1ra-826/15 — art.287, 152 CP

1ra-826/15 — art.287, 152 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul 1ra-826/2015

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

22 septembrie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecătorii: Liliana Catan, Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Ion Guzun

judecînd, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul

Alexandru Cebanaș în numele inculpatului Chirilov Mihail, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Dubăsari din 12 februarie 2015 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2015, în cauza penală

în privința lui

Chirilov Mihail Sergiu, născut la

27.05.1995, originar și locuitor al s. Ustia, r-nul

Dubăsari.

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 25.04.2014-12.02.2015;

- instanța de apel: 05.03.2015-01.04.2015;

- instanța de recurs: 10.06.2015-22.09.2015;

C O N S T A T Ă :

Mihail Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 152 alin. (1) Cod penal - la 3 (tei) ani închisoare;

- art. 287 alin. (1) Cod penal – 1 (un) an închisoare;

În baza art. 84 Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor aplicate lui Chirilov Mihail Sergiu i-a fost stabilit pedeapsă

definitivă de 3(trei) ani 6(șase) luni închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

S-a admis parțial acțiunea civilă a lui Ciloci Ludmila urmînd a se încasa în

beneficiul ei din contul lui Chirilov Mihail 20918 (două zeci mii nouă sute

optsprezece) lei cu titlu de prejudicii materiale și cheltuieli de asistență juridică

și 10 000 (zece mii) lei cu titlu de prejudicii morale.

1

S-a admis parțial acțiunea civilă a lui Samoil Natalia urmîmd a se încasa în

beneficiul ei din contul lui Chirilov Mihail 500 (cinci sute) lei cu titlu de

prejudicii morale.

septembrie 2013, aproximativ la ora 20.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

în strada din satul Ustia, r-nul Dubăsari, încălcînd grosolan ordinea publică,

exprimată prin adresarea de înjurii și cuvinte necenzurate în adresa lui Samoil

Natalia, care discuta cu Chirilov Lidia, Andronachi Ludmila, Corobceanu Maiia

ș.a., în mod demonstrativ, manifestînd o obrăznicie deosebită, încălcînd liniștea

cetățenilor, a aplicat forța fizică față de Samoil Natalia, a dat-o cu capul de gard,

a bruscat-o jos în mijlocul drumului, trăgînd-o de păr. În continuarea acțiunilor

infractorice, după o perioadă scurtă de acalmie, Chirilov Mihail s-a îndreptat

repezit spre Samoil Natalia cu scopul ca din nou s-o lovească, dar în acest

moment a intervenit Ciloci Ludmila Timofei pentru a-i stopa acțiunile criminale,

însă a fost îmbrîncită de Chirilov Mihail și aceasta a căzut la pămînt, suferind

dureri fizice și leziuni corporale, care conform concluziei raportului de expertiză

medico-legală nr. 369D din 18 noiembrie 2013 se califică ca vătămări corporale

medii.

Tot el, Chirilov Mihail Sergiu, la 02 septembrie 2013, aproximativ la ora

20.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în strada din satul Ustia, r-nul

Dubăsari, în timpul acțiunilor huliganice, cînd cet. Ciloci Ludmila Timofei a

încercat a-i stopa acțiunile criminale îndreptate în privința cet. Samoil Natalia

Mihail, a îmbrîncit-o pe Ciloci Ludmila, și aceasta a căzut la pămînt, suferind

dureri fizice și leziuni corporale, manifestate prin fractura trohanteriană a

femurului drept care a fost produsă cu un corp contondent posibil în timpul și

circumstanțele indicate, duc la dereglarea sănătății de lungă durată, care

conform datelor concluziei raportului de expertiza medico-legală nr.369 D din

18 noiembrie 2013 se califică ca vătămări medii.

în interesele inculpatului, prin care a solicitat rejudecarea cauzei conform

regulilor primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii, prin care inculpatul să

fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal

reieșind din lipsa elementelor constitutive a infracțiunii și recalificarea acțiunilor

inculpatului din prevederile art. 152 alin. (1) Cod penal în prevederile art. 157

Cod penal.

În motivarea apelului s-a invocat că:

- instanța de fond eronat a apreciat probele prezentate de acuzare în

susținerea vinovăției lui Chirilov Mihail, încardînd faptele inculpatului în lipsă

de probe directe, concludente care să-i dovedească pe deplin învinuirea de

2

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (1) și art. 287 alin. (1) Cod

penal;

- lipsește latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii privind

vătămarea intenționată cu cauzarea de leziuni corporale medii lui Ciloci

Ludmila, precum și a infracțiunii de huliganism în privința părții vătămate

Samoil Natalia;

