1re-117/2015 — 264/1 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 12 martie 2015, inculpatul Țurcan Ion a fost condamnat în baza art. 264/1 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 300 unități convenționale, ce constituie 6 000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

Pentru pronunțarea sentinței de către instanța de fond s-a reținut că, la 29.08.2014, aproximativ ora 01.30, Țurcan Ion fiind în stare de ebrietate alcoolică, ignorînd cerințele prevederilor pct. 14 a Regulamentului Circulației Rutiere care prevede că „conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul dacă a consumat băuturi alcoolice, droguri sau alte substanțe contraindicate conducerii, ce se află sub influența preparatelor medicamentoase care conduc la reducerea reacției", conducînd automobilul de model „VW Cady", cu n/î CTL 643 și deplasîndu-se prin localitatea Condrița, a fost stopat pentru verificarea actelor pe automobil de către colaboratorul Inspectoratului Național de Patrulare a IGP DP mun. Chișinău, Ursu Constantin. În procesul verificării actelor de către inspectorul de poliție, Țurcan Ion, prezenta semne evidente că se află în stare de ebrietate. Pentru confirmarea și aprecierea gradului stării de ebrietate, acesta a fost condus la Dispensarul Republican de Narcologie, unde a fost supus examinării medicale pentru aprecierea gradului stării de ebrietate și naturii ei. În rezultatul examinării medicale, conform procesului-verbal nr. 8419 din 29.08.2014, la Țurcan Ion s-a constatat starea de ebrietate alcoolică grad avansat, fiind stabilită prezența 0,84 mg/l a concentrației de alcool în aerul expirat, iar potrivit rezultatului nr. 4 a examinării analizei din sînge, s-a constatat prezența în sîngele lui Țurcan Ion a 1,63 g/l alcool etilic, indici care conform art. 134/12 alin. (3) Cod penal și Hotărîrii Guvernului RM, nr. 296 din 16.04.2009 „cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și natura ei" se califică ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Acțiunile inculpatului Țurcan Ion au fost încadrate în dispoziția art. 264/1 alin. (1) Cod penal și judecata a adoptat sentința menționată examinînd cauza în procedură simplificată în baza art. 364/1 Cod de procedură penală.

Nefiind de acord cu sentința, inculpatul, a înaintat recurs, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, doar în partea pedepsei complementare, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care în privința sa să fie aplicat art. 79 Cod penal, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. În motivarea recursului a indicat că la stabilirea pedepsei instanța de judecată nu a luat în considerație starea excepțională a sa, că el are la întreținere soția, care a fost operată și i se interzice lucrul greu fizic, fiica care își face studiile la colegiu în bază de contract, altă fiică minoră care învață la școala din sat, mama sa care este bolnavă și nepotul care este abandonat de mamă și învață la școala din sat iar el este unicul întreținător. Pentru a-și întreține familia, procură lemne din pădure pe care le transportă acasă cu automobilul propriu, confecționează obiecte din lemn (butoaie) și tot cu automobilul propriu le transportă la piețele de realizare a mărfii. Astfel, transportul pentru el este ca o sursă de întreținere pentru familie.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 mai 2015, a fost respins ca nefondat, recursul declarat de către Țurcan Ion, cu menținerea sentinței instanței de fond. 4.1. La adoptarea soluției instanța de recurs a constatat, că judecînd cauza penală, instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală, respectîndu-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor. În opinia instanței de recurs judecata corect a stabilit măsura de pedeapsă lui Țurcan Ion, la stabilirea ei ținînd cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana vinovatului, de circumstanțele atenuante sau agravante ale răspunderii și i-a aplicat pedeapsa conform limitelor minime ale sancțiunii, care prevede pedeapsă sub formă de amendă sau muncă neremunerată în folosul comunității, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 3 la 5 ani. Circumstanțe agravante în conformitate cu art. 77 Cod penal nu s-au stabilit, de asemenea, nici circumstanțe excepționale în sensul art. 79 Cod penal nu au fost stabilite pentru ca instanța să poată aplica o pedeapsă sub limita minimă a sancțiunii. Astfel, Colegiul penal a constatat că fișa medicală pe numele soției Țurcan Olga, confirmarea eliberată de Colegiul financiar bancar precum că, fiica Țurcan Maria își face studiile la această instituție de învățămînt, certificatele de naștere a copiilor, adeverința privind componența familiei, caracteristicile eliberate de către Primarul satului Condrița, autorizația eliberată de Pretura sect. Buiucani, mun. Chișinău, prezentate instanței de judecată, nu constituie circumstanțe excepționale, ci sunt circumstanțe atenuante de care instanța de judecată a ținut cont, aplicîndu-i limita minimă de pedeapsă, cu aplicarea prevederilor art. 364/1 (8) Cod de procedură penală, în mărime de 300 unități convenționale. Totodată, acel fapt că automobilul pentru inculpat este unica sursă de cîștig nu este probat, mai ales că el oficial nu este angajat la un serviciu care ar fi legat de folosirea mijlocului de transport personal.

În conformitate cu prevederile art. 466 Cod de procedură penală, hotărîrile judecătorești au devenit irevocabile.

Decizia instanței de recurs, este atacată cu recurs în anulare de către condamnatul Țurcan Ion care, fără a indica vre-un temei prevăzut de art. 453 Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei instanței de recurs și parțială a sentinței, în partea pedepsei complementare cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani și a aplica art. 79 Cod penal, eliberîndu-l de pedeapsa complementară. În argumentarea recursului în anulare recurentul a menționat că instanțele ierarhic inferioare la aplicarea pedepsei complementare - privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, au aplicat eronat legea și anume prevederile art. 75 alin. (1) Cod penal. Nu s-a luat în considerație cele enumerate de el în recurs, or anume argumentele referitoare la starea familiei sale le consideră ca circumstanțe excepționale care fac posibilă aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal și eliberarea sa de pedeapsa complementară.

Procurorul a depus referință asupra recursului declarat prin care a menționat, că recursul urmează a fi respins cu menținerea hotărîrilor atacate.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 6 pct. 44) și 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată, se consideră încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Însă, conform art. 453 alin. (2), 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în articolul 453 Cod de procedură penală, nu cuprinde menționarea acestor cazuri și argumentarea ilegalității hotărîrilor atacate. Totodată, în conformitate cu aceste prevederi legale, în recursul condamnatului nu sunt invocate care circumstanțe sunt considerate a fi un viciu fundamental, cu indicarea normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate, denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele procesual-penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale, modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărîrea atacată, omițîndu-se și argumentarea ilegalității hotărîrii contestate, cu indicarea unor erori de drept concrete. Din aceste considerente, rezultă că recursul în anulare nu întrunește condițiile de conținut prevăzute în articolele nominalizate, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul în anulare al condamnatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, or conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală instanța decide inadmisibilitatea recursului în anulare, dacă se constată că acesta nu îndeplinește cerințele legale de conținut, și anume din aceste motive recursul condamnatului Țurcan Ion urmează a fi declarat inadmisibil.

În corespundere cu prevederile art. 432 alin. (1) și (2) pct. 1), art. 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 mai 2015, declarat de condamnatul Țurcan Ion în propria cauză penală, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și conținut. Decizia este irevocabilă. Decizia publicată integral la 21 octombrie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun