAT:
Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 07 noiembrie
2013, Moroi (Darii) Vasilii a fost condamnat în baza art. 27, 186 alin. (1) Cod
penal la 1 an și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
închis.
Măsura preventivă în privința lui Moroi (Darii) Vasilii – arestul, s-a menținut.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că Moroi (Darii)
Vasilii la data de 11 aprilie 2013, în jurul orei 01:30, urmărind scopul sustragerii
bunurilor altei persoane, acționînd cu intenție directă, din motive de profit, de pe
funia de uscat haine, amplasată pe partea exterioară a peretelui apartamentului nr. 8
din str. Calea Ieșilor 47/2, mun. Chișinău, aflat la primul etaj, tainic a încercat să
sustragă o pereche de pantaloni la prețul de 300 lei, o geacă de tip sport la prețul de
200 lei și un pulover la prețul de 100 lei, bunuri în sumă totală de 600 lei, ce
aparțin cet. Cornienco Olesea, dar nu și-a putut duce intenția sa pînă la capăt, din
1
motive independente de voința sa, fiind observat și reținut la o distanță de
aproximativ 250 metri de la locul faptei.
În drept, instanța de fond a încadrat acțiunile inculpatului Moroi (Darii)
Vasilii în baza art. 27, 186 alin. (1) Cod penal – tentativa de furt, adică de
sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, acțiune ce nu și-a produs efectul
din cauze independente de voința făptuitorului.
Sentința a fost atacată cu apel de inculpatul Moroi (Darii) Vasilii
solicitînd casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să-i fie aplicată
o pedeapsă mai blîndă invocînd, că nu s-a prezentat în prima instanță din motivul
că nu a fost citat și nu știa despre judecată, vina și-o recunoaște și se căiește sincer.
A adăugat, că benevol s-a oprit și s-a întors să aducă bunurile sustrase de la partea
vătămată, de la care își cere iertare.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 aprilie
2015, a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul Moroi (Darii) Vasilii
cu menținerea sentinței atacate, invocîndu-se că instanța de fond a făcut o justă
încadrare juridică a faptelor inculpatului, încadrîndu-le în baza art. 27, 186 alin. (1)
Cod penal și just a decis în privința sancționării inculpatului Moroi (Darii) Vasilii,
stabilindu-i pedeapsă cu închisoarea.
La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța corect a ținut cont de faptul că
doar după două luni de eliberare din detenție, acesta a comis o nouă infracțiune, de
prezența recidivei.
Totodată, argumentele apelantului precum că nu a știut de ședința de judecată
și din acest motiv nu s-a prezentat în instanță, instanța de apel a considerat ca o
versiune înaintată de inculpat în scopul evitării răspunderii meritate.
Hotărîrile nominalizate sunt atacate cu recurs ordinar de către avocatul
Gorencu Cornelia în numele inculpatului Moroi (Darii) Vasilii, invocînd temeiul
pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, prin
care se solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărîri
prin prisma art. 79 Cod penal, aplicînd o pedeapsă mai blîndă sub formă de muncă
neremunerată în folosul comunității, invocînd că:
- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;
- instanța de fond și instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 61, 75
Cod penal, de faptul că inculpatul a recunoscut vina în comiterea infracțiunii
imputate; a colaborat cu organele de urmărire penală; a dat declarații; se căiește
sincer de cele comise; are la întreținere pe mama sa în vîrstă de 87 ani, care este
invalid de gr. I și este fără sprijin; are la întreținere 2 copii minori; prejudiciul este
recuperat.
2
- corectarea și reeducarea inculpatului Moroi (Darii) Vasilii poate fi posibilă
și prin stabilirea unei pedepse mai blînde, sub formă de muncă nemunerată în
folosul comunității.
5.1. În referința depusă de către procuror la recurs, s-a solicitat respingerea
recursului ordinar declarat de inculpatul Moroi Vasilii, ca inadmisibil, pe motiv că
motivele invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezentei
erori de drept prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală. Pedeapsa stabilită
este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante prevăzute la art. 76-77
Cod de procedură penală, precum și efectele acestora prescrise în art. 78 Cod
penal.
Verificînd argumentele invocate în recursul declarat în raport cu actele
cauzei, Colegiul penal consideră că acesta urmează a fi declarat inadmisibil reieșind
din următoarele considerente.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în
care se constată că este vădit neîntemeiat.