- instanța de fond eronat a dat apreciere critică declarațiilor inculpatului

Chirilov Mihail și martorilor Ciobanu Aliona, Chirii Lidia, Corobceanu Măria, a

martorilor minori Urîtu Chirii și Corețchi Mariana, care afirmă că totuși

conflictul a avut loc între Chirilov Mihail și Samoil Natalia, iar partea vătămată

Ciloci Ludmila a intervenit între aceștia și de la altercație a căzut jos în

rezultatul căreia și-a rupt piciorul, leziunile primite fiind calificate ca medii;

- acuzarea nu a putut să demonstreze intenția inculpatului de a cauza leziuni

corporale medii lui Ciloci Ludmila. Motivarea folosită de instanța de fond la

aprecierea declarațiilor inculpatului nu se încadrează în cerințele Codului de

procedură penală fiind încălcate prevederile art. 26 alin. (1) care prevede că la

înfăptuirea justiției în cauzele penale judecătorii sunt independenți si se supun

numai legii.

- nu a fost demonstrată vina inculpatului Chirilov Mihail, instanța de

judecată încălcind prevederile art. 385 alin. (1) pct. 3) și 4) Cod procedură

penală, conform cărora, instanța de judecată la adoptarea sentinței, soluționează

următoarele chestiuni: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care

anume lege penală este prevăzută ea; dacă inculpatul este vinovat de săvîrșirea

acestei infracțiuni. Contrar acestor cerințe, sentința nominalizată nu conține nici

o referire la admiterea sau respingerea contraargumentelor apărării expuse

nemijlocit în susținerile verbale, iar în formă scrisă fiind anexate la dosar.

3.2. La 31 martie 2015, avocatul Cebanaș Alexandru a înaintate o

cerere de modificare a apelului, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță și pronunțarea

unei noi decizii prin care inculpatul să fie achitat de comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 287 alin.(1) Cod penal pe motivul lipsei elementelor

constitutive a infracțiunii și încetarea procesului penal referitor la infracțiunea

prevăzută de art.152 alin. (1) Cod penal în legătură cu împăcarea părților prin

prisma art.276 alin. (5) Cod de procedură penală.

februarie 2015, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Cebanaș Alexandru

declarat în interesele inculpatului Chirilov Mihail Sergiu și menținută sentința

fără modificări.

3

4.1. Respingînd apelul instanța de apel a reținut următoarele probe,

administrate de către prima instanță și verificate în instanța de apel;

- declarațiile inculpatul Chirilov Mihail;

- declarațiile părții vătămate Samoil Natalia și Ciloci Ludmila;

- declarațiile martorilor Ciloci Ivan, Ciobanu Aliona, Urîtu Chiril, Chirilov

Lidia, Corobceanu Maria,Corețchii Mariana;

- plîngerea cet. Ciloci Ludmila Timofei din 10.10.2014 depusă la 1P

Dubăsari prin care solicită atragerea la răspundere conform legislației a cet.

Chirilov Mihail, care în stradă a îmbrîncit-o, cauzîndu-i dureri fizice și leziuni

(f.d.4);

- procesul verbal de cercetare la fața locului din 12.09.2013 întocmit la

examinarea locului din stradă, unde a avut loc incidentul cu tabelul fotografic

(f.d. 6-10), din care se constată că acesta este un loc public;-raportul de

examinare medico-legală nr.309 D din 01 octombrie 2013 nr.369 D din 18

noiembrie 2013, prin care s-a stabilit că la examinarea medico-legală în baza

documentelor medicale prezentate a cet. Ciloci Ludmila, au fost depistate

leziuni corporale sub formă de fractură trohanteriană a femurului drept care a

fost produsă cu un corp contodent posibil și în circumstanțele indicate, care duc

la deregalrea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămări medii (f.d. 25,

33).

Analizînd probele administrate și cercetate de către instanțele de fond și

de apel, instanța de apel a constatat că vina inculpatului Chirilov Mihail de

comiterea infracțiunii incriminate s-a confirmat pe deplin și acțiunile acestuia

corect au fost încadrate în baza art. 287 alin. (1) și 152 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a reiterat că, potrivit dispoziției art. 287 Cod penal,

huliganismul se manifestă prin acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe, de opunerea de rezistență reprezentanților autorităților sau

altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

Astfel, Colegiul penal a concluzionat că acțiunile inculpatului nu atestă

altceva decît un comportament intenționat care încalcă grosolan ordinea publică.

Din declarațiile părților vătămate și martorilor, dar și a inculpatului, instanța de

apel a reținut că, acțiunile s-au petrecut în stradă în s. Ustia r-nul Dubăsari, erau

prezente mai multe persoane, era gălăgie mare, încît Ciloci Ludmila s-a

îndreptat într-acolo ca să vadă ce se petrece. Ultima, chiar fără să înțeleagă încă

ce s-a întîmplat, a fost bruscată de către inculpatul Chirilov Mihail care, fiind în

4

stare de ebrietate, a inițiat un conflict inițial cu Samoil Natalia, iar ulterior nu

mai reacționa nici la observațiile celorlalte persoane prezente.

