4-1re-145/15 — art.313 Cod de procedură penală

Prin sentința Judecătoriei Ocnița din 28.06.2012, Moisei Cristin a fost condamnat în baza art. 362 alin.(1) Cod penal cu aplicarea art. 85 Cod Penal prin cumul de sentințe la 2 ani 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 3 ani 6 luni și cu obligațiunea de a nu-și schimba domiciliul fără acordul organului competent.

Sentința a fost luată spre executare de Biroul de Probațiune Ocnița la 18.07.2012.

La 04.03.2014 șeful serviciului probațiune a Biroului de Probațiune Ocnița, s-a adresat către instanța de fond cu demers privind anularea condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și trimiterea condamnatului Moisei Cristin pentru a executa real pedeapsa stabilităprin sentința Judecătoriei Ocnița din 28.06.2012 de 2 ani 6 luni închisoare.

Prin încheierea Judecătoriei Ocnița din 14.04.2014 a fost admis demersul șefului serviciului probațiune a Biroului de Probațiune Ocnița, s-a dispus anularea condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei în privința condamnatului Moisei Cristin stabilită prin sentința Judecătoriei Ocnița din 28.06.2012, cu trimiterea condamnatului pentru a executa termenul de pedeapsă stabilit sub formă de 2 ani 6 luni închisoare, în penitenciar de tip semiînchis.

La 08.05.2014, condamnatul Moisei Cristin, a atacat cu recurs încheierea în cauză pe care a considerat-o ilegală și a solicitat casarea acesteia și emiterea unei noi hotărîri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18.06.2014, recursul condamnatului Moisei Cristin a fost respins ca nefondat, cu menținerea încheierii fără modificări. În motivarea deciziei Colegiul penal a invocat că argumentele indicate de condamnat în ședința instanței de recurs sunt nefondate și contravin circumstanțelor de fapt prezente în cauza dată. Colegiul a stabilit că la chemările consilierului de probațiune condamnatul nu se prezenta, contra semnătură a fost avertizat de mai multe ori despre necesitatea preîntîmpinării Biroului de Probațiune în cazul schimbării domiciliului și consecințele pentru neîndeplinirea cerințelor stabilite în privința acestuia. Astfel, instanța de fond corect a concluzionat că Moisei Cristin a neglijat obligațiunile stabilite în privința sa, încălcînd angajamentele asumate. 6. Hotărîrea menționată, în temeiul art. 466 Cod de procedură penală a devenit irevocabilă la data pronunțării.

Împotriva deciziei menționate a declarat recurs în anulare Moisei Cristin, solicitînd o pedeapsă mai blîndă, totodată menționînd că a înțeles cele comise și se căiește sincer.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (l) Cod de procedură penală, hotărîrile judecătorești irevocabile pot fi atacate la Curtea Supremă de Justiție cu recurs în anulare, după epuizarea căilor ordinare de atac. Potrivit art.452 alin.(1) Cod de procedură penală persoanele menționate la art.401 alin. (1) pct. 2) și 3), precum și în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Reieșind din prevederile art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu în mod expres că, pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărîrile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Circumstanțele enunțate atestă, că celelalte categorii de hotărîri judecătorești irevocabile, inclusiv cele adoptate în temeiul prevederilor art. 313 Cod de procedură penală, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare. În urma celor expuse, rezultă că recursul în anulare declarat în speță în aspectul vizat, adică fiind declarat împotriva unei hotărîri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal. Conform art. art. 456 alin. (l), 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat, situație ce persistă în cauza dată.

În conformitate cu prevederile art. art. 456 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de Moisei Cristin împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 iunie 2014, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată integral la 14 octombrie 2015. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun