ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 30.09.2015

1ra-925/2015 — art. 188 al.4 CP

HOTĂRÂRE
30.09.2015
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 188 al.4 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 12 CPP
Citează această cauză
1ra-925/2015 — art. 188 al.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-925/2015

30 septembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Gordilă Nicolae,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

inculpatul Șcarevnea Nicolai, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2015, în cauza penală privindu-l pe

Șcarevnea Nicolai Mihail, născut la 01 mai 1990, originar

și domiciliat în s. Molești, r-nul Ialoveni.

Termenul de examinare a cauzei:

Nicolai a fost încetat procesul penal în baza art. 179 alin. (2), art. 186 alin. (2) lit. b),

c), d) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților vătămate Cujba Petru, Munteanu

Gheorghe Ion și Munteanu Gheorghe Cozma cu inculpatul Șcarevnea Nicolai.

Șcarevnea N. a fost recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

187 alin. (4) Cod penal, aplicîndu-i-se pedeapsa de 8 ani închisoare.

In baza art. 85 Cod penal, inculpatului i s-a adăugat la pedeapsa aplicată, partea

parțial neexecutată a pedepsei stabilite prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 16.04.2013 și i s-a stabilit pedeapsa definitivă 10 ani închisoare cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

aproximativ pe la orele 01:00, Șcarevnea Nicolai împreună și prin înțelegere prealabilă

cu Stoica Mihail, având scopul violării domiciliului lui Cujba P. situat în s. Molești, r-l

Ialoveni, au pătruns în domiciliul ultimului și i-au aplicat lui Cujba P. lovituri peste

diferite părți ale corpului și au rămas ilegal în locuință fără consimțământul lui și a

fratelui său pe nume Marin, o perioadă de timp îndelungat.

Conform raportului de expertiză medico-legală 695/D din 31.03.2010, părții

vătămate i s-a constatat echimoză cu excoriații pe față, care au fost produse în urma

acțiunii traumatice cu un obiect contondent-dur cu suprafața de interacțiune limitată,

posibil în timpul și circumstanțele indicate, și se califică ca leziuni corporale fără

1

cauzarea prejudiciului sănătății.

Tot el, Șcarevnea N. la 17.11.2012, aproximativ la ora 19:30, având scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, după un plan bine chibzuit, având calitatea de

complice cu Roșca Alexandru, condamnat prin decizia Colegiului Penal al Curții de

Apel Chișinău din 11.12.2013, în baza art. 188 alin. (4) Cod penal, la 11 ani

închisoare, fiind ambii în stare de ebrietate, prin înțelegere prealabilă, împărțind

rolurile între ei, s-au urcat în automobilul de model „Dacia Logan”, cu n/î COP 890, ce

aparține companiei „TAXI 14474”, la volanul căruia se afla cet. Stînga Dumitru, care

staționa în apropierea florăriei de pe str. Izmail din mun. Chișinău, solicitând să fie

transportați în s. Hansca, r-l Ialoveni. Roșca Alexandru s-a așezat pe bancheta din

spate, iar Șcarevnea Nicolai pe bancheta din față a pasagerului a automobilului

respectiv. Ajungând la marginea s. Hansca, r-l Ialoveni, Roșea Al. amenințându-1 cu

aplicarea violenței fizice i-a pus la gît șoferului Stînga D. un cuțit de bucătărie pe care-

1 avea asupra sa, iar Șcarevnea N. susținându-1 pe Roșca Alexandru îl ținea de scurtă

pe Stînga D. pentru a-1 imobiliza. Opunînd rezistență partea vătămată Stînga D., a

smuls cuțitul din mîna lui Roșca Alexandru și l-a aruncat, apoi dezbrăcându-se din

scurta de care era ținut de către Șcarevnea Nicolai a reușit să iasă din salonul

autoturismului și să fugă.

Continuând acțiunile lor criminale îndreptate spre sustragerea bunurilor altei

persoane Roșca Alexandru, a alergat din urma lui Stînga D., cu scopul de a-1 reține, iar

Șcarevnea N. urcând la volan a sustras automobilul și s-a deplasat pe drum de țară

Hansca-Costești. Neisprăvindu-se cu conducerea automobilului, Șcarevnea N. s-a izbit

de un pilon de la vie de pe marginea drumului, deteriorînd automobilul. Dat fiind

faptul că s-a defectat mașina Șcarevnea N. a părăsit-o ascunzîndu-se de la fața locului,

prin ce i-au cauzat părții vătămate o pagubă materială în sumă de 1000 lei, iar

proprietarului automobilului o pagubă materială în proporții mari în sumă de 80. 000

lei.

Tot el, Șcarevnea N., în noaptea de 28 spre 29.11.2011, aproximativ la ora 03.00

împreună și prin înțelegere prealabilă cu Cujba Valentin și o persoană nestabilită de

către organul de urmărire penală pe nume Andrei, având scopul sustragerii pe ascuns a

bunurilor altei persoane, au pătruns pe teritoriul brigăzii de tractoare a Gospodăriei

Țărănești „Gheorghe Munteanu”, de unde au sustras pe ascuns o chiulasă parte

componentă a motorului A-41 la prețul de 700 lei, un reductor de la tractorul de model

„T 70-S”, la prețul de 300 lei, două acumulatoare de model „Romir”, la prețul unui de

75 lei, o piesă de la cositoare de model „CS- 21”, la prețul de 350 lei, cu care s-au

ascuns de la locul infracțiunii, prin ce i-au cauzat părții vătămate Munteanu Gheorghe

o pagubă materială considerabilă în sumă de 1500 lei.

Tot el, Șcarevnea Nicolai la 07.06.2013, aproximativ la ora 23:00 împreună și

prin înțelegere prealabilă cu Vozian Andrei, ambii fiind în stare de ebrietate alcoolică,

având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane au pătruns în gospodăria

cet. Munteanu Gheorghe, situată în s. Molești, r-l Ialoveni de unde din garaj au sustras

o bovină, cu care de la locul infracțiunii s-au ascuns, după care au vândut-o la SRL

„IDT” s. Bardar din r-l Ialoveni, contra sumei de 5000 lei, prin ce i-au cauzat părții

vătămate Munteanu Gheorghe o pagubă materială de 10000 lei.

2

3.1. Procuror, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi

hotărîri prin care inculpatul să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 188 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse sub formă de

închisoare pe un termen de 12 ani cu executarea ei în penitenciar de tip închis, iar

conform prevederilor art. 85 Cod penal, prin cumul parțial de pedepse, ai adăuga

parțial pedeapsa stabilită prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

16.04.2013, și ai aplica pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de

13 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

In susținerea apelului procurorul a invocat că prima instanță a apreciat obiectiv

probele administrate, din punct de vedere a pertinenței și concludenții lor, dar greșit a

recalificat acțiunile inculpatului Șcarevnea N. la art. 187 alin. (4) Cod penal, instanța

motivînd că, organul de urmărire penală nu a indicat în rechizitoriu dacă amenințarea

cu aplicarea violenței fizice săvârșită de către Șcarevnea N. a fost periculoasă pentru

viața și sănătatea persoanei agresate.

3.2. Inculpat, prin care a solicitat casarea sentinței cu aplicarea unei pedepse mai

blînde, neprivativă de libertate, invocînd faptul că nu a comis infracțiunea prevăzută de

art. 188 alin. (4) Cod penal, acțiunile lui infracționale urmează a fi recalificate conform

art. 1921 Cod penal.

fost respins ca nefondat apelul inculpatului, admis apelul procurorului, dispusă casarea

senținței și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

după cum urmează:

- Șcarevnea N. a fost recunoscut vinovat conform art. 188 alin. (4) Cod penal,

stabilindu-i-se pedeapsa 12 închisoare cu executare în penitenciar de tip închis.