Acțiunile inculpatului însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor,

prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, însoțite prin

cumul și de cauzarea intenționată a unor leziuni corporale medii unei persoane

prezente la fața locului.

Instanța de apel a susținut poziția instanței de fond care a apreciat critic

declarațiile inculpatului Chirilov Mihail și le-a calificat drept o metodă de

apărare aleasă de către inculpat în scop de a se eschiva de la răspunderea penală

pentru fapta comisă și această versiune nu coroborează cu celelalte probe. Mai

mult ca atît din declarațiile sale inculpatul nici nu a negat faptul că în plină

stradă se certa cu Samoil Natalia, a înjurat-o, a lovit-o, din simplul motiv că

aceasta i-a cerut să nu stea și să asculte discuția lor. Prin urmare, acesta nu a

avut vreun motiv întemeiat pentru a se comporta în modul dat, iar versiunea lui

că Samoil Natalia a vorbit urît de mama lui și doar din acest motiv a lovit-o, au

fost combătute prin declarațiile martorilor Chirilov Lidia, Ciobanu Aliona,Urîtu

Chiril.

Instanța de apel nu a reținut ipoteza apărării că nu era o bătaie, ci mai

degrabă un conflict particular, că Samoil Natalia a fost bătută de Chirilov

Mihail, chipurile pentru aceea că 1-a înjurat, deoarece din spusele martorilor, în

timpul altercației, cei prezenți la fața locului făceau observații la adresa lui

Chirilov Mihail să se liniștească. Or, de-ar fi o altercație fără ca cineva să se

impună, atunci cei prezenți le-ar fi făcut observație ambilor să se oprească, iar

dacă Samoil Natalia era cea care se impunea în fața lui Chirilov Mihail, atunci

observațiile i-ar fi fost ei adresate.

Colegiul penal a reținut că tot conflictul s-a iscat de la faptul că, Chirilov

Mihail demonstrativ refuza să respecte caracterul privat al discuției dintre

doamnele ce se aflau lîngă gospodăria lui Samoil Natalia. Totuși în acel moment

acțiunile lui erau la limita ce desparte un simplu comportament imoral de un

huliganism nu prea grav, adică contravențional. Un caracter penal acțiunile lui

Chirilov Mihail au îmbrăcat în momentul în care el a început să o înjure pe

Samoil Natalia și să aplice forța fizică față de ea, toate acestea în prezența

persoanelor ce erau la fața locului.

La fel, în timpul altercației, Samoil Natalia, văzînd că este bătută de

Chirilov Mihail, a mers în curtea sa și a luat un furtun pentru a încerca să se

apăre, însă n-a reușit deoarece Chirilov Mihail i 1-a smuls din mînă și accidental

a lovit-o cu el pe Chirilov Lidia, față de care, de fapt, și-a cerut scuze. Acest fapt

este confirmat de ultima, dar și de către inculpat. In astfel de circumstanțe, s-a

impus concluzia că anume Chirilov Mihail este acel care a întreprins acțiuni de

5

încălcare a ordinii publice, fiind în loc public înjura cu cuvinte necenzurate, a

manifestat obrăznicie și chiar violență.

Instanța de apel a constatat că alegațiile apărătorului referitor la faptul că,

leziunile corporale rezultate la Ciloci Ludmila, au fost cauzate nu intenționat, ci

din imprudență, solicitînd ca suport declarațiile martorilor Corobceanu Măria,

Corețchi Mariana, cît și ale inculpatului că el a dezechilibrat-o accidental pe

Ciloci Ludmila în momentul cînd încerca să ajungă la Samoil Natalia,

primordial pentru el fiind anume să ajungă la Samoil Natalia, contravine

împrejurărilor constatate în timpul cercetării judecătorești. Or, chiar însăși

inculpatul Chirilov Mihail a declarat că își dădea seama că o împinge pe Ciloci

Ludmila, care, după cum susține chiar el, s-a băgat între el și Samoil Natalia,

însă el vroia să ajungă la ultima deoarece, chipurile, a înjurat ceva despre mama

sa, fapt care 1-a făcut să-și piardă controlul. Astfel, instanța a considerat că

leziunile corporale ale lui Ciloci Ludmila s-au datorat nu neglijenței lui Chirilov

Mihail în acțiunile sale, ci intenției indirecte a cestuia. Dacă ar fi fost altfel, în

momentul cînd Ciloci Ludmila a căzut jos și striga de durere, inculpatul nu ar

mai fi continuat să aplice lovituri lui Samoil Natalia.