Drept temei pentru declararea recursului, recurentul a indicat prevederile art.
427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel în cazurile în care s-au aplicat pedepse individualizate
contrar prevederilor legale.
Colegiul constată că temeiul la care se referă autorul recursului, nu este
aplicabil în speța dată din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi
temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.
Colegiul penal mai reține că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită
de prima instanță și de instanța de apel, precum și cu încadrarea juridică a
acțiunilor inculpatului, și critică această hotărîre numai referitor la stabilirea
pedepsei, care consideră că nu a fost individualizată corect.
La acest capitol, Colegiul penal menționează că, acțiunile inculpatului au fost
încadrate în baza art. 27, 186 alin. (1) Cod penal, sancțiunea căruia prevede
pedeapsa sub formă de amendă pînă la 300 unități convenționale sau cu muncă
neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau închisoare pînă la
2 ani.
Colegiul penal menționează, că instanțele judiciare inferioare la emiterea
sentinței și deciziei just au ținut cont de faptul că inculpatul Moroi Vasilii fiind
eliberat din penitenciar a comis o nouă infracțiune, de prezența recidivei.
3
De asemenea, Colegiul menționează faptul constatării de către instanțele de
judecată a circumstanței atenuante – ,,recunoașterea vinovăției, căința sinceră”.
Recurentul bazîndu-se pe aceste circumstanțe, invocă în recursul declarat, la fel ca
și în apelul declarat, argumentul cu referire la ignorarea prevederilor art. 61, 75
Cod penal, însă Colegiul penal apreciază, așa cum de altfel în mod corect a reținut
și instanța de apel, netemeinicia acestor argumente.
La fel, Colegiul penal reține și faptul că, față de circumstanțele reale și
personale ale inculpatului, pedeapsa definitivă de 1 an și 6 luni închisoare, astfel
cum a fost individualizată de către instanța de fond și menținută de instanța de
apel, în raport cu dispozițiile art. 75 Cod penal, este necesară realizării funcțiilor
sale de constrîngere, de reeducare, precum și scopului prevăzut în art. 61 Cod
penal. De altfel, în ansamblul criteriilor indicate de art. 75 Cod penal, persoana
inculpatului reprezintă doar un reper care nu poate prevala față de criteriul gradului
de pericol social concret ridicat pe care îl reprezintă fapta acestuia, astfel, în opinia
instanței de recurs nu este justificat argumentul părții apărării privind aplicarea
pedepsei non privative de libertate.
Rezumînd cele menționate, instanța de recurs constată că, instanța de apel
întemeiat a menținut pedeapsa stabilită de instanța de fond, care a acordat deplină
eficiență prevederilor articolelor 61, 75, 82 Cod penal, astfel, pedeapsa penală este
aplicată în limitele prevăzute de lege, conform sancțiunii prevăzute de art. 27, 186
alin. (1) Cod penal. Art. 82 alin. (2) Cod penal obligă instanțele să aplice pedeapsa
cea mai aspră prevăzută de Lege, în speța dată este închisoarea pedeapsa cea mai
aspră.
Reieșind din textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal remarcă, că
argumentul indicat în recursul declarat, fiind invocat și în instanța de apel, a format
obiect de discuție, cu expunerea întemeiată de către instanța de apel în hotărîrea sa
a concluziilor motivate privind această chestiune. În recursul ordinar declarat,
decizia recurată este criticată, prin prisma temeiului de casare prevăzut la pct. 10)
alin. (1) ale art. 427 Cod de procedură penală, care nu și-a găsit confirmarea în
instanța de recurs ordinar.
Colegiul penal analizînd cazul de casare menționat, cu referire la aplicarea
pedepsei individualizate contrar prevederilor legale, constată că acesta nu este
incident în cauză.
În urma celor supra indicate, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de
recurent nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar
da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărîrilor judecătorești
adoptate pe caz și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind
vădit neîntemeiat.
4
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Gorencu Cornelia în
numele inculpatului Moroi (Darii) Vasilii, împotriva sentinței Judecătoriei
Buiucani, mun. Chișinău din 07 noiembrie 2013 și deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 30 aprilie 2015, în cauza penală privindu-l pe
Moroi (Darii) Vasilii Gheorghii, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 12 noiembrie 2015.
Președinte Ursache Petru
Judecători Timofti Vladimir
Alerguș Constantin
5