- In baza art. 85 Cod penal, inculpatului i s-a adăugat la pedeapsa aplicată, partea

parțial neexecutată a pedepsei stabilite prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 16.04.2013 și i s-a stabilit pedeapsa definitivă 13 ani închisoare cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

deși conform rechizitoriului Șcarevnea N. a fost învinuit în baza art. 188 alin. (4) Cod

penal, prima instanță în mod eronat și absolut nemotivat a admis încadrarea acțiunilor

inculpatului în baza art. 187 alin. (4) Cod penal – jaful.

Instanța de apel consideră că, vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii

incriminate prin rechizitoriu este pe deplin probată, ori, inculpații Roșca A. și

Șcarevnea N., având scopul de a sustrage banii și bunurile materiale de la partea

vătămată Stînga D., au aplicat violența periculoasă manifestată prin aplicarea cuțitului

în regiunea gâtului, acțiune prin care se subînțelege amenințarea cu aplicarea violenței

periculoase pentru viața și sănătatea persoanei.

Apreciind probele expuse din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării,

conform propriei convingeri, formate în rezultatul examinării sub toate aspectele, în

mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, instanța de apel consideră vinovăția inculpatului,

de comiterea infracțiunii, pe deplin dovedită și a calificat acțiunile lui conform art. 188

alin. (4) Cod penal, pe semnele calificative de „tâlhărie”- atac săvârșit asupra unei

personae în scopul sustragerii bunurilor de două sau mai multe persoane însoțit de

3

violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, cu aplicarea cuțitului

folosit în calitate de armă și cu cauzarea de daune în proporții mari.

care se solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de

apel, iar acțiunile lui infracționale urmînd a fi recalificate conform art. 1921 alin. (1)

Cod penal – răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire.

În motivarea cerințelor sale, inculpatul a menționat că, acțiunile comise de către

el nu pot fi calificate drept infracțiuni prevăzute de art. 187-188 Cod penal, deoarece

nu întrunesc elementele infracțiunii, și anume, chiar din declarațiile pății vătămate

rezultă că, nu a avut intenția de ai sustrage careva bunuri, deoarece în momentul cînd i-

au pus cuțitul l-a gît victima a reușit să fugă, iar decizia instanței de apel este bazată

doar pe presupuneri, ceea ce constituie o încălcare a prevederilor art. 8 alin. (3) Cod de

procedură penală, precum și că faptei i s-a dat o încadrare juridică greșită.

De drept, recursul ordinar declarat este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 12) Cod de procedură penală.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de

către inculpatul Șcarevnea N., solicitînd respingerea acestuia, cu menținerea hotărîrii

contestate, menționînd netemeinicia cerințelor solicitate de către recurent, deoarece

recurentul solicită reaprecierea probelor, iar un asemenea temei nu se regăsește în

prevederile art. 427 Cod de procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia

în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sînt vădit neîntemeiate.

Din conținutul recursului declarat de către inculpatul Șcarevnea N., rezultă că

ultimul critică decizia instanței de apel sub aspectul temeiurilor prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, și anume hotărîrile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel

în cazul în care nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și faptei

săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Însă, lecturînd textul recursului, Colegiul penal constată că aceste temeiuri nu și-

au găsit confirmarea.

Instanța de recurs statuează că, instanța de apel, în conformitate cu prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate

la dosar atît ale apărării, cît și ale acuzării, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și

concludenții, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale, cît și în cadrul

ședințelor de judecată, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția lui N. Șcarevnea, în

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (4) Cod penal - ,,tîlhăria – atac

săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor de două sau mai multe

persoane însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate

cu aplicarea cuțitului folosit în calitate de armă și cu cauzarea de daune în proporții

mari”, să fie justă și întemeiată.

4

În opinia instanței de recurs, la calificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 188

alin. (4) Cod penal, atît organul de urmărire penală cît și instanța de apel au ținut cont

de toate circumstanțele cauzei desfășurîndu-le amănunțit, și anume: caracterul

amenințării, obiectul cu care infractorii au amenințat partea vătămată - cuțitul, care a

fost depistat, examinat și anexat în calitate de corp delict la cauza penală dată, despre

locul și timpul săvârșirii infracțiunii, din care reiese că partea vătămată din întâmplare

a evitat consecințele tragice, deoarece nu cunoștea localitatea în timp de zi,

nemaivorbind de faptul că atacul a avut loc noaptea cât și de numărul infractorilor,

care erau așezați în automobil în așa mod ca să poată imobiliza partea vătămată și

posibilitatea reală de sustragere a bunurilor.