Colegiul a menționat că în cadrul ședinței partea vătămată Ciloci

Ludmila a declarat că s-au împăcat cu inculpatul, 1-a iertat și a solicitat să fie

încetat procesul penal în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, însă instanța de apel

nu a reținut aceste cerințe din considerentul că:

„Conform art. 109 Cod penal, împăcarea este actul de înlăturare a

răspunderii penale pentru o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, iar în cazul

minorilor și pentru o infracțiune gravă, infracțiuni prevăzute la capitolele II - VI

din Partea special, precum și în cazurile prevăzute de procedura penală. (2)

împăcarea este personal și produce efecte juridice din momentul pornirii

urmăririi penale și pană la retragerea completului de judecată pentru

deliberare.

Recomandarea nr. 56 a Curții Supreme de Justiție referitor la împăcare

indică faptul că, din lectura textelor art. 109 CP și 276 Cod procedură penală

observăm că într-un proces penal, pornit în cazul săvîrșirii infracțiunilor

prevăzute de aceste norme, perioada, pînă la care poate să intervină împăcarea

părților, este diferită. Asfel, conform alin. (2) art. 109 Cod penal împăcarea

produce efecte juridice din momentul pornirii urmăririi penale și pînă la

retragerea completului de judecată pentru deliberare.

Prin reglementarea în art. 109 Cod penal a momentului pînă cînd poate

avea loc împăcarea părților, considerăm că legiuitorul a avut în vedere ca

moment final, este atunci cînd cauza se judecă de către instanța de fond, cînd

completul s-a retras pentru deliberare cu adoptarea sentinței respective. Acest

6

înțeles al legii rezultă din construcția și plasamentul procedurilor ce le

parcurge cauza penală pusă pe rol.

Conform Codului de procedură penală Titlului II, intitulat

"JUDECATA", cuprinde capitolele I-VI.

Dintre acestea, Capitolul III reglementează judecarea cauzei penale în

prima instanță, procedură, care este descrisă în amănunte în patru secțiuni.

Secțiunea a 4-a este dedicată anume unei faze speciale a procedurii de

judecare- "Deliberarea și adoptarea sentinței". Prin urmare, pînă la acest

moment părțile se pot împăca în cazul infracțiunilor prevăzute de alin.(l) art.

109 Cod penal, cu excepția celora prevăzute de alin.(l) art. 276 Cod procedură

penală. Imposibilitatea de-a admite împăcarea părților la următoarele căi a

procesului penal, cai ordinare de atac - Apelul și Recursul, rezultă din

prevederile art. 230 Cod procedură penală, care stipulează în alin. (2) că în

cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit

termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și

nulitatea actului efectuat peste termen. Fazele următoare a judecării cauzei sînt

căi de verificare a temeiniciei și legalității hotărîrii judecătorești, inclusiv și în

partea aplicării procedurii împăcării părților, potrivit legii materiale și

procesual penale.”

Astfel, instanța de apel luînd în considerare faptul că cererea de împăcare

nu a fost înaintată la judecarea cauzei în prima instanță pînă la pronunțarea

sentinței, procedura dată nu poate fi aplicată în instanța de apel. Din aceste

motive, Colegiul a respins cererea de împăcare invocată atît de inculpat, cît și de

partea vătămată Ciloci Ludmila.

În opinia instanței de apel, instanța de fond la aprecierea modului și a

măsurii de pedeapsă a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat care anterior nu a fost condamnat, la evidența

medicului narcolog și psihiatru nu se află, iar la locul de trai se caracterizează

negativ, de circumstanțele atenuate și anume imoralitatea acțiunilor victimei

Samoil Natalia și cele agravante – starea de ebrietate alcoolică a inculpatului.

numele inculpatului a declarat recurs ordinar prin care invocînd prevederile art.

427 alin.(1) pct. 6), 8) 10), 11) Cod de procedură penală solicită casarea

acestora și pronunțarea unei noi decizii:

- de încetare a procesului penal în privința lui Chirilov Mihail în baza

art.152 alin. (1) Cod penal în legătură cu împăcarea părților prin prisma art. 276

alin. (1), (5) Cod de procedură penală;

7

- de achitare a lui Chirilov Mihail de comiterea infracțiunii prevăzute la

art. 287 alin. (1) Cod penal pe motivul lipsei elementelor constitutive ale

infracțiunii.

În motivarea recursului invocă:

- instanța de apel a încălcat grav prevederile art. 276 alin. (5) Cod de

procedură penală prin faptul că a respins apelul, nu a admis împăcarea părților și

nu a încetat procesul pe motivul împăcării părților invocînd ca motiv de

respingere doar prevederile art. 109 Cod penal care prevede că împăcarea poate

avea efecte pînă la retragerea completului în deliberare. La fel instanța de apel a

neglijat și Recomandarea nr. 56 a CSJ care recomandă ferm instanțelor de

judecată să aplice corect art. 109 Cod penal și art. 276 alin. (5) Cod de procedură

penală odată ce aceste două norme instituie termene diferite pînă la care

împăcarea poate produce efecte;

- acordul de împăcare a fost întocmit în baza art. 276 alin. (1), (5) Cod de

procedură penală și nu în baza art. 109 Cod penal după cum face referire peste

tot în decizia instanței de apel. Cererea din partea apărării și cea din partea părții

vătămate Ciloci Ludmila referitor la încetarea procesului penal în privința

inculpatului la fel se întemeiază pe prevederile art. 276 alin. (1), (5) Cod de

procedură penală;

- consideră că în cazul de față o dată ce art. 152 alin. (1) Cod penal este

inclus în lista infracțiunilor prevăzute la art. 276 alin. (1) Cod de procedură

penală împăcarea poate avea loc și la etapa examinării cauzei în apel, fapt ce

denotă că instanța de apel eronat a interpretat în acest sens prevederile

Recomandării nr.56 a CSJ;

- instanța de fond și cea de apel eronat au apreciat probele prezentate de

acuzare în susținerea vinovăției lui Chirilov Mihail, încadrînd faptele

inculpatului ilegal și neîntemeiat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal în lipsă de

probe directe, concludente care să-i dovedească pe deplin întrunirea în acțiunile

inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(1) Cod penal și anume lipsa laturii obiective și a laturii subiective în săvîrsirea

infracțiunii de huliganism în privința părții vătămate Samoil Natalia;

- în cadrul instanței de apel partea vătămată a declarat că ea nu are careva

pretenții de careva gen față de Chirilov Mihail și că în cadrul conflictului care a

avut loc se numeau reciproc cu cuvinte jignitoare și lăsînd să se înțeleagă că

vinovați de acel conflict sunt toți dar nu numai Chirilov M., iar acțiunile Iui

Chirilov M. față de partea vătămată Ciloci L. nu au avut un caracter intenționat;

- instanța de fond eronat a dat apreciere critică declarațiilor inculpatului

Chirilov Mihail și martorilor Ciobanu Aliona Urîtu Chirii, Chirilov Lidia,

Corobceanu Măria, Corețchi Mariana, care coroborează între ele și confirmă că

8

conflictul a avut loc între Chirilov Mihail și Samoil Natalia, iar partea vătămată

Ciloci Ludmila a intervenit între aceștia și de la altercație a căzut jos în

rezultatul căreia și-a rupt piciorul fiind calificate leziunile ca fiind medii.

- sentința judecătorească nu conține nici o referire la admiterea sau

respingerea contraargumentelor apărării expuse nemijlocit în susținerile

verbale în formă scrisă fiind anexate la dosar. În conformitate cu

jurisprudența CtEDO (Neumeister vs. Austria) nerespectarea dreptului de a fi

auzit, constituie o ingerință a art. 6 par. 1 CEDO. Astfel, există o încălcare a

dreptului la un proces echitabil cazul în care instanțele judecătorești se abțin de a

da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda

părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost

neglijat sau respins.

solicită respingerea acestuia deoarece decizia instanței de apel cuprinde fondul

apelului și temeiurile de fapt care au dus la respingerea apelului, precum și

motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de

procedură penală.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că

recursul declarat urmează a fi admis parțial, din următoarele considerente:

Analizînd hotărările contestate, Colegiul reține faptul că, instanțele de

fond au examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificîndu-

le sub aspectul pertinenței și concludenții, atît pe cele obținute în procesul

urmăririi penale, cît și în cadrul ședințelor de judecată, atît ale apărării, cît și ale

acuzării, fapt ce face ca concluzia privind vinovăția lui Chirilov Mihail, în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (1) și 152 alin. (1) Cod penal

să fie justă și întemeiată.

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată desfășurat și

minuțios în textul hotărîrilor contestate și invocate în pct.4.1 a prezentei decizii,

care în coroborare demonstrează complet vina inculpatului în faptele

încriminate, astfel Colegiul consideră justă concluzia instanțelor de fond

referitor la corectitudinea stabilirii stării de fapt și calificării acțiunilor

inculpatului.

Totodată, Colegiul lărgit reține că conform art. 435 alin.(1) pct. 2) lit. b) și

c) Cod de procedură penală judecînd recursul instanța este în drept să-l admită,

cu casarea parțială a hotărîrii atacate și cu dispunerea încetării procesului

penal, în legătură cu împăcarea părților, să rejudece cauza și să pronunțe o

hotărître nouă, dacă nu se agravează situația condamnatului.

9

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de

apel, inclusiv și să o caseze parțial, atunci cînd se constată comiterea unei erori

de drept, care a dus la adoptarea unei hotărîri ilegale, totodată, instanța de recurs

este în drept să verifice dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărîrile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Cu referire la condamnarea lui Chirilov Mihail în baza art. 152 alin.(1)

Cod penal.