De asemenea, Colegiul penal, consideră corectă poziția instanței de apel de a

respinge ca neîntemeiate argumentele inculpatului referitor la recalificarea acțiunilor

sale în baza art. 1921 alin. (1) Cod penal, deoarece nu conțin careva probe care ar

combate concluziile instanței de apel, ori scopul inculpatului nu se limita doar la

răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire, dar la sustragerea acestui bun și a

altor bunuri materiale, iar pentru a-și atinge acest scop au fost întreprinse acțiuni cu

caracter agresiv, prin aplicarea cuțitelor în regiunea gîtului, ce constituie violență

periculoasă pentru viața și sănătatea părții vătămate.

Vinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor prejudiciabile stabilite de către

instanța de apel se dovedește cu certitudine prin probele administrate și analizate în

cursul procesului penal, și anume:

- declarațiile inculpatului Șcarevnea Nicolai;

- declarațiile părții vătămate Stînga Dumitru;

- declarațiile martorului Palanciuc Eugeniu;

- raportul de expertiză medico-legală nr. 3220/D din 26.11.2012;

- raportul de expertiză dactiloscopică nr. 2012047 din 26.11.2012;

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie – partea

vătămată D. Stînga l-a recunoscut pe inculpatul N. Șcarevnea;

- raportul de expertiză dactiloscopică nr. 44 din 20.06.2013.

Raportînd argumentele invocate de către recurent la speța supusă judecării

Colegiul constată că, acestea au fost invocate și în apel, asupra cărora instanța de apel

s-a expus detailat. Astfel, Colegiul menționează că argumentele invocate în recurs au

constituit deja obiectul de examinare în instanța de apel, care, respectînd prevederile

art. 414 - 417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul inculpatului și a adoptat o hotărîre legală, întemeiată și motivată,

argumente fundamentate în fapt și în drept, amplu prezentate în hotărîrea atacată, și

apreciază că nu este necesară reluarea acestora, constatîndu-se că la administrarea

probelor nu au fost încălcate drepturile și libertățile constituționale ale participanților

la proces și probele puse la baza hotărîrilor nu conțin erori procesuale ce ar putea

influența autenticitatea concluziilor.

Reieșind din cele sus expuse, Colegiul penal conchide, că temeiul indicat de

recurent nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel și

potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

5

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Șcarevnea

Nicolai, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 martie

2015, în cauza penală privindu-l pe Șcarevnea Nicolai Mihail, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 27 octombrie 2015.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2015-11-04
0,94
1ra-1151/2015 — art.27, 145 alin.1, 201-1 alin.1 CP
Dosarul 1ra-1151/15 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e D E C I Z I E 04 noiembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte – Petru Ursache, judecătorii – Constantin Alerguş, Vladimir Timofti, examinî
CSJ 2015-11-18
0,94
1ra-1369-2015 — art.287 alin.1 lit.b, 287 alin.1 CP
Dosarul nr.1ra-1369/15 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 18 noiembrie 2015 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, examinînd admisibilitatea în prin
CSJ 2018-06-19
0,94
1ra-853/2018 — art. 145 alin. 2 lit. m; 152 alin. 2 lit. g CP
Dosarul nr. 1ra-853/2018 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 22 mai 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion judecând, fără
CSJ 2017-02-28
0,94
1ra-339/2017 — art. 151 alin. 1; 287 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-339/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 28 februarie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion judecând
CSJ 2015-12-22
0,94
1ra-879/2015 — art.317 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-879/15 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 22 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Ursache Petru Judecători Toma Nadejda Nicolaev Ghenadie Timofti Vladimir Moraru Petru judec
Sursă