Instanța de recurs constată că, instanța de apel deși a examinat complet și

obiectiv toate probele administrate la dosar și le-a verificat sub aspectul

pertinenței și concludenții, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale, cît

și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face ca concluzia instanței privind

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii date, să fie justă și întemeiată,

însă greșit a respins cerința avocatului apelant cu privire la încetarea procesului

penal pe art. 152 alin. (1) Cod penal pe motivul împăcării părții vătămate Ciloci

Ludmila cu inculpatul Chirilov Mihail.

La acest capitol, Colegiul penal menționează că instanța de apel

respingînd cerința menționată supra, a invocat prevederile art. 109 Cod penal

fără a lua în considerație că acordul de împăcarea încheiat între partea vătămată

Ciolici Ludmila și inculpatul Chirilov Mihail cît și cererea părții vătămate

Ciolici Ludmila referitor la încetarea procesului penal în privința inculpatului

(f.d.76,77), au fost întocmite în baza art. 276 alin.(1) și (5) Cod de procedură

penală.

Deasemenea, Colegiul lărgit reține că, una din circumstanțe care

condiționează pornirea unui proces penal, este depunerea de către victimă a unei

plîngeri cu privire la săvîrșirea unei infracțiuni, enumerate în art.276 Cod de

procedură penală, prin urmare infracțiunea art.152 alin. (1) Cod penal din speță,

este prevăzută în articolul menționat, potrivit căreia urmărirea penală a fost

începută în baza plîngerii părții vătămate Ciolici Ludmila (f.d.4, v.1).

Or, conform art. 276 alin.(1) Cod de procedură penală în cazul cînd

urmărirea penală s-a pornit la plîngerea prealabilă a victimei și este cazul

săvîrșirii infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) Cod penal, la împăcarea

părții vătămate cu inculpatul urmărirea penală încetează. Aliniatul (5) al

normei vizate stipulează că împăcarea este personală și produce efecte dacă

intervine pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătorești.

Lecturînd textele art.109 Cod penal și 276 Cod de procedură penală

observăm că într-un proces penal, pornit în cazul săvîrșirii infracțiunilor

prevăzute de aceste norme, perioada, pînă la care poate să intervină împăcarea

părților, este diferită.

10

Astfel, conform alin.(2) art.109 Cod penal împăcarea produce efecte

juridice din momentul pornirii urmăririi penale și pînă la retragerea completului

de judecată pentru deliberare.

Conform alin.(5) art.276 Cod de procedură penală împăcarea produce

efecte doar dacă intervine pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătorești.

Colegiul reține că, prin sintagma “pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii

judecătorești” legislatorul și-a spus cu claritate voința pînă cînd poate interveni

împăcarea părților în privința infracțiunilor prevăzute de alin.(1) art.276 Cod de

procedură penală.

În conformitate cu art.466 alin.(2) Cod de procedură penală hotărîrea

primei instanțe rămîne definitivă:

1) la data pronunțării, cînd hotărîrea nu este supusă apelului și nici

recursului;

2) la data expirării termenului de apel: a) cînd nu s-a declarat apel în

termen; b) cînd apelul declarat a fost retras înăuntrul termenului stabilit;

3) la data retragerii apelului și încetării procedurii de apel, dacă aceasta s-

a produs după expirarea termenului de apel;

4) la data expirării termenului de recurs, în cazul hotărîrilor nesupuse

apelului sau dacă apelul a fost respins: a) cînd nu s-a declarat recurs în termen;

b) cînd recursul declarat a fost retras înăuntrul termenului stabilit;

5) la data retragerii recursului declarat împotriva hotărîrilor menționate la

pct.4) și încetării procedurii de recurs, dacă aceasta s-a produs după expirarea

termenului de recurs;

6) la data pronunțării hotărîrii prin care s-a respins recursul declarat

împotriva hotărîrilor menționate la pct.4).

Așa dar, conform procedurii penale, împăcarea poate interveni, în cazul

infracțiunilor prevăzute de art.276 alin.(1) Cod de procedură penală, oricînd în

cursul procesului penal: la urmărirea penală, în instanța de fond, de apel, de

recurs - dacă pentru unele infracțiuni nu există cale apelului, dar numai pînă la

rămînerea definitivă a hotărîrii.

Pe cînd, prin reglementarea în art.109 Cod penal a momentului pînă cînd

poate avea loc împăcarea părților, legiuitorul a avut în vedere ca moment final,

este atunci cînd cauza se judecă de către instanța de fond, cînd completul s-a

retras pentru deliberare cu adoptarea sentinței.

Prin urmare, pînă la acest moment părțile se pot împăca în cazul

infracțiunilor prevăzute de alin.(1) art.109 Cod penal, cu excepția celor

prevăzute de alin.(1) art. 276 Cod de procedură penală.

Astfel se deduce, avînd în vedere că o sentință, adoptată de instanța de

fond, rămîne definitivă după verificarea ei de către instanța de apel, chestiunea

11

de împăcare a părții vătămate Ciolici Ludmila cu inculpatul Chirilov Mihail la

faza judecării apelului, putea avea loc, iar instanța de apel, greșit s-a referit,

respingînd împăcarea părților la faza judecării apelului, la prevederile art. 109

Cod penal.

Reieșind din cele menționate, Colegiul penal conchide că, finalitatea

soluției pronunțate de instanța de apel urma să fie conformă prevederilor art. 415

alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, iar eroarea comisă de ultima se

încadrează în prevederile art.427 alin.(1) pct. 11 ) Cod de procedură penală -

persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru

aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau

aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act

de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea

părților în cazul prevăzut de lege.

Cu referire la învinuirea pe art. 287 alin. (1) Cod penal.

Colegiul lărgit nu va reține alegațiile avocatului recurent, invocate în

cererea de recurs precum că instanța de fond și cea de apel eronat au apreciat

probele prezentate de acuzare în susținerea vinovăției lui Chirilov Mihail,

încadrînd faptele inculpatului ilegal și neîntemeiat în baza art. 287 alin. (1) Cod

penal, în lipsă de probe directe, concludente care să-i dovedească pe deplin

întrunirea în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și anume lipsa laturii obiective și a

laturii subiective în săvîrsirea infracțiunii de huliganism în privința părții

vătămate Samoil Natalia, deoarece, după cum a și menționat supra, în cursul

judecării cauzei au fost prezentate probe care înlătură dubiul judiciar și dovedesc

incontestabil că acțiunile inculpatului întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal.

Or, conform doctrinei penale, latura obiectivă a infracțiunii

prevăzute de art.287 alin. (1) Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă

exprimată în acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților

autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și

acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită.

Prin ordine publică se înțelege un sistem stabil de relații sociale care

asigură ambianța liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a

persoanei și a integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a

organelor și instituțiilor de stat publice.

12

Prin încălcare grosolană a ordinii publice se exprimă o vădită lipsă de

respect față de societate, săvîrșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la

regulile sociale și morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod

grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice prin necuviință,

neobrăzare, comportare batjocoritoare cu cetățeni, prin înjosirea onoarei și

demnității personalității, încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice,

zădărnicirea activităților de masă, suspendarea temporară a activității normale a

întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, transportului obștesc etc.

Prin exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate se au în

vedere acțiunile evidente ce ating interesele legitime ale unui grup ori chiar ale

unei persoane care se află la locul infracțiunii (proferarea de expresii indecente,

abordarea unei ținute lipsite de pudoare, efectuarea de gesturi obscene etc.)

Fapta prejudiciabilă analizată presupune aplicarea violenței asupra

persoanelor.

În sensul art. 287 Cod penal, prin violență se are în vedere violența soldată

cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății ori violența soldată cu

leziuni corporale care nu presupun nici dereglarea de scurtă durată a sănătății,

nici pierderea neînsemnată și stabilă a capacității de muncă.

Astfel, infracțiunea de huliganism în afară de prezența acțiunii principale –

încălcarea grosolană a ordinii publice, presupune și prezența unei acțiunii

adiacente – acțiune exprimată alternativ în: aplicarea violenței asupra

persoanelor, amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor, opunerea de

rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă

actele huliganice.

În același timp, potrivit art. 131 lit.”a” CP RM prin fapta săvîrșită în

public se înțelege fapta comisă într-un loc care, prin natura sau destinația lui,

este întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă în momentul săvîrșirii faptei în

acel loc nu era prezentă nici o persoană, iar făptuitorul își dădea seama că fapta

ar putea ajunge la cunoștința publicului.

Acțiunile de huliganism sunt orientate, de regulă, „spre public”, spre

reacția publicului în privința jignirii demnității publice și încălcării grosolane a

ordinii publice. În atare situație făptuitorul poartă răspundere dacă își dădea

seama și conștientiza că încalcă grosolan ordinea publică.

Reieșind din aceste prevederi Colegiul lărgit, reține incontestabil în

acțiunile inculpatului prezența deplina a componenței de infracțiune prevăzută la

art. 287 alin (1) Cod penal - acțiunile comise de către ultimul nu atestă altceva

decît un comportament intenționat care încalcă grosolan ordinea publică,

petrecute în stradă în s. Ustia r-nul Dubăsari – loc public, erau prezente mai

multe persoane, era gălăgie mare, încît Ciloci Ludmila s-a îndreptat într-acolo ca

să vadă ce se petrece. Ultima, chiar fără să înțeleagă încă ce s-a întîmplat, a fost

13

bruscată de către inculpatul Chirilov Mihail care, fiind în stare de ebrietate, a

inițiat un conflict cu Samoil Natalia, iar ulterior nu mai reacționa nici la

observațiile celorlalte persoane prezente.

Deci acțiunile inculpatului, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor, în public, neținîndu-se cont de opinia și atitudinea celor din jur,

prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, însoțite prin

cumul și de cauzarea intenționată a unor leziuni corporale medii unei persoane

prezente la fața locului.

Totodată, indiferent de faptul că este dovedită vinovăția inculpatului în

baza art.287 alin.(1) Cod penal, nefiind stabilite erorile de drept invocate de

către avocatul recurent prevăzute la art.427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de

procedură penală și anume - instanței de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, Colegiul va

rejudeca cauza în partea stabilirii pedepsei în baza articolului menționat și

aplicării prevederilor art. 84 Cod penal.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reține, că potrivit prevederilor art. 61

Cod penal pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală și un mijloc

de corectare și reeducare a condamnatului și respectiv la rîndul său are drept

scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a

altor persoane.

Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal persoanei recunoscute

vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii

săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative

prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o

pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea

scopului pedepsei.

Astfel, Colegiul constată, că infracțiunea art. 287 alin. (1) Cod penal se

pedepsește cu amendă de la 200 la 700 unități convenționale sau cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare

de pînă la 3 ani.

14

În viziunea Colegiului penal lărgit, reieșind din circumstanțele și

materialele cauzei și ținînd cont pe deplin de principiile de aplicare a pedepsei

prevăzute de art. 61 Cod penal, de criteriile generale de individualizare a

pedepsei, stipulate în art. 75 Cod penal, de toate circumstanțele cauzei, care

agravează sau atenuează răspunderea, de persoana inculpatului, care nu are

antecedente penale, la evidența medicului narcolg și psihiatru nu se află, la locul

de trai se caracterizează negativ, este la o vîrstă tînără, infracțiunea comisă face

parte din categoria celor mai puțin grave, care a fost săvîrșită în stare de

ebrietate și reieșind din influența și scopul pedepsei asupra corectării și

reeducării inculpatului, Colegiul consideră necesară izolarea acestuia de

societate, dar va diminua pedeapsa cu închisoarea aplicată de către instanțele de

fond de la 1 (un) an închisoare la 8 (opt) luni închisoare, acesta fiind o pedeapsă

echitabilă.

În consecință, reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal lărgit

constată necesitatea excluderii prevederilor art.84 Cod penal.

În altă ordine de idei, Colegiul lărgit nu va reține afirmațiile avocatului

recurent referitor la faptul că sentința judecătorească nu conține nici o referire la

admiterea sau respingerea contraargumentelor apărării expuse nemijlocit în

susținerile verbale în formă scrisă anexate la dosar, deoarece deși art. 6 al

Convenției garantează participanților dreptul la un proces echitabil, Curtea

statuînd că textul art. 6 al Convenției obligă instanțele să-și argumenteze

deciziile luate, însă această obligație nu poate fi înțeleasă în sensul că ele

trebuie să răspundă în mod detaliat la fiecare argument al părților procesului.

Obligația de motivare a deciziilor variază în funcție de natura acestora.

Generalizînd cele relatate, instanța de recurs ajunge la concluzia că

recursul avocatului urmează a fi admis parțial cu casarea sentinței Judecătoriei

Dubăsari din 12 februarie 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 01 aprilie 2015, în partea condamnării inculpatului în baza art.152

alin. (1) Cod penal, în latura stabilirii pedepsei în baza art. 287 alin.(1) și

aplicării prevederilor art.84 Cod penal, rejudecată cauza și pronunțată în această

parte o nouă hotărîre.

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,-

D E C I D E :

Admite parțial recursul declarat de avocatul Alexandru Cebanaș în numele

inculpatului Chirilov Mihail, casează sentința Judecătoriei Dubăsari din 12

februarie 2015 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01

15

aprilie 2015, în cauza penală în privința lui Chirilov Mihail, în partea

condamnării acestuia în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, în partea stabilirii

pedepsei în baza art.287 alin. (1) Cod penal și aplicării prevederilor art. 84 Cod

penal, rejudecă cauza și pronunță în această parte o hotărîre nouă după cum

urmează:

În temeiul art. 276 alin. (5) Cod de procedură penală, încetează procesul

penal în privința lui Chirilov Mihail în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, în

legătură cu împăcarea părților.

Chirilov Mihail se consideră condamnat în baza art.287 alin. (1) Cod

penal, stabilindu-i pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Termenul de executare a pedepsei se v-a calcula din data pronunțării

prezentei decizii – 22.09.2015 cu deducerea termenului arestării inculpatului

din12.02.2015 pînă în prezent.

Se exclude aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal.

În rest, celelalte prevederi ale hotărîrilor atacate se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată integral la 08 octombrie 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecătorii Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

16

17